5,212 matches
-
din predictele filosofiei hamletiene. Urmărind rotirea scenelor intrăm, noi cititorii, în universul necuprins în care-și fac loc cerul, pământul, floarea, copacul, iubirea, „pârâul din argintul lumii”. „Mai stau! Nu mult! Doar cât clipește steaua Peste argintul lumii prins în rouă, Sau cât pumnalul de lumini când plouă, Ori fulg pe mâna ce-o mângâie neaua”. (pârâul din argintul lunii...) Intrăm de asemenea în cel al triumfului, măiastra, în care un fenix nu se lasă-ngropat în cenușă ca apoi să
CUVINTE DESPRE „RĂSPUNSURI PENTRU WILL” SONETE DE OVIDIU OANA-PÂRÂU de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368555_a_369884]
-
Anne, și-n ce dans! Și lasă-ți batista să-ți cadă că va fi ridicată, și lasă-ți privirea pecete ochilor de departe, și ridică-ți privirea spre cerul iubirilor nemuritoare, și nu-nchide ochii! Lasă-ți picuri de rouă să se stângă în lacrimi ce-ți brăzdează obrajii că știi... însetatul, poetul, te-așteaptă! Însetatul se face una cu tine, peste timpi întrupându-se! „Halucinant decor parcă din basme, De vraja gurii lui, prințesa-i prinsă. Cu gust de
CUVINTE AŞTERNUTE CUVINTELOR, PAUZE, CONVERTIRE-N SONATĂ de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368557_a_369886]
-
crede în menirea ei. Într-o joacă de copil ghiduș, Nora își strigă Dorul călător (p. 122) „Și-așa-nvârtindu-mă, liber sângele-mi pulseze,/ Pe-aceeași rezonanță, totuna cu pământul!/ Coardă să-mi fac din trup, prin oscilații să vibreze,/ Din dimineți-necate-n rouă, până-n adânci amieze,/ Să-mi fure și-apoi să-mi dea, mințile și cântul”! Pentru Nora Rotaru, a scrie poezie înseamnă a întreprinde o călătorie, în timp și spațiu, timp în care putem învăța lucruri noi, interesante și binefăcătoare, putem
ANNA NORA ROTARU-PAPADIMITRIOU ÎN PEREGRINARE SUFLETEASCĂ de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368562_a_369891]
-
Acasă > Poeme > Emoție > UN BUCHET DE AMINTIRI Autor: Cristiana Iliuță Publicat în: Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Răsăritul se aprinde,trimițând văpăi în roua, Cu-o marama aurie se-mpleteste o zi nouă Și-am plecat hai-hui pe câmpul de la margine de sat, Să culeg văpăi din macii care iarbă au brodat. Florile zâmbeau șăgalnic,macii mă priveau timid, Cu sulfina si-albastrele un
UN BUCHET DE AMINTIRI de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368598_a_369927]
-
Toate Articolele Autorului Tu mă privești cu ochii-ți repezi de foșnet, ploaie și de vânt, stropind lumina de pe umbra-mi cu mici movile de cuvânt. înghesui în poteci de frunze adâncu-mi sfat ce ți l-am dat ștergându-mi roua de pe buze cu râsul florii ce-am uscat. ceri gândului să nască clipa încătușată-n mori de vânt trezindu-mi somnul din aripa cu raze blânde de cer sfânt. tu, freamătă minune blândă și nu-ți lăsa uitarea-n jos
CÂNTEC DE DRAG de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368620_a_369949]
-
sincer, calm și iubesc tot ceea ce-mi mișcă inima. Sunt simplă dar complexă. Iubesc artă și tot ce înseamnă ea: Muzică,poezie,pictură și fotografie. Iubesc omul, iubesc florile, iubesc copilașii dulci . Iubesc animalele. Stelele,luna și ploaia. Iubesc roua dimineții și verile toride. Uneori mă gândesc ce mult mi-ar place să trăiesc într-o cabană în pădure, să mă trezesc în fiecare dimineață cu mirosul pământului umed.... Am avut și încă am vise. Să am voce ca să pot
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368640_a_369969]
-
mă simt pierdută în golul efemer Pe care viața dura mi-l da , fără să-l cer ! Să mă agat de tine când vreau să fiu femeie Că un copac pe stâncă să ard mocnind scânteie Să ma-nvelesti cu roua din dimineți de mai Cu degetele- ți calde prin părul meu bălai ! Să îmi cuprinzi obrajii în palmă ta de rege Când nemilos mă judec , când nu pot a - ntelege Că fără de iubire nu sunt nimic în zbor Că viața
RUGA de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368631_a_369960]
-
chema mereu , ca să-i aducă aminte De dorul ei nebun , amarnic tremurând ! Din locul său , de sus , Norul o auzea Și-n fiecare zi iubirea lui creștea. Cu dragostea-i curată de vânt o proteja Și-n ceasul dimineții cu roua o-mbraca . Ar mai fi vrut să zboare , s-ajunga iar la el Să fie fericiți , în lumea lui din cer Dar în pământ , adânc , prinsese rădăcini Ce-o-ndepartau de el , ascunse de lumini ! Aici e locul meu ! gândise
O POVESTE DE IUBIRE de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368634_a_369963]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > ÎNDRĂGOSTIȚI ÎN MARE Autor: Roznovan Amelia Lavinia Publicat în: Ediția nr. 2320 din 08 mai 2017 Toate Articolele Autorului Vreau să mă iei ușor în palmă ta Că pe un strop de roua dimineață! Să-mi mângâi gândul și făptura mea Să mă răsfeți cu visul și speranță. De mijloc să mă prinzi ușor , râzând , Să ștergi din inima-mi suspinul Din joc de stele să faci jurământ C-ai să m-ajuti
INDRAGOSTITI IN MARE de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368646_a_369975]
-
I. ÎNDRĂGOSTIȚI ÎN MARE, de Roznovan Amelia Lavinia , publicat în Ediția nr. 2320 din 08 mai 2017. Vreau să mă iei ușor în palmă ta Ca pe un strop de roua dimineață! Să-mi mângâi gândul și făptura mea Să mă răsfeți cu visul și speranță. De mijloc să mă prinzi ușor , râzând , Să ștergi din inima-mi suspinul Din joc de stele să faci jurământ C-ai să m-ajuti
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
față . Îndrăgostiți sa-ne-aruncam în valuri Precum doi fluturi căutând nectar Iar ele să ne poarte spre-alte maluri Spre alte lumi , spre-al nostru nou hotar ! Citește mai mult Vreau să mă iei ușor în palmă taCă pe un strop de roua dimineață!Să-mi mângâi gândul și făptura meaSa mă răsfeți cu visul și speranta.De mijloc să mă prinzi ușor , râzând ,Să ștergi din inima-mi suspinulDin joc de stele să faci juramantC-ai să m-ajuti să-mi schimb
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
sincer, calm și iubesc tot ceea ce-mi mișcă inima. Sunt simplă dar complexă. Iubesc artă și tot ce înseamnă ea: Muzică,poezie,pictură și fotografie. Iubesc omul, iubesc florile, iubesc copilașii dulci . Iubesc animalele. Stelele,luna și ploaia. Iubesc roua dimineții și verile toride. Uneori mă gândesc ce mult mi-ar place să trăiesc într-o cabană în pădure, să mă trezesc în fiecare dimineață cu mirosul pământului umed.... Am avut și încă am vise. Să am voce ca să pot
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
sincer, calm și iubesc tot ceea ce-mi mișcă inima. Sunt simplă dar complexă. Iubesc artă și tot ce înseamnă ea: Muzică,poezie,pictură și fotografie. Iubesc omul, iubesc florile, iubesc copilașii dulci . Iubesc animalele. Stelele,luna și ploaia. Iubesc roua dimineții și verile toride. Uneori mă gândesc ce mult mi-ar place să trăiesc într-o cabană în pădure, să mă trezesc în fiecare dimineață cu mirosul pământului umed.... Am avut și încă am vise. Să am voce ca să pot
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
mă simt pierdută în golul efemer Pe care viața dura mi-l da , fără să-l cer ! Să mă agat de tine când vreau să fiu femeie Ca un copac pe stâncă să ard mocnind scânteie Să ma-nvelesti cu roua din dimineți de mai Cu degetele- ți calde prin părul meu bălai ! Sa imi cuprinzi obrajii în palmă ta de rege Când nemilos mă judec , când nu pot a - ntelege Că fără de iubire nu sunt nimic în zbor Ca viata
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
grănicer ! Să nu mă simt pierdută în golul efemerPe care viața dura mi-l da , fără să-l cer ! Să mă agat de tine când vreau să fiu femeieCa un copac pe stâncă să ard mocnind scanteieSa ma-nvelesti cu roua din dimineți de maiCu degetele- ți calde prin părul meu bălai ! Să îmi cuprinzi obrajii în palmă ta de regeCand nemilos mă judec , când nu pot a - ntelegeCa fără de iubire nu sunt nimic în zborCa viața nu-i un rol
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
Poezie > Imagini > ABIA ACUM Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului abia acum începe ca să plouă să fie frig și-n viața mea, să-mi fie câmpul plin de ceață și de rouă, apoi să mi-l îmbrac în foi de nea, abia acum e timp frumos afară și norii stau toți agățați de cer, mă urc tiptil pe cuiele de scară să prind un strop de ploaie din eter, abia acuma fulgeră
ABIA ACUM de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368728_a_370057]
-
12 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu-i vremea somnului fără griji, eu trebuie să păzesc roadele sufletului, căci animalele de pradă nu duc o luptă cinstită, vor să urc pe Golgota fără să privesc în sus. Voi bea ne-ncetat rouă sfințită după unica frunza rămasă verde și mă voi sui în copacul vieții ce străjuie hotarul spre răsărit, doar așa voi curăța de cenușă cărarea ce duce spre stele. Îmi voi rezema fruntea și inima smerită de poarta dinspre Calea Lactee
VOI SĂRUTA NEMURIREA de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368764_a_370093]
-
VENIȚI LA VIFLAIM Din stele se coboară Alesul Vin al Vieții - Trimisul ce sfărâmă Stigmatul greu al morții, Ca noi s-avem Lumină și ruga ascultată, Pogoară azi Mesia Din cerul fără pată. Fecioara se trudește În chinul cel de rouă, Pe Fiul ca să-L nască Și să-L arate nouă, Iar îngerii din ceruri Se-ntrec în zborul dulce Să laude pe Domnul - Suspinul de pe cruce. Veniți la Viflaim, Veniți de luați lumină, De la Măritul Prunc - Podoaba fără vină! Veniți
GHEORGHE A. STROIA: O IDEE ZĂMISLITĂ ÎNTR-UN GÂND, UN VIS CONVERTIT ÎN CERTITUDINE (FAMILIA ARMONII CULTURALE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363559_a_364888]
-
cu veșnicia, sub viscolele verzi ale amiezii. Durând din vreme veche-n vreme nouă, e ultimul zăgan rămas pe creste. Nu-i pasă dacă grindinile plouă, el știe doar că biruie și este, și-n piscul unde bea azur și rouă, zbârlit, înfruntă secol și poveste. Sonetul a fost scris în data de 5 august 1968. Pe atunci, eu aveam 10 ani. Astăzi, numai tăcerea ar putea continua acest poem superb. Ridică-te, Costele, noapte bună, Radule! Costel Zăgan, ALTER EGO
11, MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363602_a_364931]
-
nu se uită nici un vis, cum o să uităm, femeie, ploile din curcubee, carele cu amintiri din trecutele iubiri, deși suntem iar stingheri, cufudați doar tăceri, amintirile pe rând vin în minte lăcrimând și ne cer fereastră nouă în paharele cu rouă, în petalele cu flori și în vechile ninsori. să privim iar înapoi și să le-serbăm în doi, nu mai plânge, dorul timpului ne-ajunge și se-așterne straniu nimb peste vreme, peste timp, amintirile dintâi le punem la căpătâi
VISE CE S-AU RISIPIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363648_a_364977]
-
pe apa sâmbetei...Și munca lui de-o viață...Printre gânduri îl înjura pe nași-său, pe Ghiță Băngoi, care venise cu ideea asta...Și el, un prost, își băgase în cârd cu țiganii... Se trezi în zori plin de roua dimineții, privi cerul limpede colilie apoi se întoarse cu privirea spre cal. Merse spre el și-l mângâie, îi pregăti căpăstrul și șeaua, se urcă și plecă spre casă. Ceva parcă se răsucise în mintea lui, dar dădea totul pe
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau zona aceea localnicii, undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu se apuca de dimineață, când încă luna strălucea pe cer și broboane de rouă mai poposeau pe frunzele grâului, nu mai putea să termine snopii de legat. Când soarele se ridică de o suliță, usucă orice urmă de umezeală, iar boabele de grâu, costelive și fără de miez, încep să părăsească aristele[1] Spicului scuturându
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
gestul apoi calculatorul pornește și redevin eu însămi robot tastez aproape fără întrerupere poveștile orbilor care și-au regăsit limanul într-un șarpe pe jumătate viu în care au rămas rădăcini multe rădăcini ca o hartă a pașilor pierduți prin roua gândurilor refuzate amânate prismă! - se anunță răspicat triunghiul bazei mă privește piramidă - anunț tăcut și-mi văd mai departe de treabă privesc cerul 13 ianuarie 2014 Referință Bibliografică: anunț tăcut / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1109
ANUNŢ TĂCUT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363762_a_365091]
-
în rochii roș și albăstrele în fruntea avea a nopții stea ca să o transfomi din nou în stele, tu, steaua nopții în mână ai luat i-ai insuflat din nou lumină și steaua atunci s-a preschimbat în bobi de rouă prin grădină, și ți-ai spălat cu rouă fața când te-ai ascuns de răsărit răzleață ți-ai lăsat viața și te-ai hrănit din infinit. Nicolae Danciu - Eminescu Eminescu este marea, Padurea și cărarea. Eminescu e câmpia, Dragostea și
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
a nopții stea ca să o transfomi din nou în stele, tu, steaua nopții în mână ai luat i-ai insuflat din nou lumină și steaua atunci s-a preschimbat în bobi de rouă prin grădină, și ți-ai spălat cu rouă fața când te-ai ascuns de răsărit răzleață ți-ai lăsat viața și te-ai hrănit din infinit. Nicolae Danciu - Eminescu Eminescu este marea, Padurea și cărarea. Eminescu e câmpia, Dragostea și poezia. Eminescu este vară, Dar și primăvară. Eminescu
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]