1,483 matches
-
ori reprezentare. Cuvântul nu doar că descoperă în sine un adânc pe care simpla denotație îl trece cu vederea, dar el e orb oricărui spectacol reprezentat în textura destrămată a lumii. "Groapa oarbă" din cuvânt e imaginea vacuității rostirii de dinaintea rostitului, nespusul - adânc grăitor ! - al nevederii și al nonmanifestării. Căci ce ar putea să vadă și să spună cuvântul descărnat, destrupat (de vedere și de cuvântare) ca de veșmântul sclipitor al celor trecătoare? A treia și ultima încercare le împlinește pe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
le împlinește pe cele anterioare, recapitulându-le printr-o revenire superioară (parousiacă) la ceea ce le-a făcut cu putință, cuprinzându-le în acolada unei singure mișcări: vederea nelimitată. Acum cuvântul - smuls din materia discursivității, golit de rostirea ce-și egalează rostitul, căzut în binecuvântarea propriei orbiri - vorbește în numele luminii, vede nelimitat. Cuvânt care nu mai poate fi închis, căci despovărat, imponderabil, absorbit de darul noii vederi, el rămâne veșnic deschis precum ochiul în care coboară văzul lui Dumnezeu. Exilul vizibilului (Andrei
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a perspectivei inverse, care deschide un alt unghi de vedere: "răstălmăcesc toate vorbele până ce nu mai înțeleg nimic/ până ce se limpezește apa din ligheanul de seară". Pentru început, experierea decuvântării, destructurarea discursivă; cuvântul nu mai exprimă un sens dat înțelegerii, rostitul abdică din orizontul unei denominații - acum - superflue. El se întoarce la rostirea în care nespusul prefigurează actul comunicativ, dar spune mai mult prin omisiunea referentului. Vorbele răstălmăcite până la întunecarea înțelegerii traduc tocmai, prin anticipație, întoarcerea pe dos, tulburarea pertinenței lingvistice
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
din dubă și una din secția de poliție! Ca pentru a pune capăt tribulațiilor la care introspecția prelungită îl supusese, Rică se repezi, în cele din urmă, afară din rezerva-i efemeră cu miros muced de penitenciar, înspre concluzia frustă, rostită însă cu vehemența omului încolțit: "noi... vrem să trăim ca voi, ce mai!" Adică te răsfeți pe canapelele Range Rover-ului deasupra noroaielor, sucești pe toate părțile lumea dindărătul ochelarilor cu ramă aurită, potriviți cu-n deget subțiat de-atâta manichiură
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nu și dintr-al lor. Nu legea dată de alții stabilește măsura omului, ci doar cea pe care și-o dă singur". Urmă o altă pauză lungă de șaptesprezece pași, în care Ian iarăși nu găsi nicio replică potrivită; cele rostite nu sunau deloc arogant, ci aproape spășit de suveranitatea fără compromisuri ce-o vehiculau. "Contează ce ești, nu ce ai - și ce ești depinde de ce ești gata să faci. Trebuie îndrăzneală pentru a-ți smulge o renaștere incertă; fără salt
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dată mai recentă sau moderne - descoperirea, problematizarea, expunerea însoțită de mijloace tehnice, modelarea, simularea, asaltul de idei, studiul de caz, algoritmizarea, instruirea programată; * în funcție de modalitatea principală de prezentare a cunoștințelor: a) metode de comunicare orală bazate pe cuvântul scris sau rostit; * metode expozitive - povestirea, expunerea, prelegerea, explicația, descrierea; * metode interogative - conversația euristică; * metode care presupun discuții și dezbateri - problematizarea, brainstormingul; b) metode bazate pe contactul cu realitatea - bazate pe observarea directă, concret-senzorială a obiectelor și fenomenelor realității sau a substitutelor acestora
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
suflet, și o bunătate, nesfârșită. Te cucerea, din prima clipă, definitiv și necondiționat. Nu puteai să treci peste cuvântul lui, nu puteai să nu îi îndeplinești rugămintea, să nu îi urmezi sfatul. EL ne-a mai învățat și puterea rugăciunii, rostită profund, cu sufletul, și nu doar cu buzele. Ne-a dăruit Rozariul. Chiar și la modul propriu, fiecare copil a primit în dar, de la Părinte, câte un rozariu. Îi plăcea nespus de mult să dăruiască, să aducă bucurie, în suflete
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mă deplasa mai târziu în aceste orașe. Oamenii care nu cunosc uzanțele și obiceiurile din Anglia și ignoră importanța acelor public dinners sau care văd cu un ochi nefavorabil rezultatele activității mele mi-au reproșat că am dăunat, prin discursurile rostite, intereselor țării mele. Eu, din contră, cred că manifestările publice la care am luat parte și faptul că nu m-am dat în lături de la a proclama comunitatea noastră de interese economice a contribuit, și nu puțin, la ameliorarea relațiilor
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
și altele - constituie mesajul lui. Intențiile emițătorului și așteptările receptorului nu se pot împlini însă dacă nu există și un canal de comunicare prin care să se asigure transferul mesajului. Acesta este uneori simplul aer prin care se difuzează sunetele rostite; alteori, instalații complicate care includ chiar sateliții de telecomunicații. Ca să fim și mai exacți: nu este suficient să vorbesc în receptorul unui telefon și cineva să fie cu receptorul la ureche în blocul vecin - este nevoie și de o legătură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
emițător transmite informații receptorului prin intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte”. Luhmannn definește comunicarea ca antiintuitivă, fără subiect și acțiune: „Comunicarea este selectivitate coordonată. Apare doar dacă egoul își fixează propria stare la baza informației rostite”. El critică metafora „transmiterii” folosită pentru comunicare, deoarece „implică prea multă ontologie”, și că „întreaga metaforă sau posedare, dăruire sau primire” nu este potrivită. Pentru Feldman însă comunicarea reprezintă esența legăturilor interumane exprimată în capacitatea de a descifra sensul contactelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
mare, și străină, te întâlnești mereu cu adevărul ; parcă l-ai fi văzut cu ochii. Deși admite că sunt prea de crezut oracolele ei, este derutat de cele spuse despre viitorul însângerat al casei regale din Argos : în privința celorlalte profeții rostite, mintea mea năucă iese din făgașul ei. Ajuns să o compătimească pe captivă, corifeul se miră că ea nu face nimic să împiedice propria moarte : Femeie prea nefericită și totodată prea-nțeleaptă [...] dacă știi într-adevăr ce soartă te așteaptă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de la sine...” J. P. Sartre 449. „Orice carte este o recuperare totală a ființei.” J. P. Sartre 450. „Faptele noastre se uită, oricât de renumite, Și-odat’ cu noi se sting și gândurile toate, Doar vorbele-nțelepte, de sunt în vers rostite, Menite sunt de muze la viață fără moarte.” E. Spenser 451. „O literatură nu se poate explica și înțelege decât în contextul istoriei poporului care a produs-o, care s-a exprimat prin ea, care a sperat, s-a luptat
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
referă la rolul jucat de intelectuali în societățile vest europene de după război. Acesta s-a schimbat substanțial în funcție de circumstanțele internaționale și de schimbările pe care imperativele comunicării le-au impus statutului pe care îl aveau oamenii condeiului și ai cuvîntului rostit. Imediat după război, angajarea în lupta politică continuă o tradiție care își are rădăcinile în ultimele decenii ale secolului al XlX-lea și care s-a intensificat odată cu combaterea fascismului și cu mișcarea Rezistenței impunîndu-se multor artiști și scriitori care
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în antichitate, primii sacerdoți din Egipt, Babilon, India, China fiind și maeștri ai vorbirii frumoase. Patria adevăratei arte oratorice este însă Elada, țara în care elocința concura cu literatura și artele, cu logica, filozofia, etica și estetica. Esența strategiei discursurilor rostite avea în vedere atitudinea sublimă față de adevăr și frumos, față de patrie și conștiința civică. Protagoras din Abdera considera elocința "arta ce înnobilează sufletele". Retorica, gnoseologia, logica erau la mare preț, elemente ce aveau să fie folosite la maximum de Demostene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
istoric și importanța lui. El rămâne cu impresia tulburătoare a inefabilului unor pagini despre timpul și evenimentele de altădată, despre frumusețea și gingășia limbii, a vieții, a moralei. Ne mirăm și acum, după atâtea secole, de influența cuvântului scris și rostit, singurul în stare să ofere imaginea lumii de ieri pentru a putea întrezări imaginea celei de mâine. ÎNTRE ZIDURILE ISTORICE ALE GALATEI Spre seară, soarele împarte cu dărnicie încă lumina blândă de început de toamnă, aureolând zidurile istorice ale Galatei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
urmăresc modificarea acestor tipare de gîndire, înlocuindu-le cu unele mai raționale și ameliorînd, astfel, tulburarea. Aspectele esențiale sînt redate de paradigma A-B-C-D-E. A se referă la situația la care este expus subiectul. B se referă la șirul de gînduri (rostite sau nerostite) pe care subiectul le experimentează atunci cînd reacționează la A. C reprezintă răspunsurile emoționale și comportamentale care survin ca o consecință a B. D se referă la încercările terapeutului de a modifica gîndurile și convingerile care apar la
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în față și încercați să le desprindeți. Sau: Încleștați-vă mîinile căuș la spate și încercați să le desfaceți. Sau: Strîngeți cu putere o tijă sau o bară și lăsați tensiunea să pătrundă în brațe. După 7 secunde, expirați și rostiți încet în gînd relaxează-te. Eliberați toată tensiunea din mușchi. Închideți ochii. În următorul minut, de fiecare dată cînd expirați, spuneți în gînd relaxează-te și eliberați toată tensiunea din mușchi. 3.3.3. Alte exerciții izometrice Mai mulți mușchi
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
istețimii elevului, a temeinicei proceduri metodice a învățătorului Saxu și a faptului că are un singur elev - augustul școlar a dovedit cunoștințe mai multe în toate obiectele de învățământ. Vorbește cumpătat, rar și sigur, și cu preciziune față de ultima literă rostită, dând răspunsuri în ziceri încheiate. Metodica bună a dascălului iese la iveală. A mai prezentat formarea a tot felul de figuri din hârtie colorată, făcute în combinație cu lecțiunile de matematică. Apoi desene, chiar libere după vase etc. și colorate
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
abdicat ascultă cu Elena Lupescu de dincolo de ușa rămasă întredeschisă. Ceremonia e foarte scurtă. Se citesc documentele juridice unde Ion V. Gruia, numește pe Antonescu «șeful statului», ceea ce m-a indignat. Patriarhul primește jurământul noului Rege, alcătuit din câteva cuvinte rostite ca un suspin. Generalul îi spune tot atât de puține cuvinte intonate autoritar. Ceremonia s-a sfârșit. Noul Rege s-a apropiat de grupul nostru și ne întinde mâna pe rând. Nimeni nu zice nimic. Apoi trece să strângă mâna, grupului celuilalt
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
acestor oameni era: "Teama". Era o teamă paralizantă, cu efecte inhibitorii asupra sistemelor locomotor și comunicațional. Oameni stătea pe loc fără să-și vorbească, frânți, cu privirea pierdută în gol. Ne duc în Siberia! Ne fac săpun! Acestea erau propozițiile rostite ca un laitmotiv, mecanic, în creierul unor oameni care începeau să se transforme în legume. Am ajuns în dreptul vagonului. Ne-am oprit și am lăsat jos bagajele. În momentul în care caporalul ne-a făcut semn să urcăm, surpriză! De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
B.Un mesaj pentru cititori... Trăim vremuri fabuloase, unice, pe întreaga planetă, un timp al extremelor! În care însăși condiția umană și modul nostru de gândire asupra vieții se cer a fi redefinite de fiecare dintre noi. În care cuvântul rostit are o mare influență. Iar gândul, care este energie, are acum o foarte mare putere, atât la nivel individual cât și planetar. Vremuri în care, se pare, trebuie să învățăm că Toți Suntem Unul. O singură conștiință. Și trebuie să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în fibra mea cea mai intimă țăran, mă identific, tot mai mult, cu (stră)bunii mei și cred că civilizația n-a adus, departe de așa ceva, fericire oamenilor, iar utopiile politice au desăvârșit dezastrul. Îmi place, vorba lui Paul Morand, rostită cândva la bătrânețe: "... Am ajuns la vârsta când totul mi-e permis...". De fapt atingem, atunci fără s-o știm, poate ultimul prag... CAPITOLUL III Așa cum i-am cunoscut... Ce fascinantă este Nora... Aveam vreo 20 de ani când am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
invitat-o la o cafea. Era vrăjit de-a dreptul de buzele ei mari și cărnoase, de culoarea trandafi- rului roșu, de ochii ei mari și verzi care îi sorbeau atent, cu o privire inocentă, fiecare gest și fiecare cuvânt rostit. Căci Francesca nu doar flirta cu Cristi, ci îl făcea să se piardă într-o lume magică, ce părea învăluită numai de dragoste și pasiune. Cu o delicatețe uimitoare, se prefăcea și ușor stân- gace, timidă, în prezența dizeurului, cât
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de fapt constituia motivul pentru care eram atât de captivat de băieți - e că auzisem când unul dintre ei - când mă întorsesem s-o conduc pe Sarah spre cea mai apropiată bancă - menționase numele de Maer Cohen. Când am auzit rostit numele acela m-am întors brusc spre ei și doi dintre băieți i-au făcut semn să tacă celui care spusese numele. Au observat expresia mea de uimire și au adoptat poza aceea detașată. Poză adoptată în ciuda faptului că Maer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
mă enerveze, așa că plănuiam un subiect de conversație inofensiv (o, dar oare nu sunt toate așa?) despre cina pe care o servise seara trecută, când tocmai spuse ceva. N-am reținut exact ce și am rugat-o să repete cuvintele rostite. Capul ei se legănă pe umărul meu, apoi chicoti. - Se duc în Neverland. Am făcut o pauză și mi-am mișcat umărul, făcând-o pe Nadine să se îndrepte de spate, cu greutate. M-am întors să-i văd fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]