2,551 matches
-
sacre, strategice sau estetice, de exemplu. Astfel, edificiile jaloneaz? spa?iul, �nscriind �n el diverse temporalit??i �n rela?ie cu cosmosul. Spa?iul, construindu-se, devine peisaj, apoi ?ar?. Arhitectură, sub toate formele sale, este deci una din manifest?rile cele mai pregnante ale specificit??îi ?i diver-sit??îi culturii europene, �n spa?iu ?i timp. Astfel st�nd lucrurile, arhitectura vernacular?, care perpetueaz? habitatul ?i modurile de construc?ie tradi?io-nale ale vreunei regiuni anume, nu este studiat? aici
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
arhitectur? romanic?, la �nceputul secolului al XII-lea. Acoperi?ul de piatr? al naosurilor, rar �nt�lnit ?i av�nd traveele reduse p�n? �n ultimul sfert al secolului al XI-lea, se generalizeaz? apoi �n Fran?a ?i �n ??rile vecine, datorit? rezolv?rîi unei probleme majore de construc?ie. �ntr-ade-v?r, o bolț? antreneaz? o for?? oblic?, ce tinde s? �ncline pere?îi ?i st�lpii care o sus?în. Or, nu ajunge s? m?re?ți rezisten?a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i �n secolul al XI-lea, raritatea arhitec?ilor capabili s? conceap? edificii mari �nc? �i punea pe conduc?torii de lucr?ri �n situa?ia de a lua asupra lor op?iunile importante ale proiectului ?i ale ?antierului: ordon?rile spa?iale, modurile de construire; astfel stau lucrurile, de exemplu, �n cazul abatelui Gauzlin, la Saint-Beno�t-sur-Loire (1026). �n secolul urm?tor, conducerea lucr?rilor la catedrale va fi asigurat? de arhitec?i de meserie: Jean d�Orbais, la Reims
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
divergen?e �n s�nul arhitec?ilor ?i teoreticienilor clasici. Romanticii s�nt cei care, la �nceputul secolului al XIX-lea, o reabiliteaz? ?i o celebreaz?, uneori �ntr-un spirit na?io-nalist. crea?ie a geniului germanic p�n? la lucr?rile lui Franz Mertens (1841) care stabilesc origi-nea acestei arhitecturi �n �le-de-France, mai exact la corul aba?iei de la Saint-Denis (1140-1143). �ntr-adev?r, ?eful de lucrare al acestei biserici, abatele Suger, inspirat de neoplatonism, elaboreaz? un program arhitectural centrat pe simbolistică
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o puritate semea??, datorit? av�nt?rîi st�lpilor octogonali ai navei axiale. Dimpotriv?, la Viena, catedrală Saint-Etienne (1304-1454) ofer? privirii o ornamenta?ie bogat? pe un volum extern foarte mic, cu excep?ia turnului lateral de 132 m. �n ??rile de Jos, influen?a francez? r?zbate de sub decoră?ia flamboaiant? a catedralei Saint-Jean din Bois-le-Duc (1419-1538). Spa?iul iberic Primele catedrale gotice ale Spaniei s�nt construite cu o jum?țațe de secol mai ț�rziu dec�ț �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
rea?? capabil? s? accepte luxul, Castel del Monte anun??, de exmplu, Palatul papilor de la Avignon (1334-1352), castelul de la Vincennes, terminat de Carol al V-lea �n 1370, sau castelul Karlstein (din �mprejuri-mile Prag?i, 1348-1365). �n secolul urm?tor, amenaj?rile de ap?rare au devenit inutile, dar s�nt men?inute că decor ?i referin?? nostalgic? la timpul cavalerilor (Hurstmonceux Castle, Anglia, 1440). Că ?i construc?iile militare, foarte numeroasele poduri, ridicate �ncep�nd �nc? din secolul al�XII-lea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Feltre, la Mantua, menit? s? formeze elită cet??enilor. Totu?i, idealul umanist al ecumenismului, dac? nu chiar al cosmopolitismului, al dragostei pentru oameni, al armoniei ?i echilibrului puterilor nu face loc ?i reali-z?rilor ?tiin?ifice ale vremii: cercet?rile geometrilor ?i ale arti?tilor asupra perspectivei sau contribu?iei algebrei, de exemplu. Arhitectură g�ndit? ?i construit? la Floren?a �n secolul al XV-lea, este influen?at? de spiritul umanist. Dar ea �mbin?, dintr-o necesitate de prim
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
-lea, este influen?at? de spiritul umanist. Dar ea �mbin?, dintr-o necesitate de prim ordin, cunoa?terea modelelor arhitecturale teoretice sau construite ale Antichi-t??îi cu procedurile de reprezentare ?i de compozi?ie a spa?iului provenind din lucr?rile asupra perspectivei ?i propor?iilor. F. Brunelleschi (1377-1446) este campionul acestui ra?ionalism arhitectural. Domul catedralei din Floren?a La Floren?a, la �nceputul secolului al XV-lea, dom-ne?te pacea civil?. Pentru a �ncuraja produc?ia ?i comer-
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Vicenza, 1550), g�ndit de Palladio, cu un portic la parter ?i cu dou? logii la etaj, pentru a stabili cu pia?a public? o rela?ie spa?ial? amintind de aceea a forumurilor antice. Teatrul era unul dintre dot?rile fundamentale ale vie?îi urbane antice, ca expresie cultural? ?i arhitectural?. �n timpul Rena?terii, �n cadrul mi?c?rîi umaniste, spectacolele se elibereaz? de influen?a religioas? pentru a celebra valorile profane ale fericirii, dragostei, naturii, prin balete, pastorale
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ale mai?trilor zidari. ?i această, �n ciuda amplorii schimburilor comerciale transeuropene, a c?l?toriilor arti?tilor ?i a circula?iei ideilor �ncep�nd de la inventarea tiparului. Acest conflict de civiliza?îi nu are aceea?i intensitate �n toate ??rile, din cauza diversit??îi situa?iilor politice ?i religioase �n secolul al XVI-lea. Fran?a Fran?a, ?ar? totu?i gotic? prin excelen??, este locul �n care spiritul umanist este cel mai bine perceput ?i asimilat. �n cursul campaniilor lor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1495-1525), regii Fran?ei ?i cur?ile lor s�nt sedu?i de decorul str?lucitor al arhitecturii lombarde, dar ignor? rigoarea florentin? ?i grandoarea român?. �n consecin??, aceast? admira?ie exagerat? introduce fine ornamente italienizante pe volumele ?i compartiment?rile gotice ale castelelor din regiunea Loarei, seduse de simetrie: castelul Chenonceaux (prima construc?ie, 1515); aripa Francisc I de la castelul Blois (1515-1524); castelul de la Azay-le-Rideau (1518-1527). Tot mai?trii zidari conduc aceste ?antiere, ca ?i cel de la Chambord (1519-1550), comandat
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
dintre formele arhitecturale locale ?i limbajul clasic produce uneori asambl?ri stilistice de o stranie savoare, precum capelă castelului de la Indrichuv Hradec (Boemia, secolul al XVI-lea), construit de D. Cometă. La sf�r?ițul secolului al XVI-lea, toate ??rile Europei se deschid, cu proceduri apropriate particularismelor lor culturale, formelor venite din Italia. CLASICISMUL: NORMĂ ?I PUTEREA �n secolul al XVII-lea, rolul burgheziei conținu? s? creasc? �ntr-o societate european? zdruncinat? de crize, precum penuriile alimentare, sc?derile bru?te
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
vecin? Saint-Louis (1670-1677), datorate lui L. Bruant (c?tre 1635-1697), care deseneaz? �n aceea?i epoc? ?i capelă spitalului Salp�tri�re. �n timp ce microcosmosul versaillez devine prototipul re?edin?ei regale �n Europa � vezi castelul de la Het Loo, ??rile de Jos, 1700; re?edin?a W�rtzburg, Bavaria, 1710; castelul din La Granja, Spania, 1719 � la Paris, se elabo-reaz? o arhitectur? a locuin?elor aristocratice urbane de o mare ingeniozitate �n ceea ce prive?te distribu?ia func?io-nal? ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Bavaria, 1710; castelul din La Granja, Spania, 1719 � la Paris, se elabo-reaz? o arhitectur? a locuin?elor aristocratice urbane de o mare ingeniozitate �n ceea ce prive?te distribu?ia func?io-nal? ?i de un rafinament f?r? afectare �n amenaj?rile interioare. Palatele de la Beauvais (1655), de A. Lepautre (c?tre 1621-1691), ?i de la �vreux (1707), de P. Bullet (1639-1716), dovedesc, printre multe altele, vitalitatea comenzilor private, �n Fran?a că ?i la Paris, ?i existen?a unei clase de arhitec
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
teorii a arhitecturii; predarea acestei teorii unor elevi selec?iona?i; exercitarea unei autorit??i asupra marilor comenzi regale. Func?ia ?tiin?ific? ?i didactic? a Academiei se �mpli-ne?te sub controlul ra?iunii, care integreaz? modelele antice sau interpret?rile acestora de c?tre mae?trii italieni precum Vignole, Scamozzi, sau chiar Bernini; Academia Fran?ei de la Romă, instituit? �n 1666, faciliteaz? contactele. Sistemul academic este unul dintre simptomele centra-liz?rîi. El garanteaz? construirea spa?iului estetic al puterii conceput
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1716-1727), de F. Juvara (1678-1736), ea ajunge la un frumos efect de maiestuozitate �ntr-un ecletism re?inut, asociind elemente din Michelangelo (domul), Palladio (porticul) ?i Borromini (turlele). P�n? la urm?, toate aceste opere par timide �n raport cu lucr?rile c?lug?rului G. Guarini (1624-1683). Inspi-r�ndu-se din opera lui Borromini, el anim?, la Torino, �n capelă Sf�ntului Giulgiu de la catedral? (1667-1690) ?i �n biserică Sf�ntul Lorenzo (1668-1687), �nveli?ul interior cu inflexiuni coordonate cu o decoră
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n bun? parte afacerea familiei Dientzenhofer, c?reia Cristoph (1655-1722) �i ridic? biserică Sf�ntul Nicolae de la Mala Strana (1703-1711) cu o fă?ad? amplu ondulat? ?i un spa?iu intern unificat ?i curb, �n mod clar inspirate din lucr?rile lui G. Guarini. Spa?iul germanic �n Germania de sud, arhitectura religioas? se dezvolt? puternic sub impulsul statelor catolice. Dar, mai mult dec�ț �n imperiul Habsburgilor, ea este rural?, c?ci este constituit? �n cea mai mare parte din
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
va fi integrat bisericilor dec�ț ț�rziu, �n ciuda prezen?ei arhitec?ilor italieni, elevi ai lui Bernini, precum C. Fontana (1681) sau J.-B. Contini (1683). Rolul determinant al sculpturii �n stilistica barocului spaniol ?ine ?i de interpret?rile locale ale limbajului ornamental clasic ?i de locul ocupat, �n biserici ?i �n m?n?s-tiri, de o produc?ie sculptural? policrom? tradi?ional?, expresie a unei devo?iuni populare sus?inute de o emo?ie ardent?. Acest sim? al
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1730-1785) studiaz? la Romă (1753-1756) termele, circurile, vila lui Hadrian ?i extrage din acestea proiecte monumentale pe care le prezint? �n Oeuvres d�architecture (1765), cu un mare r?-sunet. Apoi, publică?iile arheologice se vor succede chiar dincolo de lucr?rile asupra policromiei templelor gre-ce?ți ale lui J. I. Hittorff (Paris ?i Romă, 1830) sau ale lui G. Semper (Dresda, 1834). 2.�Ra?ionalitate teoretic? ?i constructiv? Grijă pentru o documenta?ie arheologic? obiectiv?, care d? desigur loc unor interpret
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
drastic? a axelor regulatoare aplicat? pe continent, mai ales la Paris, cu strada Rivoli (�ncep�nd din 1803), de Percier ?i Fontaine, sau la Karlsruhe cu planul de extindere al lui F. Weinbrenner, de la 1783 la 1826. Dar dincolo de ancor?rile culturale, se va re?ine rolul jucat de ace?ți arhitec?i-promotori-antreprenori �n elaborarea unei arhitecturi a casei, a imobilului de oră?, a c?rei importan?? va fi determinant? �n construirea peisajului urban ?i a con?inutului s?u social
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
casei, a imobilului de oră?, a c?rei importan?? va fi determinant? �n construirea peisajului urban ?i a con?inutului s?u social, �n secolul al XIX-lea. Neoclasicismul prive?te, desigur mai mult sau mai pu?în profund, toate ??rile din Europa, de la sf�r?ițul secolului al XVII-lea p�n? pe la 1820, ?i uneori ?i dup? aceea. Italia, sl?bit? din punct de vedere politic ?i economic, nu mai este un pol creator, �n ciuda inestimabilului s?u
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
vila arhitectului (1813-1833). Tot la Milano, Porta Venezia (1827-1833) este desenat? de R. Vantini sub influen?a lui Ledoux. �n Spania, muzeul Prado (1785-1819), de I. de Villanueva, �ntr-un cartier reziden?ial al Madridului, este o pies? reper pentru �nfrumuse??rile, din ini?iativ? regal?, ale capitalei. Neoclasicismul este introdus ț�rziu �n Grecia de fra?îi Hansen, danezi care construiesc principalele cl?dîrî publice din Atena: Universitatea (1839-1849), Academia (1859-1887) etc. Dar un alt Hansen, Christian Frederik, este cel care
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
se ocup? numero?i erudi?i că Șir W. Dugdale (1605-1686), autor al lucr?rîi The History of St. Paul�s Cathedral (1658), societ??ile savante (Societatea Anticarilor, 1707) ?i revistele: �Archeologie� (1770). Acest medievism, care preg?te?te lucr?rile de istorie ale secolului al XIX-lea despre Evul Mediu, conduc, c?tre 1750, la o arhitectur? pitoreasc?. H. Walpole, diletant cultivat, pune s? i se construiasc? Strawberry Hill (1753), un conac �gotic� imit�nd cu rigurozitate Antichitatea. W. Beckford
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1796-1817), o imens? cas? de ?ar? �n form? de m?n?știre gotic?, �n parte ruinat?. �n primele decenii ale secolului al XIX-lea, acest pitoresc al exotismului medieval face loc unui neogotic polemic, hoț?r�ț s? contrabalanseze tulbur?rile aduse de dezvoltarea masiv? a industriei �n economie, �n condi?iile de munc?, �n raporturile sociale, �n atitudinile culturale ?i mai ales �n peisajul urban. A. W. N. Pugin (1812-1842) are probabil ac?iunea cea mai determinant? �n aceast? evolu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
copie; el studiaz? aici modurile de construc?ie medievale ?i cerceteaz? un model social �n via?a secolelor al XIV-lea ?i al XV-lea; el demonstreaz? �n aceste lucr?ri brutală degradare a a?ez?rilor urbane prin implant?rile industriale. Anumite teze ale lui Pugin se apropie de cele ale lui J. Ruskin (1819-1900), care prop?v?duie?te, referindu-se la Evul Mediu, o rela?ie de necesitate �ntre un obiect ?i decorul s?u ?i opune valoarea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]