1,343 matches
-
asemenea, este membru al parlamentului libanez (Adunarea Națională) din partea comunității creștin-maronite, districtul Zgharta-Zawyie (nordul Libanului). Cuprins s-a născut în Zgartha (Liban) la 18 octombrie 1965, fiind fiul lui Tony Frangieh (ucis în masacrul de la Ehden din 1978 de milițiile rivale ale Partidului Kataeb) și nepotul fostului președinte al Libanului, Suleiman Frangieh . După masacrul de la Ehden, Suleiman Tony Frangieh a fost trimis de bunicul său în Siria, unde a fost protejat de familia Assad (context în care Sleiman a devenit apropiat
Suleiman Tony Frangieh () [Corola-website/Science/331951_a_333280]
-
Bermundo al II-lea, poreclit și Gutosul, a fost regele rival al Galiciei și apoi regele întregului Regat al Leonului. În 982, nobilimea din Galicia l-a proclamat rege, acesta fiind fiul fostului rege Ordono al III-lea de Leon, detronându-l pe vărul său, Ramiro al III-lea de Leon
Bermundo al II-lea de Leon () [Corola-website/Science/331414_a_332743]
-
din Sinai, decolând de fiecare dată de la baza aeriana israeliană Tel Nof. Statele Unite a intervenit în conflict și în mod direct, prin trimiterea de unități de desant care au debarcat pe coasta Libanului și a căror prezență a silit taberele rivale să ajungă la un compromis. Acordul dintre părți a inclus sfârșitul președinției lui și alegerea în locul acestuia a generalului Fouad Chehab, care până atunci era comandantul armatei libaneze. După încheierea mandatului său ca președinte, Chamoun a părăsit pentru o vreme
Camille Chamoun () [Corola-website/Science/331486_a_332815]
-
30 martie a revenit cu miniștrii guvernului său în capitala Libiei, Tripoli, bucurându-se de sprijinul ONU, al SUA și al unor puteri europene. În țară continuă încă războiul civil și puterea este, însă, împărțită încă, în principal, între guvernul rival (legat de Congresul Național General) rival al lui Khalifa Al-Ghawil, aflat și el la Tripoli, cu conducerea de la Tobruk și forțele armate ale mareșalului Khalifa Al Haftar din estul Libiei, si cu forțe islamiste extremiste ale Statului Islamic și altor
Fayez al-Sarraj () [Corola-website/Science/337475_a_338804]
-
guvernului său în capitala Libiei, Tripoli, bucurându-se de sprijinul ONU, al SUA și al unor puteri europene. În țară continuă încă războiul civil și puterea este, însă, împărțită încă, în principal, între guvernul rival (legat de Congresul Național General) rival al lui Khalifa Al-Ghawil, aflat și el la Tripoli, cu conducerea de la Tobruk și forțele armate ale mareșalului Khalifa Al Haftar din estul Libiei, si cu forțe islamiste extremiste ale Statului Islamic și altor organizații. Al Sarraj este de profesie
Fayez al-Sarraj () [Corola-website/Science/337475_a_338804]
-
Ahmed Maitay. La 25 iunie 2015 a fost ales în Camera Deputaților care a intrat în funcție din 4 august La 17 decembrie 2015 s-a semnat la Skhirat, în Maroc, un acord sub egida ONU între cele două conduceri rivale din Tripoli și Tobruk în scopul de a pune capăt celui de-al Doilea Război Civil din Libia. Al-Sarraj a fost găsit că un candidat adecvat pentru conducerea statului și a Guvernului de Acord Național ce urma să fie format
Fayez al-Sarraj () [Corola-website/Science/337475_a_338804]
-
scopul de a pune capăt celui de-al Doilea Război Civil din Libia. Al-Sarraj a fost găsit că un candidat adecvat pentru conducerea statului și a Guvernului de Acord Național ce urma să fie format cu aprobarea celor două parlamente rivale, din Tripoli și din Tobruk. La 9 ianuarie 2016 în vreme ce se deplasa între Zliten și Misrata, Al-Sarraj a fost victima unui atentat, dar a scăpat neatins. El a izbutit să formeze la 19 ianuarie 2016 un cabinet, dar Casă Reprezentanților
Fayez al-Sarraj () [Corola-website/Science/337475_a_338804]
-
1877 - 5 iulie 1953), născut ca Ruffo Titta Cafiero, a fost un mare cântăreț de operă italian care a avut o carieră internațională majoră. Cunoscut ca „Voce del leone” („vocea leului”), el a fost foarte admirat, chiar și de către baritonii rivali precum Giuseppe De Luca, care a spus despre Ruffo: „A lui nu era o voce, era un miracol” (deși cea de-a doua parte a concluziei lui De Luca este mai rar publicată „...pe care el [Ruffo] îl striga departe
Titta Ruffo () [Corola-website/Science/336526_a_337855]
-
a ocupat Gaza și împrejurimile, ajungând până la Rhinocorura, El Arish de astăzi.În anul 96 î.Hr. a poruncit distrugerea Gazei, care era un port și o statie comercială importantă. Se crede ca a decis astfel pentru a le tăia nabateenilor rivali legătura cu marea și a le strangula comerțul. I se atribuie acestei hotarari si un motiv simbolic: bătălia de la Gaza adusese în urma ei subjugarea Iudeei față de regatele elenistice. Ianai voia acum să șteargă această pată din paginile istoriei și să
Alexandru Ianai () [Corola-website/Science/330002_a_331331]
-
interne dintre farisei și saducei Fariseii pretindeau creșterea atribuțiilor Sanhedrinului și separarea funcției de mare preot de cea a monarhului. Liderul partidei fariseilor era învățatul Shimon Ben Shatah,care, după tradiție, ar fi fost cumnatul regelui. Ianai, însă, prefera tabăra rivală, a Saduceilor, pe care o conducea, de altfel, în virtutea funcției de mare preot. Despotismul regelui, războaiele lui neîncetate, privilegiile elitei din preajma sa, acumularea în mâinile sale a conducerii militare și a celei religioase - spirituale, poziția ostilă a regelui față de farisei
Alexandru Ianai () [Corola-website/Science/330002_a_331331]
-
aspirand la răsturnarea regimurilor republicane siriene si fiind, poate, interesat în tronul Siriei . Intervențiile sale în afacerile Siriei nu au avut succes, și au atras critici grele în Irak.Împotriva lui Nuri Said Abd al-Ilah a apelat uneori la politicieni rivali acestuia, precum Salih Jabr In 1953 când regele Feisal al II-lea a ajuns la majorat, Abd al-Ilah a încetat de a mai fi regent. Totuși el a continuat să fie prinț moștenitor, un consilier apropiat al tânărului monarh și
Abd al-Ilah () [Corola-website/Science/330014_a_331343]
-
fost una liniștită. Regatul Angliei a fost bine stabilit și Edgar a consolidat unitatea politică realizată de către prodecesorii săi. Până la sfârșitul domniei sale, Anglia a fost suficient de unificată astfel încât era puțin probabil să revină la starea de dezbinare între regatele rivale, așa cum s-a întâmplat sub domnia lui Eadred. Edgar a fost încoronat la Bath și uns cu soția sa, Ælfthryth, stabilind un precedent pentru încoronarea unei regine în Anglia. Încoronarea lui Edgar nu a avut loc până în 973, într-o
Casa de Wessex () [Corola-website/Science/331034_a_332363]
-
din fosta Iugoslavie și Rwanda, în care participanții la operațiunile de menținere a păcii au fost doar observatori rezervați, nu trebuie să mai existe. Un alt aspect important despre care se vorbește în celebrul raport este comunicarea: cu lideri, grupuri rivale, cât și cu populația care trebuie informată cu privire la obiectivele misiunii reprezentanților ONU. Nu mai puțin informată cu privire la evoluția conflictelor trebuie să fie mass-media. În 2010 Fundația Chirac îi va acorda lui Lakhdar Brahimi Premiul Special al Juriului pentru Prevenirea Conflictelor
Lakhdar Brahimi () [Corola-website/Science/331082_a_332411]
-
Damasc. Marwan ibn al-Hakam a murit la scurt timp după aceste reușite, și a fost succedat de fiul său Abd al Malik ibn Marwan. Acesta a reușit ca după opt ani de campanii militare și lupte să îi învingă pe rivalii sirieni, învingându-i pe 'Amr ibn Sa'id și punând capăt califatului lui Ibn Zubayr. Chiar înainte ca Abd al Malik ibn Marwan să moară, succesiunea califatului a născut tensiuni și dispute în casa marwanidă. Când el a murit în
Marwanizii () [Corola-website/Science/331077_a_332406]
-
Frauda electorală reprezintă interferența ilegală în procesul de alegeri. Actele de fraudă electorală afectează numărul total de voturi în scopul de a aduce un rezultat electoral favorabil, fie prin creșterea voturilor unui candidat favorizat, scăderea numărului de voturi unui candidat rival, sau ambele. De asemenea, sunt numite fraude electorale inclusiv mecanismele ilegale de înregistrare a alegătorilor, actele de intimidare la urne sau numărarea necorespunzătoare a voturilor. Deturnarea de fonduri reprezintă furtul unor fonduri sau bunuri încredințate. În cele mai multe cazuri este vorba
Corupție politică () [Corola-website/Science/331090_a_332419]
-
lui Alexandru a murit pe 8 iulie 1249 iar el a devenit rege la vârsta de șapte ani, fiind încoronat la Score pe 13 iulie 1249. În anii minorității sale a înfruntat lupte pentru controlul afacerilor între cele două părți rivale, una condusă de Walter Comyn, Conte de Menteith, iar cealaltă de Alan Dunward, Justiciar de Scoția. Cel dintâi a dominat primii ai ai domniei lui Alexandru. La căsătoria sa cu Margareta a Angliei în 1251, Henric al III-lea al
Alexandru al III-lea al Scoției () [Corola-website/Science/331097_a_332426]
-
lui Alexandru a murit pe 8 iulie 1249 iar el a devenit rege la vârsta de șapte ani, fiind încoronat la Score pe 13 iulie 1249. În anii minorității sale a înfruntat lupte pentru controlul afacerilor între cele două părți rivale, una condusă de Walter Comyn, Conte de Menteith, iar cealaltă de Alan Dunward, Justiciar de Scoția. Cel dintâi a dominat primii ai ai domniei lui Alexandru. La căsătoria sa cu Margareta a Angliei în 1251, [[Henric al III-lea al
Casa de Dunkeld () [Corola-website/Science/331098_a_332427]
-
dintre neliniștile curente în Marea Britanie ține de faptul că comunitățile de musulmani încearcă să obțină dreptul de a trăi sub jurisdicția sharia. Totuși, argumentează arhiepiscopul, atunci când discutăm despre dreptul islamic și cel britanic, nu trebuie să percepem două sisteme juridice rivale. În primul rând, sharia este un proiect deschis, în curs de desfășurare. În al doilea rând, un sistem legal monist nu este capabil să dea seama de complexitatea identităților indivizilor moderni și pluralitatea atașamentelor acestora. Impunerea unei jurisdicții dominante trebuie
Islam și democrație () [Corola-website/Science/331132_a_332461]
-
regii saxoni de vest și nordicii descendenți din Imair, regii din Dublin. Când regele Eadred a urmat la tron în 946, Northumbria, precum și loialitatea din Scoția, s-au dovedit a fi instabile, deși nu este nimic cunoscut cu privire la ambițiile domnitorilor rivali din acea etapă. Eadred a redus controlul Northumbriei pentru el, iar scoțienii au jurat că vor face tot ce dorește el. În 947, el l-a convocat pe Arhiepiscopul Wulfstan și pe northumbrieni la Tanshelf (în prezent Pontefract, Yorkshire de
Eric I al Norvegiei () [Corola-website/Science/331145_a_332474]
-
copaci și decorațiuni. Clădirile trebuie să fie unite prin drumuri. Ele suferă degradări în timp, lucru care nerezolvat poate duce la scăderea calității unui film. Dacă nu sunt reparate în timp util, ele devin neutilizabile. Jocul începe cu patru studiouri rivale, cu încă șase apărând de-a lungul timpului. Nu mai apar alte studiouri după anii '70. Nu există o limită în ceea ce privește lungimea filmului. Aceasta variază deobicei între 30 de secunde și 3 minute, cele mai lungi cerând un buget enorm
The Movies () [Corola-website/Science/331194_a_332523]
-
să supervizeze afacerea familiei, antrenându-și rudele de orice grad în meseria de cartograf de mai bine de o jumătate de veac. Acum, familia se află în fața unor descoperiri epocale, care i-ar duce reputația dincolo de orice închipuire în fața cartografilor rivali. Misiunea ei se dovedeste crucială pentru evoluția relațiilor dintre Nalenyr și vecinii săi nordici - agresivul principat Deseirion și Helosunde, principatul care a servit că tampon între cele două. Mare parte din Helosunde se află acum sub ocupație deseiană, în timp ce refugiații
Atlasul secret () [Corola-website/Science/331202_a_332531]
-
Valdemar scăpat., Valdemar revenind în Iutlanda. Svend a lansat o invazie unde a fost învins de Valdemar în Bătălia de la Grathe Heath. El a fost ucis în timp ce încerca să fugă de către un grup de țărani. Valdemar, care supraviețuise pretendenților săi rivali, a devenit singurul rege al Danemarcei. În 1158, Absalon a fost ales episcop de Roskilde, și Valdemar l-a făcut pe prietenul său șef și consilier. El a reorganizat și reconstruit Danemarca după ce s-a sfârșit războiul. La instigarea lui
Valdemar I al Danemarcei () [Corola-website/Science/331272_a_332601]
-
norvegian nu l-a recunoscut imediat. Prin urmare, la moartea tatălui său în mai 1481, poziția lui Ioan era de necontestat în Danemarca, în timp ce în Norvegia, Consiliul și-a asumat autoritatea regală, urmând un interregnum. Nu a existat nici un pretendent rival la tronul norvegian, însă Consiliul a fost determinat să domenstreze că statul norvegian era un regat suveran. Pe 13 ianuarie 1483 a avut loc o întâlnire între Consiliile din Danemarca, Suedia și Norvegia, la Halmstad, pentru a lucra în termeni
Ioan al Danemarcei, Norvegiei și Suediei () [Corola-website/Science/331282_a_332611]
-
sau a strămoșului lor legendar, Folke Filbyter, care a trăit în vremurile păgâne. Casa de Bjelbo a produs majoritatea conților din Suedia în secolele XI, XII și XIII, până când titlul a fost abolit în 1266. Diferitele ramuri ale familiei erau rivali. În jurul anului 1100, Folke cel Gras a devenit primul conte Bjelbo cunoscut și probabil primul conte din toată Suedia, sub regele Inge cel Bătrân al Suediei. El a fost căsătorit cu fiica regelui Knut al IV-lea al Danemarcei. Conform
Casa de Bjalbo () [Corola-website/Science/331297_a_332626]
-
XIII-lea. Episcopia acoperea zona Östergötland. Episcopii din Linköping a fost adesea implicați în activitățile de est. Valdemar, fiul contelui Birger a fost ales rege al Suediei în 1250. Membrii Casei de Bjelbo s-au căsătorit treptat cu toate dinastiile rivale din Suedia, producând în cele din urmă un moștenitor care le lega pe toate. Când regele anterior, Eric, a murit fără moștenitori, fiul surorii sale și fiul lui Birger, erau cei mai potriviți să dețină tronul regal. Membrii casei au
Casa de Bjalbo () [Corola-website/Science/331297_a_332626]