4,307 matches
-
sub haldei, căzut-a în idolatrie... GOG : " aur, întuneric, munte"; zis și domnu' Roșului Ezechiel i-a spus că DOMNUL, este împotriva lui... DANIEL, Mare Profet din poporu-ales evreu : "DOMNUL meu întotdeauna, e Judecătorul meu !" Din neam Regesc ajuns-a rob, sub Nabucodonosor Cu 3 prieteni învățați, toți din iudeul popor : HANANIA sau ȘEDRAC : "IAHVE e îndurător !" Pentru DOMNUL și-n robie, a fost Mărturisitor ! MIȘAEL, zis și MEȘAC : Cine este DUMNEZEU ?" Și prin comportarea sa, ÎL Propovăduia mereu ! AZARIA (ABED-NEGO
DE LA IOV LA MALEAHI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371785_a_373114]
-
a Marii Uniri. Sper totodată că Regele Mihai repus pe tron va găsi căile de reîntregire a neamului românesc, indiferent unde aceștia se află acum. Știind că românului din țară îi merge bine, românul din afara țării nu se mai simte rob al tiranului răpitor sau al stăpânului de sclavi, ci mândru om care are unde să se întoarcă dacă nu mai suportă jugul. - Să-ți asculte Dumnezeu ruga! Ar mai fi oare ceva de spus? Cred că nu! Referință Bibliografică: Moș
MOŞ IOAN ROATĂ ŞI TEDEUM-UL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371964_a_373293]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DORUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului (dor infam) Doar șarpele se târăște. Dorul, se strecoară infam printre amintiri. ciclul ” Un rob în libertate” 28 Septembrie 2007 *** Bocet de clopot și de dor Curg orele împovărate cu dor și fiecare trece, spre negurile numărate de sunetul aramei rece. La fel și sufletul. Privirea, neplânse lacrimi germinează. Tăcerea hâdă-n juru-mi crește, durerea
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372037_a_373366]
-
zarea, Sunt valul agitat ce îl trimite marea, Sunt verdele cel crud din firul ierbii, Pe care-l calcă în picioare, prin pădure, cerbii. Sunt macul cel firav din lanurile-ntinse, Sunt ca o amăgire din nopțile cu vise, Sunt robul cel smerit ce-și ascultă chemarea, Știind că Dumnezeu îi este alinarea! Sunt Phoenix renăscând din propria-i cenușă, Sunt mult mai rezistentă ca floarea de brândușă, Sunt recunoscătoare oricărui dar divin, Prin anotimpurile vieții sunt doar un pelerin! Stefania
TRĂIRI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372322_a_373651]
-
amăgire.” Uimit am stat, cuvântul să-i ascult, Din spusa ei simțeam venind mâhnirea. Știam că făr` năvalnicu-mi tumult, În piatră rece s-ar schimba simțirea. Am stat un ceas, o lună, sau toți anii, Încremenit de greaua rostuire Ca rob plecat amarnicei jelanii, Cerșind și împlorând o păsuire. Dar, n-a fost chip! Sentința era pusă. Am fost pe veci în gheață exilat. Străin de dor, cu inima răpusă, Indiferenței vrând să-i fiu soldat. Din când în când în
NU MAI AM VOIE SĂ IUBESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372365_a_373694]
-
noaptea odihnit spre dimineață, Din versul meu atunci când te trezești Cu bucuria soarelui pe față, Până la capăt tu să mi-l citești; Nu te întreb de ce te înfiori, Uitându-te adânc în rugăciune, Scriu noaptea, scriu și ziua deseori, Sunt robul ei și nu mă pot opune... Referință Bibliografică: Scriu noaptea... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1632, Anul V, 20 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SCRIU NOAPTEA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372448_a_373777]
-
că decizia stabilirii Șabatului ca zi de odihnă a fost o revoluție: pentru prima dată a fost acordat respect omului muncitor, s-a arătat înțelegere pentru nevoia lui de a se odihni. Deci, omul muncitor a fost considerat OM, nu rob. Prima menționare a Șabatului este în Cartea biblică Bereșit (Geneza sau Facerea II, 1-3). Este povestirea odihnei lui Dumnezeu după cele șase zile ale Creației. Termenul provine de la rădăcina verbală S.B.T. și de la verbul ebraic „laSevet”, a ședea. Sensul extins
PRINŢESA ŞABAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372559_a_373888]
-
-ți ziua Șabatului, cu sfințenia ei. Șase zile să lucrezi și să faci toată meseria ta. Și în ziua a șaptea să fie Șabat pentru Domnul Dumnezeul tău: să nu faci nici o meserie tu și fiul tău și fiica ta, robul tău și roaba ta și vita ta și străinul care locuiește în orașul tău”. Unul dintre poeții cabaliști care au cântat Șabatul este Rabi Șlomo Halevy Alkabetz din Țfat (Safed) din secolul al XVI-lea. El este autorul poeziei ebraice
PRINŢESA ŞABAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372559_a_373888]
-
slavă Și Numele Tău îl voi preamări cu cântece șoptite cu bravă. Voi povesti mărirea Ta, deși nu Te-am văzut, Mi Te-am închipuit, Te-am numit și chemat, dar nu Te-am cunoscut. Prin profeții Tăi ai vorbit robilor Tăi, care Primit-au imaginea slavei Tale, cu splendoare. Ei au numit a Ta măreție și putere După faptele Tale și a Ta vrere. Ei Te-au imaginat, dar nu după a Ta fire, așa cum ești, Ci după asemuirea cu
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
câte ceva din viața de zi cu zi pe planeta ta? Lary s-a instalat comod în fotoliu și-și savură pe îndelete cafeluța care apăruse pe nepusă masă. Deși i se oferise o scrumieră, nu dădea semne că ar fi robul acestui viciu, ceea ce nu putea decât să o bucure pe Mary, care nu suporta fumul de țigară. După ce și Mary a ajuns să se ocupe de cafeluța ei, Lary a început să povestească, pierdut în amintiri. O zi din viața
UN JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372853_a_374182]
-
vindecare, la Topolnița. Drept recompensă pentru comportarea vitejească, pentru contribuția adusă de Buliga la înfrângerea agresorilor, Matei Bsarab îl ridică la rangul de agă , introducându-l în sfatul domnesc , întărindu-i moșiile și probabil, răsplătindu-l generos cu bani, scule, robi, etc. Este clar că acum Lupu Buliga îndeplinea funcția de comandant al întregii oștiri, nu numai al corpului de dorobanți, calitate care-i permite să procedeze la reorganizarea acestora, astfel încât să o facă mai atașată de domnie, tocmai într-o
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii“. Sfântul Simeon o numește „preaneprihănita și preacurata fecioară“ și explică: „O numesc pe aceasta neprihănită și preacurată în asemănare cu noi, oamenii de atunci, comparând-o cu aceia și cu noi, robii ei; față de Mirele ei însă și Părintele Aceluia, ea este om, dar este curată și preacurată, și mai curată, și mai neprihănită decât toți oamenii din toate neamurile. Pe aceasta a ales-o pentru Fiul Său“ (Sf. Simeon Noul Teolog
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINŢE DESPRE MAICA DOMNULUI, ÎNTR-UN DIALOG CU PĂRINTELE ARHIM. CLEMENT HARALAM – MARELE ECLESIARH AL CATEDRALEI PATRIARHALE DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 203 [Corola-blog/BlogPost/371087_a_372416]
-
vede urma orificiului pentru agățare. Pomelnicul este în limba română, scris cu alfabet de tranziție și are următorul conținut : vii: Dumitru, Paraschiva; morții: Georghi, Krâstena, Gavril, Maria și toți(morții, n.a.), 1829 mai 30, biserica la Rediu, pomenește părinte pe robii aceștia. Suportul pe care este scris pomelnicul, ca suprafață limitat, iar din punct de vedere tehnic trebuia realizat scrisul tot în timp optim pentru că lutul să nu se întărească, a concurat la limitarea pomelnicului la cele mai importante persoane în
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
știu că te iubesc și te-am iubit Și matematic, doar la tine mă adun. CINE MAI SUNTEM Pășim prin ani, din inerție Gândindu-ne că viața-i veșnicie Și ne supunem surzi și orbi Tăcerii care ne transformă-n robi. Ne este teamă de cuvinte De rostul lor, de simțăminte Și-n loc să ne privim deschis Mințim, uitând tot ce-am promis. Vederea noastră ne trădează Nu ne mai bucurăm văzând o rază Ne-ncântă astăzi să vedem Circ
EVADARE DIN MAGAZINUL DE VISE (2) (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344770_a_346099]
-
în picioare, Făcută una cu pământul - sare Ce și-a pierdut puterea... Lumină În care pâlpâie în loc de flacăra, doar vină. Legământ sfâșiat între tinda și-altar, De vameși lăcomi, cu vestmânt murdar, De fii risipitori, învățători și tineri bogați De robi necredincioși, cu talanți îngropați. Pui de năpârci, fugind de mânie, Ce în legământ au intrat, pentru Apa Vie, În pustiu, la Masă și Meriba au însetat, Bând zi de zi dintr-un puț crăpat. În Râma, un țipat disperat s-
LEGAMANTUL SARII de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344866_a_346195]
-
aceeași procedură, același tratament. Iată însă că a dat „ norocul” peste neamul românesc prin apariția unor astfel de înțelepți stilați care dau lecții de conduită și nu întâmplător „uită” temenelele pe care le-au făcut în ultimii ani în „corul robilor” și pentru care a fost promovat drept „ultra”, „super”, marfă”... idolul pasionatelor telenoveliste. Într-o societate alienată psihic, acest exchibiționist al moralei, răbufnește în insultă, dezgustat de „perplexitatea maselor țărănești dezrădăcinate”. Nu aș dori să comentez aici prestația mai mult
DESPRE UMANITATEA ANORMALA de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344852_a_346181]
-
Acasă > Impact > Aspirații > MÂNTUIȚI CU FĂRÂMITURI ... - MÂNTUIȚI CU ... UN CUVANT! Autor: Confluente Românești Publicat în: Ediția nr. 7 din 07 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului De Valentin Danaiata, Loma Linda, California: "... ci zi doar un cuvânt, si robul tău va fi tămăduit... Matei 8:8 Istoria ne introduce într-o epocă dura, când oamenii ajunseseră moneda de schimb, într-o cultură a exploatării, când viața nu valorează nimic, si milă era considerată ca fiind doar apanajul celui slab
MANTUITI CU ... UN CUVANT! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344875_a_346204]
-
Descrierea bolii sugerează o boală degenerativa de lungă durată... Aceste cazuri se rezolvau la vremea aceea prin abandonarea suferindului, sau prin eliminarea acestuia. Cine din timpul acela și-ar fi transformat casă într-un azil pentru întreținerea și tratarea unui rob? Cazul este unic... Ceva de o calitate ieșită din comun trebuia să fi fost în sufletul mare, al acestui păgân. Ceva care ne vorbește despre lucrarea universală a Duhului Sfânt, pregătind oameni pentru momentul întâlnirii cu Fiul Lui Dumnezeu... Această
MANTUITI CU ... UN CUVANT! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344875_a_346204]
-
26), si a iubirii de neînțeles a lui Isus pentru lumea noastră... Este deasemenea proba faptului că în spatele pocăinței sau a nepocaintei mele este o lungă istorie a luptei cu Dumnezeu. Contextul mai larg în care Sfanțul Matei așează vindecarea robului sutașului român este deasemenea foarte sugestiv. Aici (Matei 8:1-4), un lepros iudeu, se-ntalneste cu Mântuitorul, și-I aruncă în fața următoarea provocare: “Dacă vrei, poti sa ma curățești!” Filosofia vremii sugera că realitatea lumii se datora capriciilor zeilor. Raționând
MANTUITI CU ... UN CUVANT! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344875_a_346204]
-
punct de vedere al performanțelor spirituale... Și totuși, înainte ca el să spună ceva, ca și când ar dori să arate infinită Să dispoziție de a simți cu suferință umană, Isus se oferă să meargă la el acasă, pentru a-I tămădui robul suferind...Ce tablou copleșitor... Înainte ca cineva să-I ceară, Mântuitorul se oferă să intre în casa păgânului, în căutarea scalvului muribund... De câte ori El te-a vindecat... fără ca măcar să reușești să-l rogi să facă asta..? Uneori, nici macar n-ai
MANTUITI CU ... UN CUVANT! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344875_a_346204]
-
umbră disperării lui Iov... Atunci, buchetul indurărilor Lui contează... Știi? Credință și dragostea crează capodopere...Cuvintele păgânului copleșit de Hâr sunt o astfel de capodoperă... “Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperământul meu; ci zi numai un cuvant și robul meu va fi tămăduit.” (Matei 8:8). Oameni videcati cu un cuvânt... La vremea aceea, țara lui Israel abundă de învățători religioși... Diferitele școli rabinice funcționau că și partidele politice de azi... La colțurile străzilor Orașului Sfânt, grupe importante de
MANTUITI CU ... UN CUVANT! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344875_a_346204]
-
destin impus de Dumnezeu, ci alegere personală. 2. Solomon a vrut înțelepciune. (1 Regi 3.5-10) “La Gabaon, Domnul S-a arătat în vis lui Solomon noaptea, și Dumnezeu i-a zis: "Cere ce vrei să-ți dau." ... Dă dar robului Tău o inimă pricepută, ca să judece pe poporul Tău, să deosebească binele de rău!... Cererea aceasta a lui Solomon a plăcut Domnului”. Trăim înconjurați de oameni inteligenți, însă lipsiți de înțelepciune. Acesta nu este destin impus de Dumnezeu, ci alegere
DESTINUL OMULUI DEPINDE DE ALEGEREA PERSONALA de LUIGI MIŢOI în ediţia nr. 8 din 08 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344882_a_346211]
-
păcătui împotriva mea? Până la șapte ori?“ Isus i -a zis: ,,Eu nu-ți zic până la șapte ori, ci până la șaptezeci de ori câte șapte. De aceea, Împărăția Cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a vrut să se socotească cu robii săi. A început să facă socoteală și i-au adus pe unul, care îi datora zece mii de galbeni. Fiindcă el n-avea cu ce plăti, stăpânul lui a poruncit să-l vândă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
adus pe unul, care îi datora zece mii de galbeni. Fiindcă el n-avea cu ce plăti, stăpânul lui a poruncit să-l vândă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui, și tot ce avea, si sa se plătească datoria. Robul s-a aruncat la pământ, i s-a închinat, si a zis: "Doamne, măi îngaduieste-ma, și-ți voi plăti tot". Stăpânul robului aceluia, facandu-i-se milă de el, i-a dat drumul, și i-a iertat datoria. Robul acela
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
vândă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui, și tot ce avea, si sa se plătească datoria. Robul s-a aruncat la pământ, i s-a închinat, si a zis: "Doamne, măi îngaduieste-ma, și-ți voi plăti tot". Stăpânul robului aceluia, facandu-i-se milă de el, i-a dat drumul, și i-a iertat datoria. Robul acela, când a ieșit afară, a întâlnit pe unul din tovărășii lui de slujba, care-i era dator o sută de lei. A
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]