3,927 matches
-
trei ani) nepus la jug“ < lat. iuvencus (păstrat și în italiană și franceza dialectală) și pe junincă < lat. iunix „juncă“. porc și scroafă Porc și scroafă sunt moștenite din lat. porcus, respectiv lat. scrofa. Primul este moștenit în toate limbile romanice, celălalt numai în română, italiană și retoromană. În toate limbile romanice a fost moștenit și lat. verres > rom. vier. Dacă avem în vedere situația din celelalte limbi romanice, vom constata că urmașii lat. porcus nu sunt unicele cuvinte pentru a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și franceza dialectală) și pe junincă < lat. iunix „juncă“. porc și scroafă Porc și scroafă sunt moștenite din lat. porcus, respectiv lat. scrofa. Primul este moștenit în toate limbile romanice, celălalt numai în română, italiană și retoromană. În toate limbile romanice a fost moștenit și lat. verres > rom. vier. Dacă avem în vedere situația din celelalte limbi romanice, vom constata că urmașii lat. porcus nu sunt unicele cuvinte pentru a desemna masculul din această pereche, cum se întâmplă în română. Astfel
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din lat. porcus, respectiv lat. scrofa. Primul este moștenit în toate limbile romanice, celălalt numai în română, italiană și retoromană. În toate limbile romanice a fost moștenit și lat. verres > rom. vier. Dacă avem în vedere situația din celelalte limbi romanice, vom constata că urmașii lat. porcus nu sunt unicele cuvinte pentru a desemna masculul din această pereche, cum se întâmplă în română. Astfel, fr. cochon „porc tânăr crescut pentru alimentație, cel mai adesea castrat“ (care se opune lui verrat „vier
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ganado de cerdo „turmă de porci“. Tot în spaniola populară există marrano „porc“, iar în portugheză marrăo, care au la origine ar. máhram „lucru interzis“, referitor la faptul că în religia mahomedană carnea de porc este interzisă. Deosebirile dintre limbile romanice sunt și mai mari în cazul lat. scrofa, păstrat cu sensul din latină în română, italiană și retoromană. În franceză, lat. scrofa, care în latina populară avea și sensul de „vulvă“, a dat écrou, care înseamnă „piuliță“; schimbarea de sens
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
scrofa, care în latina populară avea și sensul de „vulvă“, a dat écrou, care înseamnă „piuliță“; schimbarea de sens s-a produs printr-o metaforă sexuală. Termenii it. troia, fr. truie, cat. truja, cuvinte care denumesc femela porcului în limbile romanice menționate, sunt urmașii lat. pop. troia, cuvânt apărut în secolul 8 după expresia porcus Troianus „porc umplut cu carne de vânat“, aluzie glumeață la calul troian: scroafa este „umplută“ cu purceluși. oaie, berbec, arete Cele trei cuvinte sunt moștenite din latină
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
troian: scroafa este „umplută“ cu purceluși. oaie, berbec, arete Cele trei cuvinte sunt moștenite din latină (lat. ovis, vervex, aries), dar, spre deosebire de celelalte nume de animale, niciunul nu este panromanic! Oaie < lat. ovis este moștenit numai de română. Alte limbi romanice au moștenit un derivat al lui ovis, lat. ovicula > sp. oveja, iar fr. mouton „oaie“ provine din cuvântul celtic *multo. În română, s-au păstrat numeroase cuvinte din latină referitoare la oi: unele diferențiază animalele după vârstă (noaten „oaie de peste
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
roșu“ etc.) sau după alte caracteristici (păcuină „oaie de lapte“ < pecuina). Faptul se explică prin aceea că ocupația de bază a strămoșilor noștri a fost păstoritul. Poate tot așa se explică și de ce ovis s-a păstrat, dintre toate limbile romanice, numai în română. Berbec(e) < lat. vervex s-a moștenit în română, dar și în it. berbice; fr. brebis continuă același cuvânt latinesc, dar înseamnă „oaie“ (pentru sensul „berbece“ se folosește fr. bélier < ol. belhamel „oaie care conduce turme“, literal
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sensul „berbece“ se folosește fr. bélier < ol. belhamel „oaie care conduce turme“, literal „oaie cu clopot“). Arete „berbec de prăsilă“ < lat. aries (ac. arietem), existent și în cele trei dialecte sud dunărene, nu s-a păstrat decât în puține dialecte romanice. În română, este astăzi dialectal. Termenul miel este moștenit din lat. agnellus (cu gn > mn, ca în lat. lignum > lemn), derivat de la agnus „miel“. Încă din epoca lui Plautus, vechiul termen agnus era asociat cu diminutivul agnellus, considerat mai afectiv
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
miel este moștenit din lat. agnellus (cu gn > mn, ca în lat. lignum > lemn), derivat de la agnus „miel“. Încă din epoca lui Plautus, vechiul termen agnus era asociat cu diminutivul agnellus, considerat mai afectiv. S-a transmis și altor limbi romanice (fr. agneau, it. agnello), iar lat. agnus are urmași în diferite dialecte periferice, italiene și portugheze. Sp. cordero „miel“ este provenit din lat. cordarius, derivat de la cordus „născut după termen, întârziat“, și prezintă o interesantă schimbare de sens: animalul născut
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fr. jument, devenit jumenta, jimenta, sciumenta. Cât privește termenul pentru denumirea puiului de cal, câmpul semantic avut în vedere aici se dovedește a fi mai puțin închis. Latina avea un derivat de la equus, care nu s-a păstrat în limbile romanice. S-au creat însă termeni noi de la lat. pop. *pulliter, derivat al lat. pullus „animal tânăr“, care s-a transmis limbilor romanice cu sensul de „mânz“: it. polédro, v. fr. poutre, sp. potra, port. poldro. Fr. poulain este și el urmașul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dovedește a fi mai puțin închis. Latina avea un derivat de la equus, care nu s-a păstrat în limbile romanice. S-au creat însă termeni noi de la lat. pop. *pulliter, derivat al lat. pullus „animal tânăr“, care s-a transmis limbilor romanice cu sensul de „mânz“: it. polédro, v. fr. poutre, sp. potra, port. poldro. Fr. poulain este și el urmașul unui vechi derivat al lat. pullus, și anume pullamen, prezent în celebrul tratat de medicină veterinară din secolul 4, intitulat Mulomedicina
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
potra, port. poldro. Fr. poulain este și el urmașul unui vechi derivat al lat. pullus, și anume pullamen, prezent în celebrul tratat de medicină veterinară din secolul 4, intitulat Mulomedicina Chironis (mulomedicina = „tratarea catârilor, medicina veterinară“). Româna este singura limbă romanică în care termenul respectiv, mânz, este de origine preromană (traco-dacă sau iliră). De reținut că mânzat înseamnă „vițel“. capră și țap Această pereche din seria animalelor domestice prezintă un alt tipar: în română, femininul capră continuă lat. capra, transmis tuturor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
care termenul respectiv, mânz, este de origine preromană (traco-dacă sau iliră). De reținut că mânzat înseamnă „vițel“. capră și țap Această pereche din seria animalelor domestice prezintă un alt tipar: în română, femininul capră continuă lat. capra, transmis tuturor limbilor romanice (fr. chèvre, it. capra, sp., port. cabra), fiind singurul cuvânt folosit pentru a denumi acest animal, dar masculinul țap este un împrumut. Lat. caper „țap“ s-a păstrat doar izolat, în Sardinia, arie tipic arhaică. În limbile iberoromanice s-au
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
au la bază cuvinte grecești; unul dintre acestea, provenit din dialectele grecești nordice, este tsapos, care la origine este un termen trac sau ilir. Deci rom. țap poate avea această origine preromanică. De ce lat. capra s-a transmis în limbile romanice, dar lat. caper nu? Lat. capra a fost termenul generic, desemnând animalul care nu lipsea din gospodăriile de la țară, pentru că era important prin produsele pe care le dădea (lapte, brânză, iezi). Pentru că masculul era mai puțin important, iezii masculi erau
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
-l denumi pe mascul era mai specializat. Fiind mai mult folosit în piețele în care se vindea carnea, numele lui era diferit, în funcție de diversele regiuni. Numele animalului tânăr, ied < lat. haedus, s-a transmis numai românei și sardei. Celelalte limbi romanice prezintă o varietate remarcabilă de termeni, care au la origine derivate diminutivale ale lui haedus (haediolus sau *haedius au dat în dialectele din nordul Italiei jöu, giöl, azol și în retoromana din Grunbünde, usöl) sau ale lui capra (care au
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ale masculilor în cazul animalelor do mestice este valabilă și în cazul păsărilor de curte. Am ales perechea găină -cocoș, pentru a arăta că numele femelei s-a dovedit a fi mai stabil. Lat. gallina s-a transmis multor limbi romanice: rom. găină, it., sp. gallina. Termenul a existat și în v. fr. geline, dar a fost eliminat de fr. poule < lat. pullus care însemna „cocoș tânăr“ și apoi „găină tânără“; termenul vechi geline se păstrează încă în dialectele din nord-estul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dialectele din nord-estul și estul Franței. Termenii pentru denumirea masculului sunt variați. Gallus, termenul curent latinesc, este un cuvânt vechi (apare în secolul 1, la Petroniu), de origine expresivă; s-a transmis în italiană și spaniolă (gallo). În alte limbi romanice, au apărut tot creații expresive de la cuvântul ce redă strigătul cocoșului și care în latină era coco (atestat, de asemenea, la Petroniu). De la interjecții de acest fel se explică formele romanice fr. coq „cocoș“, it. cocca „găină“. Interjecțiile romanice care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
transmis în italiană și spaniolă (gallo). În alte limbi romanice, au apărut tot creații expresive de la cuvântul ce redă strigătul cocoșului și care în latină era coco (atestat, de asemenea, la Petroniu). De la interjecții de acest fel se explică formele romanice fr. coq „cocoș“, it. cocca „găină“. Interjecțiile romanice care imită strigătul cocoșului sunt: fr. cocoricó (cu varianta kukeriki, în franceza din Luxemburg), sp. quiquiriqui, la care adaug și rom. cucurigu. În română, cocoș a fost considerat ca provenind din v.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
limbi romanice, au apărut tot creații expresive de la cuvântul ce redă strigătul cocoșului și care în latină era coco (atestat, de asemenea, la Petroniu). De la interjecții de acest fel se explică formele romanice fr. coq „cocoș“, it. cocca „găină“. Interjecțiile romanice care imită strigătul cocoșului sunt: fr. cocoricó (cu varianta kukeriki, în franceza din Luxemburg), sp. quiquiriqui, la care adaug și rom. cucurigu. În română, cocoș a fost considerat ca provenind din v. sl. kokošǐ, care înseamnă „găină“, etimon care ar
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
nu au influențat puternic româna, în timp ce există multe cuvinte românești duse de păstorii români în regiunea carpatică de la nordul țării noastre. Tot de la români termenul a ajuns la sași (kokošǐ) și la maghiari (kakas). De aceea, pornind de la creațiile expresive romanice, unii lingviști cred că și la noi cocoș poate fi de la o bază onomatopeică kok, existentă în celelalte limbi romanice. În ceea ce privește vechimea cuvântului cocoș, precizez că apare abia la 1649 și că în primele texte (Coresi) se folosea termenul cântător
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
noastre. Tot de la români termenul a ajuns la sași (kokošǐ) și la maghiari (kakas). De aceea, pornind de la creațiile expresive romanice, unii lingviști cred că și la noi cocoș poate fi de la o bază onomatopeică kok, existentă în celelalte limbi romanice. În ceea ce privește vechimea cuvântului cocoș, precizez că apare abia la 1649 și că în primele texte (Coresi) se folosea termenul cântător, care se păstrează în poezia populară („Ei mi sculau din zori / După glas de cântători“). Celelalte nume de păsări de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
palumbus)-porumbiță. Observația este valabilă și pentru numele de păsări de curte împrumutate: gâscă (< bg. găska)-gâscan, rață (din tracodacă)-rățoi, curcă (< sl. kurka) -curcan. Termenii latinești anser „gâscă“, anas „rață“ nu s-au transmis decât la nivelul unor dialecte romanice. Termenii actuali pentru „gâscă“ sunt, în limbile romanice occidentale (fr. oie, it. oca < lat. auca < avis „pasăre“; sp. ganso < got. *gans, cf. germ. Gans), mai noi, ca și cei pentru „rață“ (fr. canard, sp. pato). Numele păsării tinere, rom. pui
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de păsări de curte împrumutate: gâscă (< bg. găska)-gâscan, rață (din tracodacă)-rățoi, curcă (< sl. kurka) -curcan. Termenii latinești anser „gâscă“, anas „rață“ nu s-au transmis decât la nivelul unor dialecte romanice. Termenii actuali pentru „gâscă“ sunt, în limbile romanice occidentale (fr. oie, it. oca < lat. auca < avis „pasăre“; sp. ganso < got. *gans, cf. germ. Gans), mai noi, ca și cei pentru „rață“ (fr. canard, sp. pato). Numele păsării tinere, rom. pui < lat. *pulleus < pullus „pui de animal“, în general
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în latină din greacă (este atestat începând cu Cicero). Dacă există mai multe cuvinte pentru a denumi același lucru, aceasta înseamnă că niciunul nu este suficient de bine fixat. Drept dovadă, lat. fiber nu s-a transmis în nicio limbă romanică. Lat. beber s-a moștenit în câteva limbi romanice, mai ales în fazele lor vechi. Lat. castor nu s-a transmis nici el multor limbi romanice (it. castore, v. fr. chastour), dar a fost împrumutat ulterior de acestea din latina
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Dacă există mai multe cuvinte pentru a denumi același lucru, aceasta înseamnă că niciunul nu este suficient de bine fixat. Drept dovadă, lat. fiber nu s-a transmis în nicio limbă romanică. Lat. beber s-a moștenit în câteva limbi romanice, mai ales în fazele lor vechi. Lat. castor nu s-a transmis nici el multor limbi romanice (it. castore, v. fr. chastour), dar a fost împrumutat ulterior de acestea din latina medievală (fr., sp., port. castor). În română, castor este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]