157,599 matches
-
de creație uriașă... trezește în viață personaje neașteptate. Oameni obișnuiți devin personaje în Marea poveste a lumii... I-ați smuls din neant și le-ați dăruit câte un rol în Poveste. Mai inspirat chiar decât Creatorul, i-ați cadorisit cu rolurile ce li se potrivesc cel mai bine. S-ar putea, e adevărat, ca unora să nu le convină deloc această situație... N-ar fi de mirare ca El, Dumnezeu, să se apuce să vă plagieze, conștient fiind de faptul că
O promisiune ținută by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11817_a_13142]
-
Saroyan sau Brussig, pe care probabil C.D. Florescu l-a citit, pot fi menționați. Deloc naiv în ceea ce privește propria existență, căci părinții îl tratează aproape ca pe un om mare, copilul ia viața ŕ la légčre și se bucură de ea. Rolul tatălui este fundamental și în acest personaj văd marea reușită a romanului lui C.D. Florescu. Datorită lui am făcut trimiterea din titlu la personajul jucat de Roberto Benigni, tatăl care își protejează copilul de ororile istoriei, salvându-l, practic, prin
La vita e bella by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11807_a_13132]
-
alt profesor al său și unul dintre cei mai originali dansatori și coregrafi români, intrase în pușcărie. Se succed apoi pentru Gelu Barbu, două căsătorii, cu Teodora Lucaciu și cu o tânără speranță a dansului, Magdalena Popa, dar și multe roluri și turnee, dintre care unul fabulos, în India și Indochina, având-o parteneră pe Valentina Massini. După care, ca o lovitură de trăznet, intervine în viața lui mâna grea a Securității. I se cere să intre în serviciul ei și
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
în urmă, îl avusese ca partener pe Gelu Barbu, în Lacul lebedelor. Cu ea va face turnee în Danemarca, Suedia, Finlanda și Germania și tot ea îi va găsi un contract în Norvegia, la Opera din Oslo, unde va interpreta roluri din marele repertoriu clasic, dar va face cunoștiință și cu dansul contemporan, prin persoana coregrafului suedez Ivo Cramer. Succesele sale îi deschid noi porți și noi contracte la Opera din Nürenberg și la cea din München. Și, dintr-odată, a
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
lebăda din Odense" nu e nici armonioasă, nici echilibrat-maiestuoasă - în nici un moment al vieții sale, din nici o perspectivă. Scena grotesc-hilară a "audiției" improvizate în fața năucitei Doamne Schall (prim-solistă la Teatrul Regal din Copenhaga) este epitomul iluziei compensatoare; aspirant la rolul de suavă Cenușăreasă, în cele din urmă adolescentul Andersen apare, ce-i drept, pe scenă - ca... trol (și este foarte încîntat de aventură). înfățișarea greoaie, lipsită de grație, nu se ameliorează cu timpul; iar ceea ce el scrie (indiferent de gen
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
toți răspund acestei oferte cu poftă de joc, cu motoarele turate la maximum. Uneori poate, cu prea multă poftă, dorința de a nu scăpa nici o nuanță tulbură liniile întregului și încetinește ritmul acțiunii. Întâi femeile: Luminița Gheorghiu - se lăfăiește în rolul mamei nedemne și cu cât iubește mai mult cu atât e mai nedemnă, excesul e o consecință a disperării și a derutei, dar disperarea ei, devenită neputință, creează monștri și ea refuză să vadă monștrii din propriile ei fiice. Probabil
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
de sticlă, o tehnică a simplificării, generării, esențializării și simbolizării componistice. Pur și simplu, compozitorul definește trei figuri melodice corespunzătoare pentru Michael, Eva și Luzifer. Simultaneitatea lor conduce la o "Tripelformel" sau "Superformel" emblematică pentru întreg ciclul de șapte opere. Rolul său devine acela de cărămidă de construcție, care controlează unitatea Heptalogiei. Fiecare triplă formulă funcționează pentru întreg ciclul, iar cele șapte supraformule derivate de aici sunt valabile pentru cele șapte opere. Această structură polifonică la trei voci, trei straturi echivalente
O sută de ani între o Tetralogie și o Heptalogie by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12860_a_14185]
-
probe mai solide", că n-are probe deloc, nici solide, nici altfel, dar mai este și convins că eram "prezidențiabil" în 1992 (gîndindu-se probabil la Llosa, un scriitor care, ca și mine, dar spre deosebire de Barthes, a vrut să joace acest rol), cu patru ani înainte ca lucrul să se întîmple. Cît despre investiția făcută de P.D.S.R.-92 în mine, aș fi curios să aflu sumele și datele la care mi-au fost plătite. S-ar putea să nu reușesc altfel decît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
Anton, Ortodoxia/Mihai Eminescu. Cuvântul înainte, Eminescu și teologia, este semnat de Î.P.S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului. "Lucrările din această colecție se doresc a fi un îndemn pentru cititori de a cunoaște și aprofunda trecutul și prezentul Bisericii noastre, rolul ei în spiritualitatea poporului...", așadar Eminescu, "creștin autentic", primenit cu un larg interes pentru 'știința teologică', este repede și cuminte înregimentat într-o tradiție bisericească pe care a frecventat-o cu măsură. Antologia se prezintă ca o evidență străină tonului
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
la "Timpul", câteva la "Curierul de Iași" și vreo două în "Romƒnia liberă". Problematica religioasă este cvasiprezentă, dar asta contează mai puțin de vreme ce secondează constant chestiuni considerate de prim plan. Este adevărat că scrie despre importanța cărților religioase românești, despre rolul pe care-l joacă Biserica Ortodoxă în destinul națiunii, despre icoane ori despre înființarea unei mitropolii romano-catolice la București. Însă nucleul care generează toate reacțiile gazetarului este, cu foarte mici excepții - una dintre ele ar fi, spre exemplu, preocuparea pentru
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
sau, poate, chiar cu teze deiste. Așa cum este prezentată în această antologie, ortodoxia lui Eminescu este cam alunecoasă și inconsistentă. Cea mai edificatoare poziție a poetului este clar ilustrată în articolul "Dup-o tăcere îndelungată...", prilej pentru a aminti că rolul conservatorilor, a statului în mod special, este de a apăra credința de influența elementelor alogene perturbatoare. Așadar, totul este o chestiune de accent care, în acest caz, cade pe "noi conservatorii", pe stat. |n concluzie, alături de folclor, de istorie, credința
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
de ordin supraomenesc, în numele căreia se desfășoară ăntreaga narație. Faptul că în povestirea evanghelică totul este scris dinainte și nimic nu rămăne ăntămplător, că Iisus și lumea lui se mișcă pe trasee riguros prestabilite, ăi sugerează lui Gibson un fel de rol în rol care subminează și falsifică acuratețea omenească a evenimentelor, dar nici nu face posibil accesul spre dimensiunea transcendentă a acestora. Excesul de ritualizare a mișcărilor, de filmări cu ăncetinitorul, de gesticulație largă și cu tot dinandinsul memorabilă dă senzația
Între materialismul istoric și Twin Peaks by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12880_a_14205]
-
supraomenesc, în numele căreia se desfășoară ăntreaga narație. Faptul că în povestirea evanghelică totul este scris dinainte și nimic nu rămăne ăntămplător, că Iisus și lumea lui se mișcă pe trasee riguros prestabilite, ăi sugerează lui Gibson un fel de rol în rol care subminează și falsifică acuratețea omenească a evenimentelor, dar nici nu face posibil accesul spre dimensiunea transcendentă a acestora. Excesul de ritualizare a mișcărilor, de filmări cu ăncetinitorul, de gesticulație largă și cu tot dinandinsul memorabilă dă senzația acută că
Între materialismul istoric și Twin Peaks by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12880_a_14205]
-
dintre stânga și dreapta. Puternică și emoționantă confesiunea lui Angelo Mitchievici! Amar reflexiv și de o covârșitoare tristețe, micul lui roman autobiografic surprinde revoltător irosirea acelei vârste adolescentine alterate iremediabil de nocivitatea unei lumi în care i se distribuie obligatoriu rolul vinovatului aprioric. Timpul băltește otrăvit și viața pare că a intrat definitiv într-o fundătură istorică. Scrise impecabil stilistic, foarte multe scene absurde ar merita enumerate aici. Iată doar imaginea mamei după ore de stat la coadă: îMama se întorcea
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
cu ajutorul cuvintelor, să vedem cum se comportă Magister Casvaneus cu aceste unelte ale practicii d-sale pînă la urmă, oricît s-ar recuza, tot poeticești. Cuvîntul e originar, o dată pe calea pozitivă a filologiei, care atestă faptul că aparține, cu rol întemeietor, umanității, pe de alta pe calea mitică a Logosului, care atestă faptul că e tangent la Geneză. De unde rezultă un cumul de primordialități ce-l determină pe autor a "revizita" cum se zice mai recent, vocabularul, a-l modela
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
obișnuit cu un anumit gen de discurs televizat. Că Gorbaciov era unul dintre acei oameni politici cu înnăscut talent pentru oratorie, nu e, cred, de pus la îndoială. Dar că în crearea imaginii lui de lider "iluminat" al PCUS un rol important l-au avut și transmisiunile în direct de la congresele și plenarele partidului este, poate, la fel de adevărat. Argumentul suprem: "vorbește liber", fără un discurs pregătit dinainte, care trebuie să fi dat fiori metafizici celor pentru care vorbitul liber, deși comuniști
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
Spaßgesselschaft des 21.Jahrhunderts“, ceea ce s-ar putea traduce cam așa: Muzica serioasă în societatea hedonistă a secolului 21. Problema fundamentală a simpozionului a fost marginalizarea muzicii contemporane serioase și inexistența vreunei influențe a acesteia asupra societății actuale. Faptul că rolul compozitorului s-a diminuat în ultimii 30 de ani, faptul că acesta a pierdut legătura cu societatea și că vocea sa nu mai are relevanță publică se datorează, după opinia lui Claus-Steffen Mahnkopf (care semnează un articol exploziv în Neue
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
Huber. Și anume, pentru transformarea acestui sistem într-un avanpost al luptei contra societății hedoniste a secolului 21. Tensiunea dintre societatea hedonistă și alternativa unei societăți serioase și demne propusă de oameni de știință, intelectuali, artiști care să-și asume rolul de modele complexe și nu de star-uri populiste, iată ceea ce propune ca model articolul lui Mahnkopf. Deși marginale, voci critice se aud și din perimetrul francez. Spre exemplu, Requiem pour une avantgarde, cartea mult-hulită a lui Benoît Duteurtre, apărută
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
regăsire de sine și spre o mobilizare interioară. Iar acesta e un lucru bun. Între timp au apărut alte posibilități, suntem obligați să ne mișcăm odată cu ceilalți compozitori, de pe alte meridiane, iar această realitate, deși dureroasă, ne va schimba radical. Rolul compozitorului în actualitate nu mai poate rămâne același ca până acum. S-a încheiat cu pasivitatea noastră. Cum vom acționa? Voi reveni curând cu câteva propuneri.
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
ar sta la originea falimentului comunismului, semnele nocivității sistemului au devenit vizibile încă de pe vremea lui Lenin: „ Ion Iliescu: (...) Exclusivismul, maniheismul, intoleranța au fost la Lenin componente esențiale, atît în abordarea teoretică a problemelor legate de preluarea puterii, organizarea și rolul statului, cît și în practica exercitării puterii după revoluție. Deci, nu se poate rezuma totul la Stalin și stalinism. Sistemul însuși a pornit din start pe o bază nocivă, fiind viciat de modul deformat în care s-au raportat la
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
contrafactuale (ce s-ar fi întîmplat dacă țările din Est ar fi acceptat Planul Marshall? Unde ar fi ajuns cehii cu reformele dacă sovieticii nu ar fi intervenit în 1968), dar președintele refuză aceste exerciții de fantezie, mulțumindu-se cu rolul de analist al evenimentelor reale. Al doilea Ion Iliescu este cel de după 22 decembrie 1989, actualul șef al statului. Punctele de vedere ale acestuia în momentele delicate ale tranziției (revoluția, constituirea structurilor de putere postcomuniste, alegerile, Piața Universității, mineriadele etc.
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
oară, după 1989. De fiecare dată, am putut descoperi cum, fără o societate capabilă să creeze un stat modern, îi revine statului obligația să improvizeze nevoile societății și să se prefacă a le satisface. Referindu-se la această inversare de roluri, T. Maiorescu a numit instituțiile statului improvizat “forme fără fond”. Departe de a fi o formulă calpă, cum au numit-o unii, și nevalidată istoric, teza maioresciană se verifică, vai, foarte bine, în condițiile tranziției din ultimele decenii. (N.M.) Principiul
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
Alexandru George, căruia i s-au adăugat ulterior Margareta Feraru și din nou Gabriela Omăt, în intervalul 1993-2000, pentru ca ultimele două volume ale agendelor să apară în 2001 și 2002 la Fundația Națională pentru Știință și Artă, care a preluat rolul muribundei Edituri Minerva. Al doilea eveniment privește reeditarea Memorii-lor, în 1998, cu completări documentare și publicistice realizate de Gabriela Omăt. Dar ediția critică E. Lovinescu își așteaptă continuarea și în cadrul ei ar fi ideal să se înregistreze victoriile, cuceririle documentare
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
cele din urmă cu ea. Se produce o transfuzie de memorie, de la mamă la fiu, un fel de identificare a psyché-ului celor două personaje principale. Romanul este însă structurat și muzical - și am impresia că și elementele vizuale dețin un rol improtant în construcția așa-zis "epică". De pildă, figura penelor, a descrierii lor cromatice, procedee care funcționează întocmai unor teme muzicale sau unor refrene. Cum v-a venit această idee? C.H.: Cred că nu se poate dinainte programa așa ceva. Dacă
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
are neîndoielnic păcatele sale, e hulit de mulți, Doinaș are curajul de a susține că „A ignora aportul lui Croh, în acele momente când semnele rezistenței culturale nu puteau să se manifeste decât în mod timorat, înseamnă a nu vedea rolul pe care criticul l-a jucat realmente în viața noastră literară.” Cu același respect al dreptei judecăți, expurgată de orice infiltrări ale umorilor negre, sunt conturate ferm și memorabil și efigiile unor George Ivașcu sau Geo Bogza, cel cu „mersul
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]