1,376 matches
-
FOAIA SOCIETĂȚII „ROMÂNISMUL”, revistă literară apărută la București, lunar, din aprilie 1870 până în august 1871. Organ al Societății „Românismul”, periodicul este, de fapt, o creație a spiritului întreprinzător și pe teren publicistic al lui B. P. Hasdeu. Din comitetul de redacție făceau parte, alături de inițiator, G. Dem. Teodorescu, N. V. Scurtescu, Gr. G. Tocilescu, T. P. Rădulescu, C. D. Vucici
FOAIA SOCIETAŢII „ROMANISMUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287050_a_288379]
-
CRUCIADA ROMÂNISMULUI, revistă apărută la București între 22 noiembrie 1934 și 25 decembrie 1936, apoi între 2 și 16 mai 1937, purtând subtitlul „Săptămânal de orientare politică și spirituală”. Director: Mihai Stelescu; redactor-șef: Al. Talex. Scopul publicației ar fi de a
CRUCIADA ROMANISMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286540_a_287869]
-
Panait Istrati devine colaborator apropiat al revistei, încercând să tempereze înflăcărarea doctrinară de dreapta a directorului, amenințat de adversari cu asasinarea. În Scrisoare deschisă către dreapta (5/1934), Panait Istrati atrage atenția asupra punctului slab al doctrinei concentrate în formula „românismul și antisemitismul”:„Dictatura, spune el, e un semn de bătrânețe al organismului social”. Prozatorul colaborează cu mai multe articole: Națiune și naționalism (7/1935), Dictatură și democrație (8/1935), Răspuns unui dreptist de la „Gândirea” (11/1935). După apariția unui comentariu
CRUCIADA ROMANISMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286540_a_287869]
-
politic și nu are tendințe sectare. Cu atât mai puțin apare ca să susțină interesele, ambiția ori ideologia vreunui ins sau vreunui comitet. Cei care fac sacrificiul să o scrie și să o răspândească înțeleg să o pună întreagă în serviciul românismului. Ca atare, colaboratorii ei - permanenți sau vremelnici - se vor călăuzi statornic de cele trei mari idei luminoase: Dumnezeu, Nația, Regele.” Revista nu-și recunoaște nici o afinitate „cu pretinsa rezistență din afara granițelor neamului”, singurul ei scop fiind „înfrățirea”. Într-un articol
CUGET ROMANESC (PENSAMIENTO RUMANO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286554_a_287883]
-
basarabene”. Din primul ciclu s-au ținut până în prezent următoarele conferințe: 1. Factorul monetar în criza economică mondială (prof. I. Răducanu, 4 decembrie 1934); 2. Statul țărănesc (dl. Ion Mihalache, Preș. Partidului Național Țărănesc, 27 mai 1935); 3. Cum înțelegem românismul (prof. C. Rădulescu-Motru, 6 octombrie 1935); 4. Sisteme de economie dirijată (prof. I. Răducanu, 20 octombrie 1935); 5. Școala și criza economică (prof. S. Mehedinți, 27 octombrie 1935); 6. Ieșirea din actualele greutăți economice (prof. Niculae Iorga, 3 noiembrie 1935
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unic”, „Credința”, 1935, 441; Mihail Sebastian, „Sens unic”, RP, 1935, 5229; Streinu, Pagini, I, 77-79; C. Panaitescu, Două volume de versuri, FCL, 1935, 1321; Octav Șuluțiu, „Sens unic”, F, 1935, 4; Constantinescu, Scrieri, VI, 91-92; Mircea Mateescu, „Sens unic”, „Cruciada românismului”, 1935, 28; Pericle Martinescu, Poezia în 1935, „Reporter”, 1935, 78; Șerban Cioculescu, Aspecte lirice contemporane, RFR, 1935, 9; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, 308, passim; Geo Bogza, Jurnal de copilărie și adolescență, București, 1988, passim; Stolnicu, Printre scriitori
DAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286673_a_288002]
-
Chinezu încearcă definirea specificului cultural al provinciei, prin enumerarea principalilor ei reprezentanți, de la Ion Budai-Deleanu la Lucian Blaga. Concluzia: „Bilanțul Ardealului nu ni se pare deficitar. Blaga este crainicul generației ce se ridică și pe care o visăm de un românism ușurat de balastul comparațiilor tulburătoare, paralizante, ridicată deasupra «vegetativului etnografic», în regiunea unde acest etnografic sentimental va căpăta rezistența și mlădierea de oțel a ideii.” În mod nedeclarat, dar vizibil, revista țintește promovarea valorilor locale. Principalele rubrici au drept semnatari
DARUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286691_a_288020]
-
, gazetă care a apărut, săptămânal, la București din 27 iunie până în 19 septembrie 1937 (11 numere, format ziar); subtitlul inițial este „Ziarul românismului constructiv”, iar de la numărul 3 poartă subtitlul „Politic-Social-Economic-Literar”. Director este Dem. Nistor, apoi N.N. Diaconescu. Primul director al publicației semnează o Profesiune de credință, în care se încearcă adoptarea unei poziții politice de echilibru între extremismele cu un caracter naționalist
CENTRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286165_a_287494]
-
identitatea românească, tratează tema din unghi etnic, filosofic, juridic, estetic, al culturii populare, ca și din „unghi critic”; al patrulea se oprește la marile subiecte ale dezbaterilor interbelice: nostalgia originilor, căutarea modelelor, diversitatea opțiunilor, tradiționalism-modernism, Orient sau Occident, europeism sau românism, ortodoxism, misticism, ateism, spiritualitate românească, contestările spiritualității. Nu există nume important care să lipsească din culegerea lui C., care a fost distinsă cu Premiul Academiei Române. O altă antologie, Momentul adevărului (1996), este o incitantă lucrare de psihologie etnică și istorie
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
cartea sa (1965, 2005). Sfera publică este spațiul în care interacționează grupuri dar și indivizi datorită dimensiunii lor sociale. Ne-am propus să discutăm despre procese identitare și de omogenizare a conduitelor românești și europene, despre contextele de trecere de la românism la europenism, de la spațiul național la spațiul european. Istoricește, spre deosebire de Occident unde spațiul public național s-a constituit într-un proces îndelungat de modernizare organică, spațiul sud-est european a fost supus unei modernizări forțate prin trecerea bruscă de la modelul comunitar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și Occident, și în consecință, toate țările din Uniunea Europeană cunosc actul de europenizare. Există firesc diferențe între societatea românească și țările europene după cum există și similarități derivate din moștenirea latină, din schimburile culturale, economice și tehnologice de-a lungul timpului. Românismul exprimă sentimentul național al românilor, iar europenismul reflectă sentimentul românilor pentru valorile europene. Spațiul public european Integrarea țărilor din afara spațiului occidental în Uniunea Europeană ridică o chestiune foarte importantă: identitatea europeană. Aceasta este diferită de identitatea europeană de dinainte de lărgirea Uniunii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
târziu nu se știe. Cert este că peisajul demografic român se îmbogățește cu tipuri provenite din alte culturi. Și aceasta va conta, indiscutabil, în relațiile sociale și în relațiile interumane. Ei vor impune cu siguranța europenismul, care va fi prioritar românismului. Cu ce bagaj profesional și uman se întorc din străinătate? Cel mai mare câștig este conștiința despre disciplina în muncă, baza oricărui succes și punctul de la care se poate ajunge la bunăstare. Concluzii Am încercat o argumentare a contextelor concrete
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
poate ajunge la bunăstare. Concluzii Am încercat o argumentare a contextelor concrete de existență a spațiului public național și condițiile de constituire a spațiului public european, pentru a conchide că spațiul public rămâne un element cheie în europenizarea societății românești. Românismul și europenismul vor coexista ca două forme ale identității românilor în cadrul unei Europe în care sunt parte de jure nu numai de facto. Derularea integrării europeane are loc după reguli impuse de realitatea concretă în care muncesc și trăiesc românii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Lunca Mare, A. a slujit cu modestie un crez, tradiția. A scris poezie, file de jurnal, proză scurtă, romane, recenzii literare, articole despre limba și cântecul popular în „Săptămâna”, „Înfrățirea”, „Miorița”, „Strada”, „Orientări”, „Prahova”, „Gazeta cărților”, „Ecoul Prahovei”, „Flacăra”, „Cruciada românismului”, „Școala și viața”, „Slova noastră”, „Opinia liberă”, semnând și D’Artagnan, D’Art, Șt. Al. Luca. A fost redactor la „Gazeta învățătorilor prahoveni” și la „Prahova noastră”. A scos, împreună cu F. Voican, revista „Crainicul” (1928-1929), apoi „Muguri” (1932, 1935) și
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
a României, dă câte trei articoli mari la Românul, colaborează regulat la Sentinela etc." notează despre Hasdeu. Despre Matei Millo: "on. lectori vor înțelege din cele arătate cât are de a spera încă instrucțiunea publică, literatura română și în genere românismul de la acest bărbat ingenios și atât de activ". Și despre Bolintineanu: "[...] acuma e în etatea cea mai frumoasă, literatura română are să aștepte de la talentul său multe fructe mărețe și prețioase"80. Să mai observăm un lucru, de data asta pornind
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
devotați cauzei sânte, cari prin focul cel ceresc a minței luminate și inimei nobile aprind speranța de o viață mântuitoare în ființele asuprite de soarte"82. Sau pentru Dimitrie Bolintineanu: "Dintre acești barzi ai națiunii noastre, dintre acești apostoli ai românismului, carii ca și farul în mijlocul mărei furibunde arată calea cea sigură pentru mântuință"83. Tot apostoli sunt Anastasiu Panu, fost caimacam al Moldovei, lingvistul Aron Pumnul sau fabulistul Țichindeal. Nu contează profesia sau postura publică. Nu e nevoie ca poeții
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
morală; conțineau însă puține informații sau studii care să vizeze aspecte ori situații politice. Ziarele greco-catolice aveau la bază, pe lângă aspectul religios și pe cel național. Multe din tipărituri și unii scriitorii uniți au constituit adevărate centre de manifestare a românismului și a dorinței de unire. Publicațiile maghiare, precum și câțiva clerici, au dat dovadă după 1918 de atitudini vădit pro-maghiare și uneori iredentiste. Aceste diferențe majore față de celelalte țări din Europa au făcut ca în România să nu se poată crea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și s-au tras următoarele concluzii referitoare la presa catolică din România: "De altfel, este inferioară celei din trecut. Motivele care explică această diferență sunt numeroase. Cauza principală este reprezentată de crearea României Mari, ceea ce a dus la transferarea centrului românismului întreg la București. În acest oraș este o oarecare indiferență în ceea ce privește problemele confesionale. De asemenea, este posibil ca ortodocșilor uniți din București să nu li se acorde importanța pe care o au sau pe care ar trebui să o aibă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Georgescu a afirmat: "Așa se prezintă situația actuală a presei catolice române. De altfel, este inferioară celei din trecut. Motivele care explică această diferență sunt numeroase. Cauza principală este reprezentată de crearea României Mari, ceea ce a dus la transferarea centrului românismului întreg la București. În acest oraș este o oarecare indiferență în ceea ce privește problemele confesionale. De asemenea, este posibil ca ortodocșilor uniți din București să nu li se acorde importanța pe care o au, sau pe care ar trebui să o aibă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acolo, sunt cetățeni americani prin însuși faptul nașterii lor în America”. Românii au continuat însă mult timp - chiar și astăzi se gândește sau se simte astfel - a refuza o asemenea stare de fapt. Nu o dată, atingându-se coarda sentimentală a românismului, s-a încercat readucerea în țara de origine a românilor americani. Cu asemenea intenții au trecut dincolo de Atlantic Vasile Lucaciu, în 1917, dr. N. Lupu, în 1922, dar mai ales N. Iorga, în 1930. în mod sigur, și alții au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Czobor-Lupp și J. Ștefan Lupp (coord.), Moral, Legal and Political Values in Romanian Culture, Council for Research in Values and Philosophy, Washington DC, 2002. La fel de utilă este și seria cărților lui Cristian Preda, `ntre care se numără Modernitatea politică și românismul, Editura Nemira, București, 1998, și Occidentul nostru, Editura Nemira, București, 1999; și Bogdan Murgescu (ed.), Romania and Europe: Modernization as Temptation, Modernization as Threat, Editura Allfa, București, 2000. Pentru o trecere `n revistă a dezvoltării culturii românești `n secolele XIX-XX
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
populația evreiască și omoară la Întâmplare, astfel cum a fost cazul la Iași. Neamul evreiesc a supt pâinea săracilor și a speculat și oprit dezvoltarea neamului românesc timp de câteva secole. Nevoia de a ne scăpa de această plagă a românismului, este indiscutabilă, Însă numai guvernul are dreptul de a lua măsurile necesare. Aceste măsuri se află În curs de aplicare și ele vor continua după normele ce le voi hotărî. Nu este admisibil Însă ca fiecare cetățean sau fiecare soldat
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
populația evreiască și omoară la întâmplare astfel cum a fost cazul la Iași. Neamul evreiesc a supt, a sărăcit, a speculat și a oprit desvoltarea neamului românesc timp de câteva secole. Nevoia de a ne scăpa de această plagă a românismului este de nediscutat, dar numai guvernul are dreptul de a lua măsurile necesare. Aceste măsuri se află în curs de aplicare și ele vor fi continuate după normele ce voi hotărâ. Nu este însă admisibil ca fiecare cetățean sau fiecare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de unitate în soluții, a găsirii numitorului comun, a liantului salvator. Vulcănescu pare analistul cel mai potrivit să survoleze aceste căutări. În schimb, finul eseist nu poate opune peisajului policrom al unor inteligențe ce șarjau disjunct decât soluții simpliste (imperativul românismului, pedalarea spre valorile rurale) care, ele singure, îi trasează limitele și-l așează sub vremuri, sub tutela propriei viziuni geometrice: ""oricât ar fi cineva de inteligent și oricât de mare ar fi plasticitatea lui intelectuală, nu poate face saltul peste
"Tânăra generație" și tentația demitizări by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12559_a_13884]
-
ajungea ulterior (ce surpriză!) purtător de cuvânt al concernului rus"Lukoil" în România. Din cauza acestor concubinaje dezonorante, mulți ani scriitorii și intelectualii români respectabili din România au ezitat să treacă Prutul, asociind - cumva pripit și nenuanțat - Basarabia noului val patriotard, "românismului" funambulesc gen "Flacăra". Cum poți să fii concomitent anticomunist la Chișinău și comunist la București? - observa pe bună dreptate într-un interviu Dorin Tudoran în legătură cu manevrele unor Gr. Vieru și L. Lari. Disprețul afișat al acestora față de privațiunile suportate de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16602_a_17927]