66,509 matches
-
privatizări, posesorii de firme-fantomă în țări dominate de politici financiare dubioase, „spălătorii de bani” gen Matser. Aceștia e posibil să fie interesați de-o Românie murdară, condusă de-o clasă politică hrăpăreață, cinică și iresponsabilă. Dar nu țin minte ca românii să-și fi dat votul pentru a fi integrați în acest gen de „străinătate”. Dacă nu mă înșel, vrem în NATO și în Uniunea Europeană, și nu să asităm la partide de vânătoare cu mafio-politicieni și la vânzarea de copii contra
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
nu s-a făcut, e tocmai povestea tragică a unei țări în care o mână de bandiți versați au o uluitoare abilitate de-a întoarce realitatea pe fața convenabilă lor. E-o țară în care omul care-a „ciomăgit” cei mai mulți români (Ion Iliescu și minerii, jandarmii, trupeții speciali și securiștii săi) are neobrăzarea să-și califice pașnicii, prea pașnicii adversari politici drept „ciomăgari”.
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
negocierilor cu U. E. și declarația d-nei Puwak cum că dl Arie Oostlander nu e binevenit în România, mai lipsea reactualizarea îndemnurilor poetului național de a-i urca în spînzurători pe străini, ca să-i îndrăgească ciorile, mai ales dacă nu tuturor românilor care i-au îndrăgit le-au mîncat inima cîinii și au mai rămas cîțiva xenophili de sămînță. Într-un interviu pe care i-l acordă d-lui Ion Zubașcu pentru CONVORBIRI LITERARE (nr. 2), prozatorul Dan Stanca recunoaște că în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
Cristian Tudor Popescu din ADEVĂRUL. Poți fi de acord sau nu cu el, dar îți rămîne în minte prin amărăciunea uriașă conținută în fiecare rînd: „«Mulțumim lui Dumnezeu că am fost la locul și timpul potrivit» au spus reporterului Adevărului românii aflați ilegal la muncă în Spania care au ajuns pe paturile spitalelor din Madrid. Ei mulțumesc lui Dumnezeu nu că au pierdut trenul în dimineața de joi, ci că s-au aflat în el, că au fost răniți și mutilați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
ar putea fi uciși aiurea pe meleaguri străine e puțin față de amintirea sărăciei și umilințelor de acasă. E mai bine în trenul morții decît să mănînci pești otrăviți adunați de pe Siret sau Olt. Nici unul nu vrea înapoi în patrie.” Că românii aflați în Spania nu vor să se întoarcă e un argument în favoarea tezei editorialistului de la Adevărul. Al doilea e că în timp ce mass media de la noi vuiau despre măcelurile de la Madrid, cîteva sute de români se îmbarcau în autocare pentru a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
nu vrea înapoi în patrie.” Că românii aflați în Spania nu vor să se întoarcă e un argument în favoarea tezei editorialistului de la Adevărul. Al doilea e că în timp ce mass media de la noi vuiau despre măcelurile de la Madrid, cîteva sute de români se îmbarcau în autocare pentru a merge la muncă în Spania. Există în editorialul lui Cristian Tudor Popescu și afirmații care ni se par exagerate, prin generalizare, în ceea ce ne privește. Totuși în fiecare dintre ele se află mai mult
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
publicînd fie dosare ale unor subiecte controversate din trecutul recent sau realizînd adevărate numere tematice, în afară de paginile de știri și comentarii la zi. Unul dintre numerele care vor stîrni imaginația ziarului lui Marius Tucă este, cu siguranță, cel consacrat Comorilor românilor, purtînd un supratitlu ademenitor: „Averi fabuloase care își așteaptă descoperitorii”. Pe lîngă această ofertă, paginile cu dezvăluiri despre Ultimele zile ale cuplului Ceaușescu aproape că pălesc. Se pare că Jurnalul și-a propus să devină un ziar popular, încercînd o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
Constantin Țoiu (Tolstoi despre români, II) Ca ofițer, în cursul campaniei din 1854, Tolstoi călătorește prin multe locuri din viitoarea Românie: Buzău, Râmnic, Focșani, Tecuci, Bârlad, Iași, Sinești, Slobozia, Giurgiu, aici, între Slobozia și Giurgiu, rușii mâncând bătaie ca și la Silistra. Apucându-se de
Zamfira și Însemnările artificierului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13041_a_14366]
-
viață și atât de leneș, încât trândăvia a devenit pentru mine o obișnuință aproape insurmontabilă...”. Puneți orice scriitor român să-și facă un asemenea portret. (Aia-i!) La 11 iulie, același an, nota următoare ce ne privește direct pe noi, românii, ca popor: În convorbirea avută azi cu doctorul, mi-a dispărut părerea prostească și nedreaptă ce mi-o făcusem la adresa valahilor, părere generală în toată armata și pe care mi-am însușit-o de la nătărăii cu care am avut de-
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
1906, În revistă „Nuova Rassegna letteraria modernă” și aparține unui literat și poet,căpitanului (de Bersaglieri Vânători de munte?) Pier Emilio Boși, care publică În această revista mai multe articole despre România și cultură ei. O precizare. Peste trei decenii, românul filolog Ștefan Cuciureanu și-a trecut doctoratul cu o teza privind personalitatea și opera acestui filoromân, traducător din Eminescu: «Pier Emilio Boși e la letteratura romena». Enumerând câteva date biografice (și mai puțin bibliografice), amintim că Ștefan Cuciureanu s-a
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
responsabilitatea terminării lucrărilor la Filarmonică și Casa Pogor. Dintr-un buget pauper, cât rămâne după ce Guvernul rade porția cea grasă. Vom vedea în cât timp își vor respecta cuvântul „localii”. Că „centralii”, am văzut... Pentru autorul unei lucrări precum Civilizația românilor între medieval și modern avem toată considerația; față de prestația ministrului Răzvan Theodorescu nu avem decât mari îndoieli.
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
materie de tupeism își întrece chiar șeful. Care șef ne ia fața cu „stabilitatea politică” și „demnitatea românilor”. Ce stabilitate, dom’ prim-ministru? Stabilitatea de cimitir a unei populații îmbătrânită de griji, debusolată și resemnată? Stabilitatea la fundul oceanului, unde românul are întâlniri cotidiene cu nivelul de trai? „Demnitatea” de-a ne lăsa prostiți de-o bandă de escroci gureși, capabili să fure până și ouăle de sub găină, fără ca respectiva galinacee să-și dea seama? Demnitatea cu ochi injectați a lui
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
fără ca respectiva galinacee să-și dea seama? Demnitatea cu ochi injectați a lui Hrebenciuc, mare meșter să pună, la talk-show-uri, pumnul în gura celor ce văd realitatea altfel decât o prezintă clipurile pesediste? Demnitatea nerușinată a lui Iliescu, asasinul speranței românilor, care nu vede ce pericol ar reprezenta doamna Stănoiu, după cum n-a văzut vreo problemă nici când opinia publică s-a revoltat de „abilitatea” de-a palma fonduri europene a celeilalte mari doamne a pesedismului, „nemțoaica harnică” Puwak. La comuniști
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
al reunirii acestora În sintagme memorabile, ori În formulări aforistice. Acestea au darul de a proveni dintro experiență bogată de viață, uneori de secole, sau dintr-o cultură universală asimilată creator, În timp. Deloc În paranteză, la spiritualitatea milenară a românilor, proverbul și zicala au ținut loc de Îndreptar moral, psihologic și filosofic. Ca indicatori nominali, la origine, verbe, cele două cuvinte Își definesc substanța și datorită Întrebuințării lor tot mai accentuate și flexibile. Ele Încorporează o stare, o acțiune, un
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
categoric de Henri Coandă, cel aflat atunci În perioada stabilizărilor zborului cu avionul, apoi cu supersonicul! Relația sculptură - arhitectură sau arhitectură - sculptură s-a Îngemănat cordial la Constantin Brâncuși, alimentată, de ce nu?!, de goticul marilor catedrale ale Europei. Numai că românul vedea o sculptură locuibilă. Astăzi, În multe țări asiatice, zgârie-nori, de zeci și sute de etaje, constituie o Înălțare pe verticală destul de amețitoare, dar nu sunt sculpturi. O Întrebuințare utilitară, Constantin Brâncuși i-o conferea doar Coloanei infinitului. Dar viziunea
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
lacrimi de fericire! Hm. Apăs șoricelul, casc ochii. Doamne! Dar eu cunosc zâmbetul asta “Poznaș, cu ușoare urme de perversitate”? Așa-i spuneam În mileniul trecut unei colege de facultate. Cum o chema? ... Este În grupul celor peste două sute de români care au marea fericire de a fi căpătat cetățenia americană! Uao! Wow! Mutre comune, zâmbete timide, disprețuitoare, spontane, căutate, naive, studiate...Și acum domină grupul. Oof! Coana Memorie, fii te rog bună și nu-mi fă figuri! Uraa! Este ea
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
din cutie la orice oră o Întâlneai, iar noi, copiii, o urmăream cu simpatie și curiozitate fiindcă lăsa În urmă un parfum de violete ce ne amintea de primăvară. Era unguroaică venită din Ardeal la timpul conflictelor dintre unguri și români , iar după război a rămas În Regat. După casa doamnei Iutzi, urmau câteva case vechi, dar frumoase, cu stucaturi maiestoase În jurul ferestrelor, cu uși grele sculptate și porți Înalte din fier forjat; unele fuseseră părăsite de armatorii greci când a
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
de alaltăieri, îndurând tortura domnișoarelor de la PTT. O oră de așteptare pentru zece minute de legătură telefonică! Și le plătesc 300 de lei pe lună. Mă pedepsesc din nou, spre seară, ascultând pe Iorga la Radio, lăudând fără măsură priceperea românilor și brațul lor de fier. El și Stere, unul la Văleni, altul la Bucov, niște încrâncenați. La urma urmei, niște neînțelepți: să privești istoria cu lejeritate, să te joci cu ea, numai asta înseamnă înțelepciune. La cât de grosolan se
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
la Bucov, niște încrâncenați. La urma urmei, niște neînțelepți: să privești istoria cu lejeritate, să te joci cu ea, numai asta înseamnă înțelepciune. La cât de grosolan se înfăptuiește, istoria nu merită alt tratament. Iar în ce-i privește pe români - care pricepere, care braț de fier? Uitați-vă la provinciile noastre neînstare să absoarbă lecțiile niciunei administrații imperiale, fie că a fost romană, rusă, otomană sau vieneză. Și uitați-vă la felul în care istoria ne blagoslovește cu România asta
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
secol XX, ca apoi firul povestirii să le aducă În zilele noastre agitate, de secol XXI. Acțiunea se desfășoară În diverse localități și este axată pe o mare iubire, În contrast cu durerile sufletești provocate de Înscenările regimului sub care noi, toți românii, am trăit timp de 50 de ani. Tot parcursul acestor frământări relevă În mod deosebit noblețea sufletească și caracterul puternic al celor care nu abdică de la demnitate și onoare și, În numele acestora, Își sacrifică statutul oarecum călduț la care au
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
Este un studiu succint al modului cum evoluează sau involuează omul sub imperiul tuturor oportunităților și obscenităților ce ți le pune În viață destinul sau Cel-de-Sus. Și, peste toate acestea, te captivează cele două povești de dragoste, una dintre un român și o țigăncușă, Nișeta, și alta dintre nepoata acesteia, răsărită peste ani, și un student rus. Dragostea nu are bariere și de aceea are puteri inestimabile. Domnul profesor Ion C. Hiru, prin genurile literare abordate, Își face cunoscute potențialul și
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
Își face cunoscute potențialul și valențele sale literare, deschiderea spre a aduce În prim plan personalitățile comunei sale natale, Domnești, „limba noastră cea română” și pe domnișanii săi dragi cărora timpul și capacitățile sale le stau la dispoziție. Este un român adevărat și-i mai trebuie o viață pentru câte mai are Încă de Înfăptuit. Cea de-a doua carte reunește studiile, eseurile și articolele publicate În Franța, Germania și Statele Unite de scriitorul prof. univ. Titus Bărbulescu, Într-o perioadă de
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
pentru că, după cum spune autorul, „limba, ideea latinității, pământul și, dintru-nceput, credința Întru Hristos - iată din ce se alcătuiește realitatea românească”. Este remarcabilă caracterizarea pe care i-o face profesorul George Baciu: „Titus Bărbulescu, pribeagul rămas spre Apus, este un român mereu acasă, prin scrierile sale, mereu În exil, dar cu țara În buzunarul de la piept”. Nu Întâmplător acest mare om le-a dat permisiunea celor doi scriitori, domnișani de-ai dânsului, să alcătuiască acest volum. Le-a simțit românismul, capacitatea
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
Gheorghe Cârțan, adică Badea Cârțan, a fost un țăran român care a luptat pentru independența românilor din Transilvania, distribuind cărți românești, aduse clandestin din România, la sate. A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii lui Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877. S-a Înrolat
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
ai lui Nicolae și Ludovica Cârțan. De la mătușa sa, Rașila, ascultă primele basme, iar legendele despre semnele lăsate de cei vechi pe pământul Țării Făgărașului au fost primele lui Învățături de istorie. Când În 24 ianuarie 1859 Împlinea 10 ani, românii din Moldova și Muntenia s-au unit sub domnia lui Cuza. Copilul ce auzise vorbindu-se de unirea cu țara nu Înțelegea de ce românii au fost nevoiți să nu stea laolaltă și de ce cei din Țara Făgărașului trebuie să stea
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]