1,470 matches
-
să meargă bine. Prin acest răspuns pe care mi l-a dat, din partea mea a căpătat un mare, mare respect. Și atunci cred că perspectiva CRIZANTEMEI este optimistă. Așa cum vă spuneam, de fiecare dată tot ce se face pentru Festivalul ROMANȚEI la Târgoviște, este din ce în ce mai frumos. Sunt surprinsă cât de bine a fost și sper că va fi. Sunt un om autocritic și la rândul meu îmi doresc ca totul să fie în ordine. Dar fiind în același timp și un
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
având la conducere pe minunatul dirijor și compozitor DAN ARDELEAN care, practic a fost în permanență lângă noi. A susțnut de la capăt până la căderea cortinei, cu mare talent și reușită toată munca de orchestrație și interpretare instrumentală a zecilor de romanțe. Jos pălăria!... pentru acești oameni harnici, devotați și îndrăgostiți de muzică. Pentru muzicienii care au stat de la început până la sfârșit pe scenă, și au creeat, că te gândeai: „Doamne, de unde mai au puterea, de unde mai au energie și atâta elan
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
în cartea CRIZANTEMEI DE AUR. Dumnealui nu-și face simțită prezența decât prin actul artistic atât de discret și onest. - Ce ne transmiteți din ocetatea domnească a lui Bucur românilor noștri depretutindeni, care vor citi despre Festivalul de la Târgoviște al ROMANȚEI nepieritoare cu parfum îmbietor de crizantemă, care anul acesta va fi de creație și interpretare și, nu în ultimul rând, ce le oferiți spectatorilor domniei voastre luni 25 aprilie la CONCERT SPECIAL DE PAȘTE , la care intrarea va fi liberă
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
aici din Romania, dorul de frumos, dorul de bine, și prin dumneavoastră vor afla că aici sunt oameni care-i iubesc. Cei care sunt departe de țară, și întrun fel sau altul... mi se pare că suntem împreună, pentriu că ROMANȚA, melosul popular, spiritualitatea românească există și acolo în casele fiecăruia, în sufletele fiecăruia, alături de cântecele prin care-l slăvim pe IISUS HRISTOS..., chiar dacă trăiesc în altă parte decât noi, inima le pulsează de bucurie în același ritm cu a nostră
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
față de cei din jur, fiindcă vor câștiga un dar neprețuit „PACEA SUFLETEASCĂ” de care avem nevoie în permanență. Marin Voican-Ghioroiu: Vă mulțumes din tot sufletul și vă așteptăm cu drag și la anul... cu buchete mari de crizanteme aurii și ROMANȚE îndrăgite. Multă sănătate și putere de muncă. Vom fi prezenți la Arenele ROMANE să vă ascultăm vocea de aur cu care v-a înzestrat Creatorul ca să ne oferiți adevărate triluri de privighetoare îndrăgită a românilor. Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu Referință Bibliografică
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > ROMANȚA... Autor: Mia Popa Publicat în: Ediția nr. 1437 din 07 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului ROMANȚA Tu umbli desculț prin iarbă dorului meu urmele șterg culorile verii trecute eu singură mă rog de-albastrul rămas să-mi mai lase ceva
ROMANTA... de MIA POPA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349742_a_351071]
-
Mia Popa Publicat în: Ediția nr. 1437 din 07 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului ROMANȚA Tu umbli desculț prin iarbă dorului meu urmele șterg culorile verii trecute eu singură mă rog de-albastrul rămas să-mi mai lase ceva din romanța târzie ecou spulberat sub un pas fără cer rămân așteptând să te cânt ,să te cer cu-mprumut... Tu,cu sufletul ud de iarbă uitării ,iertata povară aduni tot albastrul din lacrima verii iar eu cânt,dor pierdut în ulciorul
ROMANTA... de MIA POPA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349742_a_351071]
-
de iarbă uitării ,iertata povară aduni tot albastrul din lacrima verii iar eu cânt,dor pierdut în ulciorul de lut tăinuit cum e setea străinului mut tu desculț,eu visând doar un vis de demult. 5 decembrie,2014 Referință Bibliografica: Romanța... / Mia Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1437, Anul IV, 07 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mia Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ROMANTA... de MIA POPA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349742_a_351071]
-
de 10 noiembrie 1960 în localitatea Marca, județul Sălaj, România, fiica lui Cubinet losifuți Terezia, domiciliată în prezent în Cehoslovacia, str. J. Mudrocha, 1356 - Senica. 49. Gubani Măria, născută la data de 8 septembrie 1959 în localitatea Iaz, județul Sălaj, Romanța, fiica lui Podhora Iosif și Ana, domiciliată în prezent în Cehoslovacia, Galanta, str. Puste Sady nr. 79. 50. Gubani Carol, născut la data de 17 februarie 1956 în localitatea Borod, județul Bihor, România, fiul lui Petru și Rozalia, domiciliat în
HOTĂRÂRE nr. 136 din 19 martie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199545_a_200874]
-
n. 1962) Arad, P-ta Spitalului Bl. 1 Sc. C Ap. 2 țel: 0744688440 11579 BARBU MIOARA (n. 1967) Arad, Aleea Saturn Nr. 6 Bl. A 19 Sc. B Ap. 6 țel: 0744550581 25484 BARBURA VOICHIȚA ALINĂ (n. 1968) Arad, Aleea Romanța Nr. 2 Bl. R Sc. D Ap. 3 țel: 0741207141 158 BĂSISTĂ MARIA (n. 1957) Arad, Str. Imașului Bl. 4 Sc. B Ap. 9 țel: 0740232906 24187 BATRANUT DIMITRIE (n. 1973) Loc. Simand Nr. 1197, Jud. Arad, țel: 373434 23904
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Str. Renașterii Bl. D. Revoluției (fosta Bl. D. Republicii) - de la nr. 23 la nr. 35 și de la nr. 24 la nr. 38 a și blocurile L 8, L 9, L 10, Str. Rândunicii Str. Rîșnov Str. Robănești Str. Romaniței Ale. Romanța - blocurile M, N, O, P, R, S, bloc sere Str. Romul Ladea (fosta Albăstrelelor) - blocurile 348, 349, 350, 351, 352, 353 Str. Roșiorilor case și blocurile - 7 garsoniere, R 3, SC COMAT, R 5, R 6, R 7, SC IMAR
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
nr. 117 inclusiv și de la nr. 2 la nr. 112 inclusiv, până la capăt Str. Prelungirea Bradului de la nr. 119 inclusiv până la capăt Str. Prieteniei Str. Primăverii Str. Procopie Strat Str. Prof.dr. Gheorghe Marinescu Str. Prunului Str. Prutului Str. Răzoare Str. Romanței Cal. Romanului Str. Sălciei Str. Sânzienelor Str. Siliștei Str. Silozului Str. Siretului Str. Slănicului Str. Speranței Str. Spicului Str. Sublocotenent Adam Str. Sucevei Str. ��erbănești Str. Ștefan cel Mare de la nr. 32(HCC) și nr. 25 inclusiv, pe ambele părți
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
lumii. Din lipsă de idei scăpărătoare, Nici agripnia productivă nu mi-i. O, n-am talent cât sufletul mă cheamă Să tălmăcesc prin slove cum arată Sfântămerindea inimii de Mamă Și scutul cald al brațelor de Tată! 22 grânar/1999 "Romanța de pe urmă" Nu am știut să cred că pleci din sat; De ie și de vâlnic, că te lepezi; De mieii cu surtucul inelat; De performanța iezilor cei repezi. Mi-au fost cu neputință să socot Că vei uita vițeii
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
Seară de mai (cu alt ligament șocant: trupul... ars), Deznădejde, E clipa (în care aerul solemn te lasă mut), Noapte de vară (sub al cărei cer înstelat „dorm fragile copile”), Ține-mi mâna (pseudo eminesciană), Mai vii? (titlu pastișat după romanța De ce nu-mi vii?), Nu-nțeleg (unde ne frapează versul: „trandafirii sunt toți o vrajă”). Bucolice, aferate, pășuniste - deși, paradoxal, fără turme de mioare, fără ciobănei ori păstori coborând din baladă - sunt creații de genul Pastel, Fior (în care umbra
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
și ingineri, medici, intreprinzători din comună. Trebuie menționat și teatrul școlar, în organizarea învățătoarei Molnár Károlyné. În perioada interbelică teatrul a fost susținut de Cercul Industriașilor. Pe lângă teatru au înființat și un cor, care la fiecare spectacol a prezentat câteva romanțe îndrăgite de public. Nivelul spectacolelor a fost apreciat și de ziarul Gyergyói Újság. Iată un citat din anul 1932: „... la data de 28 martie Cercul Industriașilor din Remetea a prezentat primul spectacol al anului, opera lui Ferenc Molnár, întitulată Józsi
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Un roman (din franceză "nouvelle", adică "nou") este o scriere narativă, în proză. În secolul 18 cuvântul se referă, în mod specific, la scurte ficțiuni despre dragoste și intrigi, opuse "romanțelor"; lucrări epice mai lungi despre dragoste și aventuri. Devenind una dintre cele mai importante specii literare din ultimii 200 de ani, romanul este astăzi subiectul unor discuții aprinse ce au în vedere meritele artistice, un stil literar specific și un
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
se găsesc ele în tradiția medievală, care duc la apariția romanului. Există o a treia tradiție în proza de ficțiune, într-o manieră satirică ("Satiricon" de Petronius și incredibilele povești ale lui Lucian din Samosata) sau propunând un stil eroic (romanțele lui Heliodorus din Emesa și ale lui Longus). Romanul idilic grec din Antichitate este readus la viață de romancierii bizantini ai secolului al XII-lea. Toate aceste tradiții sunt redescoperite în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, în
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
desenate moderne. Primele colecții de romane nu erau neapărat proiecte considerabile. Ele au apărut într-o varietate enormă, de la povești populare cu vorbe de duh, până la poveștile spuse de Boccaccio sau Chaucer, acum autori venerabili. O piață mai consistentă a “romanțelor” s-a dezvoltat în secolul al XVI-lea, o dată cu operele în mai multe volume care ținteau spre o audiență care să “contribuie” la această producție. Critica ridicată de pelerinii lui Chaucer împotriva “romanțelor” s- a dezvoltat ca reacție atât la
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
autori venerabili. O piață mai consistentă a “romanțelor” s-a dezvoltat în secolul al XVI-lea, o dată cu operele în mai multe volume care ținteau spre o audiență care să “contribuie” la această producție. Critica ridicată de pelerinii lui Chaucer împotriva “romanțelor” s- a dezvoltat ca reacție atât la trivializări, cât și la “romanțele” multi-volum. Povești precum "Nemaipomenitele peripeții ale neînfricatului cavaler Amadis de Gaula" "(Amadis de Gaula)" și-au condus cititorii în lumi de vise despre cavaleri și i-au hrănit
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
secolul al XVI-lea, o dată cu operele în mai multe volume care ținteau spre o audiență care să “contribuie” la această producție. Critica ridicată de pelerinii lui Chaucer împotriva “romanțelor” s- a dezvoltat ca reacție atât la trivializări, cât și la “romanțele” multi-volum. Povești precum "Nemaipomenitele peripeții ale neînfricatului cavaler Amadis de Gaula" "(Amadis de Gaula)" și-au condus cititorii în lumi de vise despre cavaleri și i-au hrănit cu idealuri despre trecut, pe care nimeni nu le mai putea însufleți
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
compasiune și simpatie pentru victimele crimelor și ale intrigilor, dacă s-ar fi dat exemple rele. Alternativa la romanele “îndoielnice” și la romanele picarești era mai bună, respectiv poveștile romantice elevate; a venit astfel ca posibil răspuns o producție de “romanțe” scrise după modelul lui Heliodor, cu incursiuni în lumea bucolică. "Honoré d’Urfés L’Astrée" (1607/ 27) a devenit cea mai cunoscută operă de acest gen. Criticilor care afirmau că astfel de romane nu au nimic de-a face cu
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
la sfârșitul secoluli al XVII-lea. La sfârșitul anilor 1670 romanul a ajuns și pe piața engleză. Aphra Behn și William Congreve au fost printre primii autori moderni care au adoptat termenul. Romanele de la începutul secolului al XVIII-lea și “romanțele” nu erau încă considerate parte a lumii erudite și nici parte a literaturii; ele erau bunuri de piață. Integrarea prozei de ficțiune pe piața povestirilor/istoriilor s-a făcut după următoarea schemă: Centrul pieței era deținut de scrieri care pretindeau
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
de dragoste în care copiii își păcăleau părinții și prin care bârfa (calomnia) privată și publică erau publicate pe o piață deschisă. Jane Barker a fost una dintre vocile secolului al XVIII-lea care au cerut o reîntoarcere la vechile “romanțe”. “Noua romanță” a ei, "Exilius" (1715) se deschidea cu schița unei noi tradiții: “romanța” a evoluat, așa cum pretindea Jane Barker, de la Geoffrey Chaucer la François Fénelon; ultimul era autorul care tocmai devenise faimos cu romanul său epocal "Telemac" (1699-1700). Editorii
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
în care copiii își păcăleau părinții și prin care bârfa (calomnia) privată și publică erau publicate pe o piață deschisă. Jane Barker a fost una dintre vocile secolului al XVIII-lea care au cerut o reîntoarcere la vechile “romanțe”. “Noua romanță” a ei, "Exilius" (1715) se deschidea cu schița unei noi tradiții: “romanța” a evoluat, așa cum pretindea Jane Barker, de la Geoffrey Chaucer la François Fénelon; ultimul era autorul care tocmai devenise faimos cu romanul său epocal "Telemac" (1699-1700). Editorii englezi ai
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
și publică erau publicate pe o piață deschisă. Jane Barker a fost una dintre vocile secolului al XVIII-lea care au cerut o reîntoarcere la vechile “romanțe”. “Noua romanță” a ei, "Exilius" (1715) se deschidea cu schița unei noi tradiții: “romanța” a evoluat, așa cum pretindea Jane Barker, de la Geoffrey Chaucer la François Fénelon; ultimul era autorul care tocmai devenise faimos cu romanul său epocal "Telemac" (1699-1700). Editorii englezi ai lui Fénelon au evitat cu multă atenție termenul de “romanță” și au
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]