6,715 matches
-
articularea gândirii comunicaționale ca gândire slabă - concepție slabă și întârzierea în dezvoltarea ontologiei comunicării” (Vlăduțescu, 2013). Profesorul Vlăduțescu argumentează incertitudinile referitoare la elementele ontologiei comunicării din cadrul disciplinei comunicării universului teoretic. Există trei constatări analitice primare: “lipsește o ontologie coerenta și riguroasa a comunicării umane; comunicarea ca disciplină nu are în totalitate o ontologie explicită; ontologia curentă a comunicării este sub standardele unei ontologii riguroase și robuste”. Sunt identificate și principalele surse ale incertitudinilor dupa cum urmează: “faptul că atitudinea și comportamentul
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
ontologiei comunicării din cadrul disciplinei comunicării universului teoretic. Există trei constatări analitice primare: “lipsește o ontologie coerenta și riguroasa a comunicării umane; comunicarea ca disciplină nu are în totalitate o ontologie explicită; ontologia curentă a comunicării este sub standardele unei ontologii riguroase și robuste”. Sunt identificate și principalele surse ale incertitudinilor dupa cum urmează: “faptul că atitudinea și comportamentul disciplinei comunicării pentru a o considera serios ca disciplina a fost stabilită în anii ’90; faptul că o disciplină fără un trecut secular
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
Hegel (1996, p. 20), o vedea drept una „dintre marile fapte ale gândirii”, „un gând al lumii”. Este „cunoaștere conceptuală” (Hegel, 1963, p. 23), este știință (Spiritul care se cunoaște ca spirit este Știința - Hegel, 1965, p. 21), o știință riguroasă (E. Husserl). Comunicare, cunoaștere și iluminare, filosofare comunicantă, filosofia este practic o comunicare filosofică, este un supramesaj (Iuri Lotman, 1975, p. 86). Întrucât singurul mijloc de comunicare filosofică este codul lingvistic, se poate afirma că filosofia este discurs „lingvistic”, o
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
exprimă devenirea cea întru „ființă” a poeticii autoreflectării. Autoreflexe am numit poemele acestei „Evanghelii” care dau răspuns la întrebarea: - Cine este Cel care propune cititorului Tăcerea Poeziei sau Poezia Tăcerii, în căutarea sinelui? Fiecare poem este construit după un plan riguros, căci arta nu este numai inspirație, ci și „meșteșug”. În autoreflexele răpaniene se suprapun două planuri poetice: unul de echilibru, rezultat din contemplarea atemporală, rece, a Universului, „În Câmpie, pustiul hotarelor mute, nori de-ntristare ascund toți guzganii. Numai catargele
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
Hegel (1996, p. 20), o vedea drept una „dintre marile fapte ale gândirii”, „un gând al lumii”. Este „cunoaștere conceptuală” (Hegel, 1963, p. 23), este știință (Spiritul care se cunoaște ca spirit este Știința - Hegel, 1965, p. 21), o știință riguroasă (E. Husserl). Comunicare, cunoaștere și iluminare, filosofare comunicantă, filosofia este practic o comunicare filosofică, este un supramesaj (Iuri Lotman, 1975, p. 86). Întrucât singurul mijloc de comunicare filosofică este codul lingvistic, se poate afirma că filosofia este discurs „lingvistic”, o
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
idea și conștiința percepției” (pag. 23). Conceptul din reprezentarea naivă este inconsistent, cel din reprezentarea științifică este productiv și ofensiv. Cunoașterea prin concept este “calea regală spre știință” (Hegel, 1965,p.46) și ea este de urmat. După o analiză riguroasă a temelor, ideilor apărute referitor la comunicare, autorul afirmă: “comunicarea apare ca procesul și rezultatul interacțiunii ce vizează un scop, are loc în mod direct ori indirect, sincron ori asincron, între două sau mai multe persoane și care constă în schimbul
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]
-
Alina Țenescu: „Comunicare, sens, discurs” de Ștefan Vlăduțescu La debutul său editorial, cadrul universitar Alina Țenescu ne reține atenția cu o lucrare temeinică, riguroasă și de o remarcabilă acuratețe ideatică („Comunicare, sens, discurs”, Craiova, Editura Universitaria, 2009). Structurat pe șase piloni, studiul se situează în domeniul științelor comunicării, mai exact, în acela al comunicologiei (cu un termen al lui J.A. DeVito din „Communicology
ALINA ŢENESCU: „Comunicare, sens, discurs” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339578_a_340907]
-
Hegel (1996, p. 20), o vedea drept una „dintre marile fapte ale gândirii”, „un gând al lumii”. Este „cunoaștere conceptuală” (Hegel, 1963, p. 23), este știință (Spiritul care se cunoaște ca spirit este Știința - Hegel, 1965, p. 21), o știință riguroasă (E. Husserl). Comunicare, cunoaștere și iluminare, filosofare comunicantă, filosofia este practic o comunicare filosofică, este un supramesaj (Iuri Lotman, 1975, p. 86). Întrucât singurul mijloc de comunicare filosofică este codul lingvistic, se poate afirma că filosofia este discurs „lingvistic”, o
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
idea și conștiința percepției” (pag. 23). Conceptul din reprezentarea naivă este inconsistent, cel din reprezentarea științifică este productiv și ofensiv. Cunoașterea prin concept este “calea regală spre știință” (Hegel, 1965,p.46) și ea este de urmat. După o analiză riguroasă a temelor, ideilor apărute referitor la comunicare, autorul afirmă: “comunicarea apare ca procesul și rezultatul interacțiunii ce vizează un scop, are loc în mod direct ori indirect, sincron ori asincron, între două sau mai multe persoane și care constă în schimbul
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Despre teoria informaţiei, de Mirela TEodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339612_a_340941]
-
cu exactitate și atenție la diferență. Spiritul critic se arată mai sensibil la lirică decât la proză. Chiar și aici însă lapidaritatea supravegheată a aserțiunii apreciative face vizibil un atașament net față de ideile critice limpezi și râvna luminoasă înspre asprimea riguroasă a diagnosticului. În căutarea gândirii poetice a textului, gândirea critică înfruntă și depășește riscul de a fi temerară și a rosti cu precizie și lucid adevărul axiologic în ce privește opera. Atent la fenomenul literar actual, Ștefan Vlăduțescu identifică „noi resurse poetice
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesaje și texte gânditoare () [Corola-blog/BlogPost/339650_a_340979]
-
extrage o înțelepciune, o cunoaștere. În această perspectivă trebuie interpretate ultimele cuvinte ale romanului: „voi descoperi prin moarte ceea ce n-am reușit să descopăr trăind...” Moartea devine metodă de cunoaștere. Gnoseologia buzuriană este nelimitată. Totul trece printr-o conștiință fermă, riguroasă, categorică. „Raport asupra singurătății” se arată a fi un roman ce fie își va pune amprenta, fie va inscripționa monumentul literaturii. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
formare privind traficul de persoane (astfel încât aceștia să poată recunoaște potențialele situații de exploatare și să știe cum să raporteze suspiciunile); dezvoltarea de politici și proceduri interne care să prevină implicarea în traficul de persoane (cum ar fi verificarea riguroasă a partenerilor de afaceri și a lanțului de aprovizionare); verificări atente ale istoricului angajaților, pentru a se asigura că aceștia nu au fost implicați în activități legate de traficul de persoane sau alte forme de exploatare; colaborarea cu autoritățile competente
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 16 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283159]
-
2005, prin Decizia nr. 824 din 7 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 5 august 2008, Curtea a statuat că această interdicție are o justificare socială și morală, având în vedere că respectarea riguroasă a acestor norme reprezintă un obiectiv major, protejarea mediului înconjurător, deci și a spațiului verde existent, având o legătură directă cu nivelul de sănătate publică, ceea ce constituie o valoare de interes național. ... 42. Aplicând aceste considerente de principiu la
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
de lege criticat are următorul conținut: „(1) La stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și forestiere, în conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orășenești, municipale și comisiile județene, constituite potrivit legii, vor verifica în mod riguros existența actelor doveditoare prevăzute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, precum și pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestor acte, ținându-se seama și de dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din aceeași lege.“ ... 14. În
DECIZIA nr. 5 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284085]
-
simple care apar clar intelectului prin intuiție, regula analizei, care reprezintă explicarea detaliată a conținutului conceptului, regula sintezei, care are la bază metoda deducției, în mod strict rațional, rezultând un concept posibil de cunoscut, și regula enumerării, care presupune verificarea riguroasă a analizei și demonstrației, obținute anterior. Deși originile dualismului se regăsesc la anticii greci (Platon- ființa și devenirea, Aristotel- forma și materia), Descartes este cel care a evidențiat dualismul minte- creier (substanța gânditoare- substanța materială), și deși sunt substanțe ontologice
METAFIZICA (1) – „CUNOAŞTEREA” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341975_a_343304]
-
V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Orice istoric întocmit până astăzi, al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, denumit în anii interbelici Teatrul „Cărăbuș” eșuează nu pe coastele stâncoase ale biografiilor rigide și riguroase care i-ar sfâșia faldurile pavilionului și i-ar rade vopseaua culorilor, ci în puterea concretă a visului care-i reclădește spectatorului piese, actori, fapte, timpuri, eroi, din imaginație și amintire. Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” a fost, din prima
TEATRUL DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE . CASTEL AL ARTEI SPECTACOLULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342083_a_343412]
-
matematicii până la a nu mai concorda cu rezultatele scontate prin sine, depășindu-se pe sine, la nivelul mobilurilor minții de peste doctrina minții. Science-fiction-ul cărților lui Alexandru Mironov, drept fructul creativității literare a unui Jules Verne român și contemporan, merită aprecierea riguroasă din perspectiva delectării și dezvoltării imaginației, într-o lume și un timp cu striații pe suflet, intermediare stresului cel de toate zilele și de toate nenorocirile! Deficiențele capitale în găsirea timpului pentru vis, ale lumii acesteia, sunt o marcă de
ALEXANDRU MIRONOV. PARANTEZĂ AFECTIVĂ ÎN MATEMATICA VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341915_a_343244]
-
tine și nu-mi înregistra opririle fără temei închide ochii și ai milă de vremea mea cea rămasă în pumnul de nisip mă crispează și valul și țărmul și-mi văd vieți succesive în jalnica mea oglindă conspirativă cu tine riguroasă clepsidră Referință Bibliografică: Temeri / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1309, Anul IV, 01 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lilioara Macovei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
TEMERI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342289_a_343618]
-
și, de ce nu, să îți urmăresc lungul ”zbor”, evoluția... Există, în cazul tău, o anumită legătură între procesul de educație și asimilările din domeniul culturii? Nu cumva ești un produs precoce, forțat, îndoctrinat cu teribilism și perfecționism, al unei educații riguroase și exagerate prin cultură, fiind frustrată de copilărie? Se poartă în vremurile noastre în care mediocritatea inundă și trage la fund ca o mlaștină, fiind nevoie de perseverență, de eforturi mari pentru a nu te lăsa tras... A.M.G.: Și
ELEVA ANA MARIA GÎBU DESPRE POETA ANA MARIA GÎBU... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342274_a_343603]
-
resuscite acea spiritualitate creștină de tip organic, care aspiră să refacă legătura cu omul integral a cunoașterii, a diferitelor moduri de cunoaștere parțială. Ca urmare, stilul abordării unei probleme aspiră să fie situat între simplu și academic, furnizând informație complexă, riguroasă și la zi într-un mod atractiv, menit să intereseze tot omul. - Ce ne puteți spune despre Serile Sinapsa pe care le-ați organizat la sediul Uniunii Scriitorilor? - Cu plecare de la revista Sinapsa au fost organizate la Uniunea Scriitorilor serile
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
mesajului liric de după Eminescu. Cum se cunoaște, Eminescu scrie poezie filosofică sprijinindu-se pe lecturi întinse și aprofundate și chiar pe o reflecție metafizică proprie. Poetul este conștient de limitele filosofice care sunt chiar limitele intelectualului uman, înțelegerea cât mai riguroasă a apriorismului kantian devine pretext de vis și, efectiv, se prelungește în visul fantastic al lui Dionis-Dan din "Sărmanul Dionis", scoțând posibilitatea desprinderii complete de schemele intuiției spațiului și timpului din chiar faptul transcedentalității lor. În extremis, iată și întrebarea
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
lucrurile acestea, nu! Ci dacă te apropii în Sâmbăta aceasta (Sâmbăta Mare) cu conștiința vicleană, ai căzut din Cuminecare și ai plecat fără să fi săvârșit Paștile; așa cum, dacă te împărtășești mâine spălându-ți mai înainte păcatele, ai săvârșit în chip riguros Paștile. Ar trebui, așadar, ca această rigoare și intensitate să o avem nu neaparat în păzirea soroacelor, ci în curația apropierii. Și așa cum preferați să suportați toate mai degrabă decât să vă schimbați obiceiul, așa s-ar cădea să-l
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
biserica lui Dumnezeu, să iei parte la adunările ce se fac în ea și să te împărtășesti cu credință sinceră și conștiința neosândită cu Sfântul Trup și Sânge al lui Iisus Hristos și să pui început al unei vieți mai riguroase, să te înnoiești și să te pregătești pentru primirea bunătăților veșnice viitoare. Așa să sfințești ziua sâmbetei (odihnei), odihnindu-te prin nelucrarea celor rele; iar cu duminica să unești și marile sărbători legiuite, făcând și în ele aceleași lucruri și
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
stratul pictural. Delicatețea nuanțelor se reflectă și în cromatica stâncilor, artistul făcând aceste alăturări cromatice, între cald și rece, cu mult drag față de tradiția picturii impresioniste, dar și dintr-un spirit năvalnic de a argumenta trăirea sa în fața peisajului. Observator riguros, pleacă de la o concretețe a motivului, o localizare spațio-temporală ilustrând pintr-o notă personală, plină de firesc, raportul dintre plin și gol, dintre planurile de adâncime, dintre linia ce se topește în culoare- Dar cu siguranță cel mai important element este
TRIMITERI SPRE PICTURA SUBTILĂ TRANSPUSĂ CU MĂIESTRIE DE MIHAI COTOVANU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340579_a_341908]
-
probat vocația și tenacitatea. Ea a trecut de la cronică memorialista la frescă evocatoare, obiectul monografiei, peisajul, faptele și oamenii de ieri și de azi din satul său natal, adevărate crâmpeie de viață trăite, fapte știute, oameni cunoscuți, dar și documentarea riguroasă pentru trecut și cea adusă la zi prin întâlniri și discuții recente cu lumea satului. Un gir al credibilității, dar mai ales un permanent flux de curiozitate și interes pentru autoarea Elenă Buică, printr-o abila direcționare de substrat, își
ELENA BUICĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340551_a_341880]