17,708 matches
-
Vremuri potrivnice și oameni risipiți de orgolii zadarnice au ucis proiectul înființării unei televiziuni militare, după modelul Bundeswehrului. Dar reușitele acelor ani, precum filmul „Afganistan - un tărâm al contrastelor” rămân mărturii ale unei perioade în care sintagma ARMATA ROMÂNIEI era rostită, cu respect, de președintele țării, de premierul de la Palatul Victoria, de ministrul apărării, din acel moment, și de șeful Statului Major General, care priveau spre Trustul de Presă al instituției militare, ca spre arma imagologică de care aveau nevoie. Războiul
Ecou la : Afganistan, un tărâm al contrastelor [Corola-blog/BlogPost/93109_a_94401]
-
un profesor - erori de scriere și de exprimare (nu mai vorbim de cele de gândire). Vă repet: cercetați arhivele! Cei numiți - și mulți alții pe care nu i-ați numit - erau evrei comuniști, dar observ că vă este teamă să rostiți adevăruri. Eventual, verificați-vă cunoștințele cu un „detector de minciuni”... Noaptea cuțitelor lungi (în limba germană - Nacht der langen Messer) sau „Operațiunea Colibri”, a avut loc în Germania, între 30 iunie și 2 iulie 1934, nu în România. Amnezia, bat
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
CĂ DUMNEZEU MĂ VREA AICI. AICI MĂ CUNOAȘTE DUMNEZEU DUPĂ NUME” Eginald Schlattner - Preot și scriitor sas din Roșia, Sibiu „ Când în pădurile și mlaștinile unde astăzi se află Berlinul creștea pir, aici, in Transilvania, se cântă nemțește și se rosteau rugăciuni latinești. Asta inseamna vechimea săseasca! Iar dacă astăzi vă pot salută în limba noastră comună, germană, acest lucru îl datorez Patriei mele, România, care niciodată nu ne-a interzis limba maternă, nici chiar în acele nouă luni de zile
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
Viorel Dinescu, poate fi ilustrat prin rezumatul discursului distinsei acad. Maya Simionescu: „Un lucru care se va repeta de câteva ori devine tradiție, iar manifestarea de la Dumbrăveni este un exemplu grăitor în acest sens”. Spusele de la ediția din anul precedent, rostite cu o consistentă doză de umor de un binecunoscut universitar sucevean, precum că orașul Suceava tinde să ajungă în scurtă vreme un modest cartier al Dumbrăveniului cultural, par să depășească discret granițele unei banale afirmații de complezență menite să încânte
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
păsările își aleg perechea exact în ziua de 14 februarie. Obiceiurile române au căpătat apoi caracter creștin, iar sărbătoarea fertilității a devenit - desigur abuziv - sarcina expresă a Sfanțului Valentin, în ziua de 14 februarie, catolicii merg la biserică pentru a rosti rugăciuni, se spovedesc și aduc sa-crificii. Zidarii se roagă pentru a primi binecuvântarea Sfanțului, mai ales atunci când lucrează pe schele, în dimineața acestei zile se pune apă sfințită în apă pe care animalele de casă urmează să o bea. Unii
Valentin vs. Dragobete! La Atena ! [Corola-blog/BlogPost/93153_a_94445]
-
fac reclamă și spectacol doar pentru că dau buzna la împușcat, nu contează decît banii, gloanțele și instinctul bestial de a ucide. Romsilva tace, nici n-are ce face, iar cei cu competențe în stoparea acestui bal sîngeros se emoționează dacă rostesc impresionantul nume al vînătorului-șef. În loc să militeze pentru sănătatea mediului înconjurător, chiaburii aceștia infatuați, apăruți ca ciupercile pe dealurile Țării, ucid animalele cu carabine încrustate cu aur. De ce doar în țări din lumea a treia se organizează partide de masacrare a
ORAŞELE-FANTOMĂ, PUTIN ŞI VÎNĂTORUL-ŞEF [Corola-blog/BlogPost/93163_a_94455]
-
viață lungă și fericire. Anul acesta, la Deva, festivitățile dedicate Anului Nou Chinezesc vor avea loc la 1 februarie 2017, ora 1400, la Deva Mall, etajul trei, Salle d’Or, și vor începe prin cuvinte de deschidere și de întâmpinare rostite de organizatori: Ioan Sebastian Bara, manager al Bibliotecii Județene „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva, prof. Gheorghe Ioan Mihuț, director al clasei „Confucius” de la Liceul de Arte „Sigismund Toduță” Deva, prof. univ. dr. ing. Constantin Oprean, președintele Institutului „Confucius” și prof. univ. dr.
Sărbătorirea Anului Nou Chinezesc ANUL COCOSULUI DE FOC [Corola-blog/BlogPost/93205_a_94497]
-
-i „încerce” pe candidați, întrebări care pot părea simple, dar care sunt - de fapt - adevărate... „capcane”! Una dintre întrebări poate fi - de pildă - „Cum v-ați descrie, în câteva cuvinte?”... Recomandarea specialiștilor - citați de Wall Street.ro - este să nu rostiți cuvintele: om de succes, inteligent, simpatic, obsesiv și modest! Iar explicațiile țin chiar de... modestia necesară la interviul de angajare. Bineînțeles că angajatorii caută oameni inteligenți, dar nu este cazul să vă lăudați singur în fața viitorului șef. Mai degrabă spuneți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93218_a_94510]
-
membru al cenaclului literar al revistei ”Observatorul”, editată de experimentatul gazetar și editorialis/eseist Dumitru Puiu Popescu. Hm...Și eu sunt basarabean, dragul meu, din comuna Vărzărești, județul Lăpușna - consemnează autorul în evocarea întâlnirii cu mai vârstnicul său concetățean. A rostit aceste cuvinte, continuă el, cu atâta căldură și pasiune, încât pe dată am înțeles ce a dorit să accentueze: că rădăcinile și dragostea lui față de Basarabia sunt cele mai puternice din lume (...) Așa îl văd mereu: fie în rolul lui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
basarabean Vasile Moșanu, prezent și el la eveniment. Oaspetele de seamă al seratei a fost Alex Cetățeanu, președintele A.C.S.R., lui alăturându-li-se câțiva membri de elită ai acestei organizații reprezentative în diaspora canadiană. Cuvântul de deschidere l-a rostit doamna Aurelia Zmeu ( apreciată și ca poetă), care a mulțumit organizatorilor, a dezvăluit parțial numele invitaților, lăsând moderatoarei Cristina Balaj-Mihai (vicepreședintă a A.C.S.R.) să își facă „jobul”, nu înainte de a pofti la microfon pe doamna ambasador Maria Ligor; Excelența Sa
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
că în bisericile vechi, daco-românești, cultul ortodox se exercita în limba ” latina vulgară”, chiar până în secolele XII-XIII, când s-a trecut la oficierea cultului în limbile greacă și slavonă. Codexul cuprinde mai multe texte, ca “Jurământul tinerilor vlahi”, diferite discursuri rostite în fata ostașilor vlahi înaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronică privind viața voievodului Vlad, care a condus Vlahia între anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, conduși de Vlad asupra pecenegilor, însoțit de note muzicale etc. Atunci se miră
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
aminte cu emoție acum, cănd aștern aceste rânduri, de o parte din intervențiile sale în momente emblematice (la lansarea cărților de documente titulesciene, la evocări ale celui căruia i-a închinat două treimi din viața pământeasca, în momentul în care rostea cuvântul de mulțumire pentru distincții ce i se acordaseră pe deplin meritat) că, atunci când vorbea de țară, de poporul căruia i-a aparținut, de trecut, devenea impresionant, adeseori vocea îi tremura, îl simțeai că își stăpânește cu greu sentimentele și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
Glia strămoșească/ pururi au aprins:/ Candelele Cerului-Grădină.// Gătite-n surâs/ și-n straiul frumos/ literele grăiesc divinul:/ Maria! N-au stat niciodată/ atât de duios/ decât în rostirea/ Domnului Hristos/ ce-a brodat cu ele/ Veșnicia.// Cu ele încep să rostesc/ gândurile primenite-mireasă./ cu sufletul scriu/ Poemul domnesc/ al literelor sfinte,/ Hrisovul Crăiesc/ Fecioarei Maria/ Cea pururi Aleasă.// Cu ele mă rog și mă-nchin,/ cu ele îmi cânt viața mea,/ cu ele mă-mpărtășesc-cer senin/ în ele sunt pâine și vin
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
soare, mândră să răsune, / Ca o cântare, vechea limbă-a noastră. // Deci crezul meu sub zarea-albastră, / O veșnicie să rămână: / Eu nu mă las de limba noastră, / De limba noastră, cea română!”. Despre „partea noastră de veșnicie”, care-i limba, rostea îndemn pentru urmași și Simion Bărnuțiu. „Nu ne-am ungurit, nu ne-am nemțit, ci ne-am luptat pentru pământul și neamul nostru, ca să vi le lăsăm vouă, dimpreună cu limba noastră, ca și cerul sub care ne-am născut
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
numai, au fost mobilizați elevii, însoțiți de profesori de la liceele și scolile gimnaziale din orașul Buftea, comuna Mogoșoaia și București. Au conferențiat: Prof. univ. dr. MIHAIL DIACONESCU, a cărui prezentare a facut-o Constantin Simion Prof.ing.drd. Universitatea Politehnica București, rostind un Laudatio sollemnis: Romancier, istoric literar, estetician, critic de artă, teoretician literar, muzicolog, universitar, ziarist, strălucitor orator, sacerdot al culturii române și apologet al ortodoxiei, cel mai important scriitor al spiritualității românești, începător al scrisului nostru viitor, cum îl numea
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
iubit pe noi românii, și a ținut încătușat învățâmântul din Austria până la promulgarea în 1869 a legii generale asupra învățământului pentru Imperiul Austriac din care, apoi a făcut parte și Bucovina. În discursul lui, Ion Nistor membru activ al Academiei Române, rostit în Aula Academiei Române în 03 iunie 1916 și urmat de un răspuns elogios al lui Nicolae Iorga, avea să demonstreze convingător că românii bucovineni și-au păstrat conștiința națională și au dezvoltat o activitate culturală relativ remarcabilă, în pofida împrejurărilor nefavorabile
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
am cam pierdut reperele și ne-am lăsat datinile și obiceiurile. Strălucește tu Românie! Sclipește tu! Bucură-te, tu Românie! Ai cu ce și cu cine... La mulți ani soră și frate român! Profesorul Constantin Simion a spus: Atunci cănd rostim Bucovina „colț de rai, ne vine in minte Mihai Eminescu , poetul nepereche al romănilor , geniul literaturii romăne. Eminescu este o bornă de identitate a limbii si literaturii romăne, așa cum Nicolae Bălcescu este un reper în istoria Romăniei. De la Eminescu se
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
se prezintă drept clown avansând pe un fir, aidoma unui echilibrist pe sârmă, la mare înălțime - numai că firul histrionului traversează solul arenei; grimasele lui de falsă teroare pot amuza spectatorii. Nimic nu îmbogățește strofele următoare, totul rămâne narat sau rostit pretențios: Ťîmi lenevesc pe laturi universulť, Ťdă-mi timpul hotărârii nemutateť, etc. Într-o altă narațiune versificată, Ptolemeu Filadelphul, asistă la - ca să zic așa - inaugurarea farului din Alexandria, cu trufia de a-și vedea numele eternizat în litere enorme Ťpe fața
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
niciodată a ieșit din el, trebuie să-l opresc de a mai exista, și atunci mă gândesc la un final de efect, așa cum obișnuiește literatura adevărată, cu ajutorul fanteziei să închei eu scena morții lui." în articulo mortis, bătrânul comunist va rosti cea mai neașteptată lozincă - las cititorului plăcerea de a o gusta. Finalului îi succede un Argument de natură a limpezi de astă dată starea autorului în lume, din care motive n-a fost nici rezistent, nici dizident, că, nesupunându-se
Cheile unui incitant roman by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8233_a_9558]
-
agent al poliției care era autorizat să suspende ședința de îndată ce auzea un lucru periculos. Într-o zi, un pacient numit Leborgne a fost adus la spitalul din Bicetre, unde lucra Broca. El înțelegea ce i se spune, dar nu putea rosti decît "tan-tan", gesticulînd doar cu mîna stîngă. Își pierduse graiul, era afazic, dar părea sănătos în alte privințe. A fost pacientul lui Broca pînă la moarte, survenită pe 17 aprilie 1861; doctorul i-a făcut necropsia și, coroborînd datele cu
Limbajul, între frenologie și neuroștiință by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8249_a_9574]
-
-ți prezenta scuzele au ajuns simple ticuri verbale. Ne cerem iertare în lift, în parc, la serviciu, în tramvai și metrou (dar niciodată pe șosea!), pe plajă, în pat. Ne cerem iertare fără a avea cel mai mărunt sentiment că rostind cuvintele ritualice, declanșăm un veritabil mecanism în care uruie etica, eticheta și estetica. Există o relație invers proporțională între frecvența prezentării scuzelor și conștientizarea faptului că facem un lucru important. În majoritatea covârșitoare a cazurilor, nici măcar nu ne pasă c-
Știți să vă cereți iertare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8256_a_9581]
-
ritualice, declanșăm un veritabil mecanism în care uruie etica, eticheta și estetica. Există o relație invers proporțională între frecvența prezentării scuzelor și conștientizarea faptului că facem un lucru important. În majoritatea covârșitoare a cazurilor, nici măcar nu ne pasă c-am rostit un cuvânt important, că ne-am plasat pe tabloul confruntării etice. Spunem "Pardon!" cu aceeași nonșalanță cu care ne dezprăfuim pantofii sau urcăm treptele. Ni se pare că e un act firesc, un ritual banalizat. Și chiar așa e. Numai
Știți să vă cereți iertare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8256_a_9581]
-
echivalînd cu "literatura pură". O erupție venind din adîncuri obscure a tulburat sărbătoarea discursurilor consacrate, a dat peste cap protocolul său, ca și cum în sala unei festivități ar fi năvălit o ceată de inși zgomotoși, dornici a lua cuvîntul, a-și rosti pe nerăsuflate păsul. Reacție la clișeu, stereotipie, automatism, proza actuală cultivă insolitul, bizarul, corespondențele năstrușnice, un caleidoscop al asocierilor (uneori forțat) fanteziste, cu ținta unei "igiene" a spiritului, a unei "eliberări". La originea unei atari producții stau avangarda și literatura
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
puritane încheiate pînă la gît. Asemenea unei fete crescute la pension, filozofia vremurilor noastre își supraveghează cu emoție fiecare mișcare, e terorizată la gîndul greșelii, e înspăimîn-tată de posibilitatea de a comite o eroare de sust. Cuvintele pe care le rostește sunt alese și fade, expresiile străine sunt folosite cu maximă voluptate posibilă în context. Sunt interzise metaforele, aluziile, limbajul crud. Totul trebuie să fie nobil și plat, totul trebuie să pară convenabil și să poarte pecetea onorabilității. În felul acesta
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
care s-a retras în bucătărie. A fost prima ființă care a înțeles că e vorba de o autentică vocație literară, deoarece a spus exact ce trebuia spus: "Ai făcut din mine personaj de roman". Putem conta pe această judecată, rostită cu inima strînsă, deoarece era o femeie care citea enorm și cu ea puteai vorbi despre Caragiale, despre poeziile lui Eminescu, despre Creangă, toate acestea - și altele - îi erau foarte familiare. Cu un gust sigur și cu o remarcabilă capacitate
Omenescul și literatura by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8242_a_9567]