1,892 matches
-
obiectivă, iar de cealaltă activitatea ruptă de conștiință și transformată în deprinderi și reacții oarbe”, behaviorismul s-a plasat, prin esența concepției sale, pe pozițiile metafizicii dualiste. Însăși „activitatea”, după J.B. Watsor unicul obiect al psihologiei, este redusă - arată Al. Roșea - la o totalitate de reacții care sunt înțelese în mod mecanicist: „Pentru Waton, între stimulentul extern și reactia de răspuns ar exista o relație mecanică nemijlocită. El ignora întregul lanț de procese nervose și psihice care leagă stimulentul cu reacția
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în cauză trăiește teama față de spații închise (ex. săli de teatru sau cinema, vehicule etc.) în care declară că se sufocă, sau se simte în nesiguranță; în sfârșit, în cel de-al treilea caz, care exprimă teama de a nu roși în public (specifică, de exemplu, timizilor), persoana în cauză evită situațiile sociale. dar poate că și mai ilustrativ exemplu este cel al individului suferind de „autofobie”, respectiv de teama de a fi, sau de a rămâne, singur cu el însuși
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
plan psihologic, roșul reprezintă arșița trupului, adică dorința, libidoul. Forța lui se exprimă în pulsiunile vitale și sexuale. Domnește asupra instinctelor și asupra emoțiilor. Expresiile populare exprimă clar aceste noțiuni: «roșu de furieă, «a vedea roșu în fața ochiloră sau a roși, fenomen ce reflectă emoția. Roșul provoacă, excită, implică o reacție: capa roșie pe care toreadorul o agită în fața taurului, mențiunea înscrisă pe medicamentele eliberate numai sub prescripție medicală, corecturile și notele profesorilor... Roșul subliniază importanța. Nu putem să nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
posibil să nu mai apară roșeața în obraji - expresie a emoției de rușine -, după cum este posibil chiar că rușinea să fie trăită subiectiv că mândrie. Să ne gândim, de exemplu, la elevii care își privesc profesorii în ochi fără să roșească, în condițiile în care în mod normal ar trebui să se rușineze de dojana pe care aceștia le-o fac. Ei etichetează, probabil, situația că pe o dovadă a controlului de sine cu care se pot lăuda. Peggy A. Thoits
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
noastră; pe noi; note; nou; noutate bună; nuntă; oameni; oameni apropiați; ochiul; OK; om; omenire; optimism; ostenit; palpitații; pază rea; părinții; păzi; picior; a plînge; prieten; prieteni; de prieteni; prietenul; privirea; promovare; radia; rar; realizare; referat; relativ; relaxa; repede; rîsete; roși; sat; savura; sărbătoare; sărbători; sări; sărut; scîrbește; senzație; sesiune; sex; simțea; sincer; singur; de soartă; striga; a suferi; sufletul; a supăra; supărare; supărat; supără; surpriză; talent; tata; ton; trai; a trăi; tremurici; uneori; ură; vacanță; văr; vesela; veselă; o viață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
5); bun-simț (4); copil (4); emoții (4); înroșit (4); milă (4); necaz (4); nesiguranță (4); obraji roșii (4); onoare (4); rău (4); regret (4); vinovăție (4); faptă rea (3); inocență (3); intimidare (3); îmbujorare (3); orgoliu (3); respect (3); a roși (3); roși (3); simț (3); simțire (3); spaimă (3); ură (3); ascunde (2); ascuns (2); bine (2); bujori (2); cinstit (2); defect (2); demnitate (2); dezonoare (2); disconfort (2); dispreț (2); durere (2); educație (2); emotiv (2); eșec (2); eu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îndrăgostiți; pe înserate; întunecat; întunecoasă; lectură; lectură + vin; liniștit; liniștită; lojă; love; lucioasă; lumini; lumînări; cu lună; lung; magnific; mai; malul mării; melancolie; mister; mmmmm!; de neuitat; ninsoare; nopți; nor; parc; perfectă; perioadă; piatră; piele; plimbări; ploaie; prefect; ratată; răcoare; roși; roșu; sărbătoare; scut; de seară; seară; semiîntuneric; sex; în sfîrșit; sfîrșitul tulburărilor; soare; stea; cu stele; stele și lună; suavă; superbă; tarif; timp; toamnă; treaz; trepte; trist; țînțari; umbră; urca; veșnic; viață; vin; de vis; zarvă; zilnic (1); 817/181
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a obijdui; obosi; ocărî; a ocărî; a ofensa; ofensare; ofticat; omul; orgoliu; oribil; părinți; părinții; pe; persoane; pisică; a plînge; plîngere; plîns; plînset; posomorî; prietena; priveliște; problemă; profesor; prostie; provoacă; rană; ranchiună; răni; rănire; reacție; regret; reuși; revoltă; rîde; rîs; roși; scuze; sensibil; sentiment; sista; sîcîi; sora; stres; striga; suferi; suspine; nu știu; tachina; teamă; test; timid; pe tine; ceva trist; tot; a trăda; țintă; ușor; vecin; vecina; vecinul; verb; vesel; veselie; veste; vină; viola; vorbă; vorbe; a vorbi cinstit; vulnerabil
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîine; mortul; muncește; nefolositor; negociez; neplăcere; neputință; nevoie; obiect; a oferi contracost; om; oportunitate; păcăli; pachet; pămînt; pămîntul; papuci; parale; pește; petarde; la piață; pierde; portocale; a preda; a prelua; prezent; prieten; produs; prune; realiza; recompensă; renunțare; repede; rochie; roșii; roși; sacru; sărăcire; scapă; scăpa; a scăpa; scump; servici; set; spune; suc; suflet; suflete; sufletul; tată; taxă; telefoane; telefonul; tîrg; tîrgui; tîrguiește; totul; trai; a trăda; troc; trudă; valoare; vechi; venit; viața; vînzătoare; vorbe; vrea; zahăr; ziar (1); 791/236/73
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ajuta să ne îmbunătățim abilitățile de serviciu, ci pentru a ne face să ne simțim inconfortabil în ce privește personalitatea noastră sau abilitățile noastre de muncă. De exemplu, să zicem că Linda (o secretară) are o personalitate timidă. Ea are tendința să roșească un pic atunci când întâlnește persoane noi și nu reușește să inițieze conversații cu străinii. Șefa ei, Alice, resimte o plăcere perversă în a-i reaminti zilnic de timiditatea și nesiguranța ei în preajma străinilor. Chiar dacă Alice îi vorbește Lindei calm, ba
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
violente nu-s decât proiecții imaginare. „Cea mai mare parte a timpului mi-o petrec pocnindu-i pe oameni, suduind pe unul și pe altul până ajung la încăierare. Stârnesc, de dimineață până seara, scandaluri de care-mi vine să roșesc, provoc necunoscuți, răstorn totul în calea mea Ă dar toate astea, vai, doar în închipuire” (I, 247). În fine, să-și reproșeze Cioran că agresiunea rămâne o virtualitate?! Există la el un întreg complex al violenței, care presupune deopotrivă accese
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cu trimitere explicită la crezurile tinereții, dar și la postura de ins care se manifestă în istorie, afirmă: „Nimic nu valorează cât meditația, care e forma supremă a răgazului. Timpul vid al meditației este, la drept vorbind, singurul timp plin. Roșesc pentru tot ce am făcut, dar nu voi roși niciodată pentru ceea ce n-am făcut, pentru clipele, pentru ceasurile în care nu m-am manifestat” (III, 269). În alt loc: „Viața cea mai înaltă rezidă în contemplație. Nimic nu mă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
postura de ins care se manifestă în istorie, afirmă: „Nimic nu valorează cât meditația, care e forma supremă a răgazului. Timpul vid al meditației este, la drept vorbind, singurul timp plin. Roșesc pentru tot ce am făcut, dar nu voi roși niciodată pentru ceea ce n-am făcut, pentru clipele, pentru ceasurile în care nu m-am manifestat” (III, 269). În alt loc: „Viața cea mai înaltă rezidă în contemplație. Nimic nu mă va face să cred că acțiunea îi este superioară
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în permanență drama absenței rădăcinilor, iată-l pe Cioran suferind tocmai pentru că rădăcinile, negate adesea, nu pot fi abandonate. Înțelegând acest paradox, el își spune la un moment dat: „Să nu-ți renegi niciodată originile, oricâte motive ai avea să roșești pentru ele. E o apostazie rușinoasă și de altfel fizic imposibilă, o contradicție în termeni: e un refuz al identității, e ca și cum ai spune: «Eu nu sunt eu», lucru pe care, evident, îl poți spune, dar care nu înseamnă nimic
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a făcut soarele mare și luminos, mai mare decât pământul nostru, și l-a dat degrabă sub pământ. Când a socotit Dumnezeu, a sculat oamenii, acum era mai multă lumină. Se uită cu toți cu mirare în toate părțile: zorile roșeau ceriul, întunericul din ce în ce mai tare se ștergea și ziua albă acoperea pământul întreg (...). Iată că într-un loc, pe cer, o strălucire mai mare se arată, iar de sub pământ se rădică pe-ncetul ceva rotund, strălucitor din cale-afară, încât le lua
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mîna dreaptă, toată viața lui va fi cu dreptate, iar dacă pică pe mîna stîngă, va trăi numai cu strîmbul. în ziua de Paști nu se mănîncă ouăle roșii nesărate, căci cel care le va mînca nesărate i se vor roși mînile. Femeia care ia focul ori mucul cu mîna - semn că nu se va teme de bărbat. Ca să nu ne nădușească mînile, în ziua de Paști, după ce vii de la biserică, întîi să pui mînile pe clanța ușii. Cine șade cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tră iască amîndoi nedespărțiți pînă la moarte. La Lăsatul Secului se mănîncă un ou la urmă, ca să pară postul ușor. La jumătatea Postului Mare se face înnumărătoarea ouălor, ca să nu se strice pînă la Paști. Vineri, în Săptămîna Patimilor, se roșesc ouăle și se numește „Vinerea Ouălor“. La Paști, cine merge la biserică să-și puie un ou roșu în sîn, ca să fie totdeauna roșu. La sfintele Paști mănîncă ouă roșii, că vei fi roșiu. După ce iese de la înviere, nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o vinzi. Să nu faci țevi cu vîrtelnița noaptea, că-ți mor vitele. Dacă ai luat oala de la foc, ia-i pocrișul*, că-ți mor vitele înădușite. Cînd cineva pierde vitele, atîrnă o secure de lemnele coșului, scoate trei cărbuni roșiți din foc și pune o oală cu gura la vale peste ei; se mai iau pieptenii dăracului* și-i încleștează unii cu alții, zicînd: „Așa să stea încleștate gurile fiarelor sălbatece.“ Astfel scapi vitele de primejdie. Nu ținea hîrburi prin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd se întorc e semn că va fi o furtună mare. Cînd visezi șerpe, are să fie vînt. Dacă mîțele sar și se joacă prin casă e semn a furtună. Cînd fulgeră fălăind*, are să fie vînt și ploaie mare. Cînd se roșesc nourii la apusul soarelui e a vînt. Cînd vitele mugesc și se uită în sus e semn de cumpănă* mare. Dacă dimineața, în perdea*, oile se bat cap în cap, are să bată vîntul în acea zi. Se crede că dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toată noaptea și au continuat să tremure și cînd a cumpărat buchetul, și cînd s-a îndreptat spre școală. În curtea școlii, copiii au rîs de el. Uite, corneta-i îndrăgostită. Ba nu-i adevărat. Ba da. Uite-l cum roșește. Ha-ha, Cornel îi îndrăgostit. Suferă din dragoste. Uite-l cum tremură. Ce romantic! Îi elevă sau profă? Povestește-ne și nouă, hai. Dacă vreți să știți, l-am luat pentru clasă. Am auzit că azi trebuie să dăm flori profesoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
a lui aprilie Începutul lui iunie Pepene verde A doua jumătate a lui aprilie Începutul lui iunie Physalis pruinosa Sfârșitul lui martie Începutul lui iunie Porumb Jumătatea lui mai Praz Începutul lui martie Începutul lui mai Ridichi Mai sau iunie Roșii Sfârșitul lui martie spre jumătatea lui aprilie Începutul lui iunie Salată creață Jumătatea lui aprilie Începutul lui mai Sfârșitul lui mai Salată cu căpățână Jumătatea lui aprilie Începutul lui mai Salsifi Jumătatea lui mai Sfeclă Jumătatea lui aprilie Jumătatea lui
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
de ma te matică întârzie cu privirea mai mult decât ar trebui pe corpul tău? Sau că vă vorbește într un anume fel, mai personal decât simți că ar fi cazul? Sau că-și permite glume care te fac să roșești? Ai constatat cumva același lucru și când te ai prezentat pentru un simplu control de rutină la medic? Sau poate ai constatat același lucru în fața șefului? Ce-o fi vrând de la mine? Mi-amintesc cum, îndreptându-mă odată spre postul
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
funcția reglatoarei (sistematizarea și organizarea celorlalte procese psihice - percepția, memoria, etc.), funcția expresivă (de exprimare a stărilor afective) și funcția persuasiva (acțiunea asupra voinței altuia)56. 54 Ibidem, op.citată, p.33. 55 Ibidem, op.citată, p.42. 56 Al.Roșea și colectivul. „Psihologie generală", „Editura Științifică”, București, 1964, p.283. 38 Știința care studiază cunoașterea practică a limbilor, cercetarea istoriei lor, dialectologia și alte aspecte legate de limbă și limbaj este lingvistica. Această știință are o îndelungă dezvo1tare, și de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
funcția reglatoarei (sistematizarea și organizarea celorlalte procese psihice - percepția, memoria, etc.), funcția expresivă (de exprimare a stărilor afective) și funcția persuasiva (acțiunea asupra voinței altuia)56. 54 Ibidem, op.citată, p.33. 55 Ibidem, op.citată, p.42. 56 Al.Roșea și colectivul. „Psihologie generală", „Editura Științifică”, București, 1964, p.283. 38 Știința care studiază cunoașterea practică a limbilor, cercetarea istoriei lor, dialectologia și alte aspecte legate de limbă și limbaj este lingvistica. Această știință are o îndelungă dezvo1tare, și de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
să vorbească, se va bloca și nu-și va mai aminti lecția pe care a pregătit-o atât de minuțios. Vorbele nu-i vor mai ieși din gură și va reacționa conform "spiralei vicioase"138: va începe să transpire, să roșească, nu va mai avea salivă și, după prima încercare de a spune, totuși, ceva, odată cu izbucnirea râsului celor din jur, reacțiile vegetative se vor accentua, adăugându-li-se și altele. Cu timpul, după mai multe scene asemănătoare, performanțele școlare ale
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]