5,386 matches
-
îl însuflețește, o adevărată scară spre cer...Nu uita: rădăcinile care te leagă de un pământ anume, inevitabil te leagă și de un anume meridian ceresc...Să te mai duci prietene, seara, aproape de Stâlp, urmărind stelele și constelațiile care se rotesc lent în jurul lui și în jurul tău....Îmbrățișează-l cu mâinile deschise... Multe curg din acest izvor...Du-te singur într-o noapte la Stâlpul Nesfârșitului. Vorbind despre Zăvoiul de la Hobița, cu fiul lui V.G. Paleolog, Tretie Paleolog, (autorul volumului de
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
curte și Carina a cărat surcele, bătea vîntul, am aprins focul totuși, implorînd-o pe zîna primăverilor zburdalnice a lui Botticelli să-și oprească zbenguiala pentru o vreme, sau să ne ocolească, pentru că avea destule dealuri împrejur peste care să-și rotească poalele de adolescentă zburdalnică. Domnul avocat era fericit, îl simțeam că era așa, în vreme ce mă gîndeam că și Botticelli și Fra Filippo și Verrocchio s-au născut sub influența lui Donattello, dar mai tulburător era tabloul lui Botticelli de la museul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
dat mie să pățesc, uite-mă înmuiată de neacutare ăsta al meu, parcă sînt o brazdă în care își aruncă el semințele și ce oi rodi eu din prea plinul inimii mele - și tînguiala alerga peste dealurile de primprejur, se rotea amețită ca păsările ce planează pe curenții de aer cald în zilele călduroase, ochii i se umpleau de lacrimile dulci, pe care i le sorbea bărbatul mirat și el și fericit în același timp de femeia asta cu trupul fierbinte
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
vedem ce-o fi și în suflețelul ăla al ei de putoare, pentru că, pînă nu ridică javra coada, bărbatul nu are ce-i face și, cînd ea s-a dat la tine, că s-a dat, ce s-o mai rotim, tu de ce i-ai făcut pe plac, crai bătrîn ce ești, și acuma gemi că te doare aia și ailaltă, și de unde ai mai scornit-o și pe asta cu violul, ai? Mancuse gemuse, pentru că Estera se lăsase pe coastele
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
somnolența ei, o șopârlă dispăru într-o crăpătură a pământului. Mi-am ridicat bărbia deasupra tubului, ținându-mă cu mâinile de marginea lui. Un fluture, căzut în substanța aceea, fiind pe cale de a se îneca, își agita aripile cu disperare, rotindu-se în jurul său, în timp ce, mult mai prevăzătoare, câteva furnici, coborau până la nivelul lichidului și apoi se ridicau grăbite deasupra tubului. O puzderie de grauri, ca o eșarfă zburătoare, întunecă cerul, fâșâind prin aer, pe deasupra, la auzul unui fluier ce venea
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
și cu chef, arătând cu surcelul, care s-a aprins la un capăt, când încolo, când încolo, către direcția locuințelor celor puși în discuție. Lenica râde și se ferește să nu-i scoată Anica ochii, cu surcelul pe care-l rotește în aer. Sau să nu care cumva să-i pârlească hainele. Măria știe una și bună: - Hai, noroc și sănătate! Râde și ea, din când în când, și încearcă să povestească ceva, dar se poticnește rău de tot, la vorbă
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
lângă cort; ce-ați fi dorit, fugile lui Bach? Luna a cerut Terrei plată pe raze un sac de greieri. Luna croiește haine de întuneric festonând zarea. Bunica-și spăla în râul de platină ghemul de riduri. Ochii melcului se roteau alandala trei anotimpuri. Bunicul plângea când un fluture bolnav se pierdea în vânt. În cana cu vin o gâză făcea valuri clătinând o stea. La hoțul nocturn cățelul de usturoi a lătrat timid. Din trunchiul de brad Rapsodia Română susura
PANSEURI ÎN 17 SILABE (I) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357631_a_358960]
-
sabie A verbului tău din spate, Dar de unde să mi-o iau Pe astă femeie istovită, bătrână, Să-mi vină cu coasa asupra mea, Să-mi spună, șuierând: "Eu sunt stăpână?!.." Niciodată nu m-am gândit la tine, Moarte, Se rotesc visele tale curbate, În jurul meu, Cum de-ai știut, că mă gândesc la tine Acum Doar eu? Femeia, care se numește Moarte, O fi și ea, femeie, dar nu ca celelalte. Și atunci ar trebui să o ridic în slăvile
NICIODATĂ NU M-AM GÂNDIT LA TINE, MOARTE! de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357716_a_359045]
-
cum ai fost odată/Țară-Mamă,Românie?/ Astăzi te văd decimată/ De amar și sărăcie.” 16. Elena Andreea Ion, tânără profrsoară din Râmnicu-Vâlcea, poetă care a publicat câteva cărți, scrie o poezie modernă: “Iau poemele în brațe,/ peste munți să le rotesc,/ dar Ulise mă privește/ c-un ochi rece,/ îngeresc./ nu-nțelege ce-I șoptesc!” Umbra lui Ulise străbate prin poezia ei ca un blestem care desface “ pedeapsa de a ne aștepta/ zadarnic.” În “Mirosul culorilor de toamnă” vântul îi strigă
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
se va sprijinii pe opt Coloane Luminoase, pe opt stâlpi, amplasați pe pamant pe o Roată care se va roți în sens invers acelor de ceasornic, si va avea în centrul ei “ Coloana Soarelui de Vis “ ce va uni centrul Rotii cu centrul Stelei, ca un stâlp solar și strălucitor tăind tot văzduhul. Astfel, Cupola va deveni o construcție locuibila, ecologică, transcendentala, insensibla la războiul informationitional genetic și atomic. Această Cupola va fi foarte benefică pentru celulă vie, pentru că preia și
DESPRE COLOANA SOARELUI DE VIS SI CALATORIILE MELE ATEMPORALE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357694_a_359023]
-
în jocul lui serios - Jocari serio - cu cerul și cu oamenii, cu Soarele uriaș și celelalte stele, slujind drept stâlp luminos al cerului ce sprijină prelata nesfârșita a celor nouă ceruri până în Cerului Cristalin care se află în minte divină, rotindu-se , prin trei mișcări într-una singură, odată cu Soarele și Luna, cu norii și cu stelele, si știind lucrul acesta vede în sfârșit că, oricât de singur și părăsit s-ar simți pe pământ, fără sprijinul lui Bolta cerului s-
DESPRE COLOANA SOARELUI DE VIS SI CALATORIILE MELE ATEMPORALE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357694_a_359023]
-
plin de spiritul rătăcitor al lui Vlad. Într-una din zile, ajunse la urechile primei doamne a țării și începu a-i șopti cuvinte amăgitoare: - Cine este cea mai deșteaptă și elegantă doamnă din țară? - Hei! - tresări femeia și-și roti privirea prin cabinet. - Nu te teme, sunt un înger al recunoștinței! - Poftim? Eu nu cred în îngeri! Bărbate, nu face glume proaste cu mine! Unde ascunsăși difuzoarele? Parcă te știam plecat pe teren sau te-ai întors în cabinetul tău
XXVII. NĂLUCA ŞI DICTATORUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357750_a_359079]
-
lumină compusă oscilantă și vibratorie făcând să joace aerul aburiu de deasupra apei. Sursa celor trei proiectoare era un disc depășind de trei sau patru ori mai mare decât diametrul lunii pline atunci suspendată diametral opus pe boltă. Discul se rotea ritmic emanând luminițe multicolore ca o linie scintigrafică cu nuanțe distincte, alternând și amestecându-se: roșu, oranj, galben, violet.... Mi-au trecut prin corp, adânc prin celule și organe, miliarde de licurici ori prea fierbinți, ori din contră, ca de
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
cu mișcări atente și calme. Nu se mai îndoia în privința straniului fenomen, linia acustică exista, sursa emiterii îi era extrinsecă, vibrația căpăta consistență, era ca un fir metalic, o sârmă! ... Putea glisa capul pe lungimea ei. A încercat să-l rotească putin, o durere cumplită, ca la o descărcare electrică puternică l-a năucit instantaneu, simțise firul tăios și curentul. Gândul existenței acelei sârme l-a înspăimântat. Îl arsese ca o flacără filiformă, ca un laser... Îngrozit de gândul unui prizonierat
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
fagi, în albele trunchiuri strămoși să ne descoperim, pe pietre lângă izvor odihnind, candizi antropofagi, cu gustul de san al fragilor să ne dedulcim. În apă, cu salturi lungi se-ntretaie pești mici, argintii și verzi libelule deasupră-le-n cerc se rotesc. Sub frunze de brustur se-ascund ciuperci cu adânci pălării, pe care le vom salută cu salut boieresc. Hătișul să-l străbatem în salturi, cum frumoșii tâlhari când albe de spaimă domnite răpite-ascundeau cu emoție să căutăm locul unde urșii
O SCUFUNDARE de RAUL BAZ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358543_a_359872]
-
conferă un plus de muzicalitate și frumusețe pură. Iată această poezie: “Gest: C-o ultimă floare, privirea ți-alint. / Nisipul fierbinte pe trunchi, mă ucide. Deșertul visează grădini din Corint. Eu, urma ta, jindui, pe-un drum, ce se-nchide. / Rotind universuri, când flăcări, când zgură, / Clepsidră noi suntem, în jocul celest. / O, Timp fără formă în toate, măsură / Dă pașilor ei, către primul meu gest. / Dar cine? De unde și cum să mai vină? / Când totul rămâne, departe, în noi, / Deșertul
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
fost “crucificată” credința într-o lume în care, iubirea față de “Om” ar fi adus “Paradisul” pe pământ. Și mai cred, deși mi-aș dori să nu fie așa, că nimeni nu va putea schimba această ” realitate „ atâta timp cât Pământul se va roti în jurul axei sale - lumină și întuneric// speranță și îndoială... ... mereu pânda... capcana, răscrucea și ” umbre” ce așteaptă hohotind - și abisul în care - clipele își frâng aripile fragile... ... Privite îndeaproape, aceste “umbre” par a fi - asemenea unor “specii temute de prădători
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“... (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI” ... ) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358723_a_360052]
-
se deschide prin poemul Din jurnalul unei zile ( scriu cu fire de praf) în tonurile metaforice ale fragilității umane, ale neputinței, dar și ale arderii , ca încercare a eului de a se salva din realitatea “primejdioasă” în care “ se mai rotesc vulturii din când în când...” și “ privirile se lovesc de lumina aspră, / apăsătoare...” Deși cuprins în deșertul de gânduri, într-un peisaj auster, potrivnic, al recluziunii, eul poetic, mărturisindu-se, nu își pierde vitalitatea și candoarea din demnitatea mesajului: “cu
CRONICĂ REALIZATĂ VOL. OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358733_a_360062]
-
Călătorul chemă ambulanța care sosi în aproximativ patruzeci de minute. Îl transportă la spitalul din Baia Mare unde își reveni în curând. Între timp, anunță polițiștii din localitate. La rândul lor aceștia luară legătura cu comisarul Simionescu. - Unde sunt? îngână Ursache, rotindu-și privirile prin încăperea străină. O asistentă cu părul negru, lung până dincolo de umeri, îi aruncă un surâs. Ilona, se adresă femeii pe un ton slab, de ce sunt aici? - Nu te teme, ești bine, îi răspunse tânăra. Sunt convinsă că
PROMISIUNEA DE JOI (XI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344728_a_346057]
-
oameni nomazi, mereu nomazi, care oferă în schimbul libertății de a trăi, muzica și dânsul.” Samson Iancueste un tată ce își face un țel din viață pentru a-și pregăti copilul pentru un viitor drept și cinstit. „Toți copii mei se rotesc în jurul meu ca niște planete în jurul soarelui, se rotesc, se rotesc... Planetele au miez, au un centru magnetic, au o direcție bine stabilită de sistemul gravitațional... Copilul meu are o șansă, sunt conștient că șansa lui sunt eu.” Samson Iancueste
ŢIGANII, AURUL ŞI DIAMANTELE SAU RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350706_a_352035]
-
a trăi, muzica și dânsul.” Samson Iancueste un tată ce își face un țel din viață pentru a-și pregăti copilul pentru un viitor drept și cinstit. „Toți copii mei se rotesc în jurul meu ca niște planete în jurul soarelui, se rotesc, se rotesc... Planetele au miez, au un centru magnetic, au o direcție bine stabilită de sistemul gravitațional... Copilul meu are o șansă, sunt conștient că șansa lui sunt eu.” Samson Iancueste un omcare știe să dăruiască și știe să ierte
ŢIGANII, AURUL ŞI DIAMANTELE SAU RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350706_a_352035]
-
muzica și dânsul.” Samson Iancueste un tată ce își face un țel din viață pentru a-și pregăti copilul pentru un viitor drept și cinstit. „Toți copii mei se rotesc în jurul meu ca niște planete în jurul soarelui, se rotesc, se rotesc... Planetele au miez, au un centru magnetic, au o direcție bine stabilită de sistemul gravitațional... Copilul meu are o șansă, sunt conștient că șansa lui sunt eu.” Samson Iancueste un omcare știe să dăruiască și știe să ierte în numele clipei
ŢIGANII, AURUL ŞI DIAMANTELE SAU RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350706_a_352035]
-
cu cât ai voie să faci fotografii. Am avut la dispoziție, nesperat, patru-cinci ore, dintre care ultimele două dedicate galeriilor de impresioniști, preferații mei. Merită menționată o întâmplare amuzantă. În fiecare seară, salvam în calculator fotografiile de peste zi și le roteam, dacă era cazul, din landscape în portret. Ei bine, la unul din tablourile lui Picasso n-am reușit să-mi dau seama care e poziția corectă. De la Palatul de Iarnă trec la partea cea mai spectaculoasă a întregii excursii - palatele
DOUĂ CAPITALE IMPERIALE de DAN NOREA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350662_a_351991]
-
printre gunoaiele fumegânde. Arhiereul Caiafa se ridică și întinse amândouă mâinile înainte dorind prin gestul său să-i facă să tacă. -Liniște! tună el și încet, încet, se făcu iarăși liniște. Se așezară cu toții iar arhiereul mai tăcu un timp rotindu-și privirea, vrând să-i cuprindă pe toți în raza sa vizuală. -Ne-am amintit deci că acel tâlhar care s-a dat drept fiul lui Dumnezeu, Cel Prea Înalt, a răspândit o veste printre ai săi. -Să-i prindem de îndată
AL PATRULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350714_a_352043]
-
l-a înviat? De ce n-a putut să-l salveze, fiindcă toată lumea a auzit cum Irod l-a ținut pe Botezător închis în fortăreața Macherus din Pereea? Arhiereul Caiafa se opri și o liniște apăsătoare se așternu în toată încăperea. Rotindu-și privirea deasupra tuturor Iosif Caiafa simți că e din nou stăpân pe situație. Socrul său, Anna jubila privindu-și ginerele cu admirație. Arhiereul Caiafa continuă deci cu dezinvoltură. -Se spune că aacest Iisus a plâns când a aflat vestea
AL PATRULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350714_a_352043]