41,706 matches
-
necitit și, cu siguranță, de necitat. Compensează, cel puțin în numărul pe care-l am sub ochi, memorialistica - o restituire, publicată de Bodgan-Duică, din gazetele secolului XIX, despre seara anului nou 1871, în care Eminescu toastează pentru Carol I - și rubricile permanente. Între ele, cronica teatrală a lui Arghezi, întoarcerea cronicarului la uneltele sale, între normalitate și război: "Mă reinstalez aici, după ani de hoinărie, în această rubrică de nimicuri poleite și de prestigii copilărești, între păduri de hîrtie și cetăți
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
despre seara anului nou 1871, în care Eminescu toastează pentru Carol I - și rubricile permanente. Între ele, cronica teatrală a lui Arghezi, întoarcerea cronicarului la uneltele sale, între normalitate și război: "Mă reinstalez aici, după ani de hoinărie, în această rubrică de nimicuri poleite și de prestigii copilărești, între păduri de hîrtie și cetăți de carton. Spectator de vanități, măsurător de atitudini, vaccinator de temperamente, îmblînzitor de gorile în miniatură și de cimpanzei cu aripioare, mă regăsesc în mijlocul papagalilor periați, ca
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
epilogul să-l parcurgă: "Căutați-mă. Aș vrea să aflu ce mai face domnișoara Lolita, splendida formă umană de copilărie supraindividuală la vîrstele senectuții care ne face de rîs toate teoriile, știți voi mai bine..." Familia Ionescu De citit, la rubrica eveniment, în SUPLIMENTUL DE CULTURĂ, numărul 161, de jumătate de ianuarie, interviul cu Nicolas Bataille. Actorul-regizor care l-a descoperit pe Ionesco răspunde întrebărilor Cristinei Hermeziu, despre Paris și despre teatru, despre destin și întîmplare. Monica Lovinescu, asistentă în trupa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
spiritual. Cine este, oare, responsabil pentru această atitudine de dispreț? Sfidător și inadmisibil. Honni soit... Începînd cu numărul 1-4/2007 (ianuarie-februarie), JURNALUL LITERAR și-a modificat formatul și prezentarea grafică, menținîndu-și însă trăsăturile caracteristice. între acestea, pamfletul-editorial semnat Aristarc, în rubrica Punctul pe i, începută în pagina I. în numărul recent, indignarea lui Aristarc, sub titlul De ce mîncați acuzativul?, e îndreptată și spre cei care ignoră normele gramaticale: "Nu mai este cazul să ne jucăm cu lucrurile serioase. Nu mai sîntem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9805_a_11130]
-
Mircea Mihăieș Parcurgând o parte din articolele scrise pentru această rubrică, simt nevoia să fac o rectificare. Ocupându-mă, îndeobște, de viața politică din România, constat că între epitetele cu care i-am gratulat constant pe actorii scenei publice se numără deloc politicoasele "nesimțire", "lăcomie", "nemernicie", "incompetență", "odioșenie". Nu retrag nimic
Şnururile şubrede by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9862_a_11187]
-
va cere sfatul medicului sau al soacrei. Un fapt bizar: deși apar într-o țară declarat creștină (statistic 95 la sută), revistele cu pricina omit cu superbie super-bebească "aspectul", părînd că sînt tipărite în Steaua Sirius convertită definitiv la taoism. Rubricile permanente de tipul "ce faci dacă..." sînt defalcate pe ani. E puțin probabil că, dacă "și-a spart capul" între doi și trei ani, vei face cum scrie la revistă, exceptînd ideea de bun-simț de a chema Salvarea. În schimb
De la super-bebe la sub-părinți by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9979_a_11304]
-
popularitatea. Alex Ștefănescu este, în lumea literaturii, genul de personaj care nu lasă pe nimeni indiferent. Unii îi sunt prieteni, alții dușmani de moarte (cei neincluși în Istorie și cei nemuriți în cartea Ceva care seamănă cu li-teratura sau în rubrica Tichia de mărgăritar din România literară). În fine, mai există o categorie, a celor care îl cultivă cu speranța secretă că i-ar putea intra în grații și că în felul acesta și-ar putea asigura un viitor luminos în
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
Petru Missir, de unde a fost reprodus de ziarele bucureștene "Lupta" (în 20 septembrie) și "Adevărul" (21 septembrie), apoi de către alte periodice 17. "Evenimentul", dimpotrivă, a refuzat să-l publice 18. Nu s-a mărginit la atît. În același număr, la rubrica Cronica zilei se inserează următoare notiță: "Unul dintre acei cari se agită mai mult în nenorocita afacere a studenților din Iași, este un domn Sterea, refugiat rus și care astfel speră a-și facilita naturalizarea sa pendinte înaintea corpurilor legiuitoare
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
George Morțun 21. Cei patru nu s-au putut pune de acord dacă există pricină reală de "ieșire în cîmp" și ca urmare s-au despărțit. Evident, asupra desfășurării faptelor actanții au dat ulterior propria lor versiune. "Evenimentul" inserează, la rubrica Cronica zilei a numărului său din 28 septembrie, următoarele rînduri: "În urma notițelor apărute în ziarul nostru în contra d-lui Sterea, d-sa a trimis 2 marturi directorului nostru. D-sa, la rîndul său, și-a constituit marturi, d-nii Nicu Gane
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
Cronicar Drama pisicilor Cronicarul mărturisește că este un devotat cititor al rubricii SOS București , ținută în DILEMA Veche de Andrei Pippidi. Impărtășește îngrijorările sale pentru felul în care Capitala noastră se degradează pe zi ce trece, primind lovitură după lovitură tocmai din partea acelora care ar trebui să o gospodărească și protejeze. Centrul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
Marian Victor Buciu , Ana Blandiana începe prin a scrie și publica proză nonfictivă. Susține rubrici în revistele "Contemporanul", 1968-1973, și România literară, 1974-1988. Textele diferă, în formă și substanță, de la eseul apoftegmatic la jurnal (sau antijurnal), note de voiaj, reportaj reflexiv și narativ. Omogenitatea scrisului său rămâne evidentă, fie că acesta este referențial sau autoreferențial
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
după Revoluție, foștii comuniști de plăcere, deveniți anticomuniști din interes, nulitățile intelectuale și morale trezite brusc la democrație au distrus sau zdruncinat toate punctele de sprijin din istorie și din cultură." Ca și înainte de 1989, când textele sale publicate la rubrica Bloc-notes din Tribuna circulau trase la xerox, Augustin Buzura rămâne un moralist intransigent, o conștiință.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9019_a_10344]
-
cu specificația forului tutelar. E = Neconcordanță între denumirea unității beneficiarului din foaia de parcurs și cea din ștampila de pe bon. F = Numărul de circulație al autovehiculului nu este înscris pe cotorul și vîrful bonului sau nu corespunde cu cel înscris. Rubricile coloanelor A, B, C, D, E, F, în care nu se consemnează cantitatea de reținut, se barează cu o diagonala. Anexa 6 M.I.Ch.P. - C.D.P.P. "PECO" I.L.P.P. ................. Depozitul ................ SITUAȚIA livrărilor pe bază de bonuri cu cantități în decada ............ luna ................ anul ....... ┌─────┬──────────────┬─────────┬────────┬─────────────────┬────────────────┐ │ Nr.
ORDIN nr. 5/N din 11 ianuarie 1988 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind emiterea, gestionarea şi circulaţia bonurilor cu cantităţi fixe pentru benzină, motorină şi uleiuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106716_a_108045]
-
Barcelona, după trecerea a vreo patru secole. Prin timp, tradițiile arhitecturii și urbanisticii portugheze au fost preluate și cultivate la modul organic. Astăzi, proiectele sunt dezbătute îndelung. Revistele de cultură (nu la fel de numeroase ca la noi, dar mereu interesante) au rubrici speciale sau acordă spații generoase acestei arte, confundată adeseori în țara noastră cu ingineria pură. Rezultatele se văd: metrourile din Lisabona și din Porto sunt printre cele mai elegante și funcționale din lume; capitala Portugaliei, situată la mică distanță de
Frânturi lusitane - O artă suverană by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9068_a_10393]
-
Foarță însuși, prezent cu un text despre Urmuz, Paul Aretzu, prezent cu poezii, Luca Pițu, cu un eseu, Constantin Mateescu, prezent cu proză memorialistică, Gabriel Dimisianu, cu un articol despre Eugen Ionescu în viziunea lui Matei Călinescu, Pavel Șușară cu rubrica dedicată artelor plastice, Marina Constantinescu ( rubrica "Teatru"), Ada Brumaru ( rubrica "Viața muzicală"), Constantin Abăluță cu traducerile din Marie-Claire Bancquart. Cronicarul literar al revistei, Gheorghe Grigurcu, scrie despre eseistica Anei Blandiana și tot d-sa creionează , la rubrica "Actualități", un portret
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9091_a_10416]
-
despre Urmuz, Paul Aretzu, prezent cu poezii, Luca Pițu, cu un eseu, Constantin Mateescu, prezent cu proză memorialistică, Gabriel Dimisianu, cu un articol despre Eugen Ionescu în viziunea lui Matei Călinescu, Pavel Șușară cu rubrica dedicată artelor plastice, Marina Constantinescu ( rubrica "Teatru"), Ada Brumaru ( rubrica "Viața muzicală"), Constantin Abăluță cu traducerile din Marie-Claire Bancquart. Cronicarul literar al revistei, Gheorghe Grigurcu, scrie despre eseistica Anei Blandiana și tot d-sa creionează , la rubrica "Actualități", un portret acid al "domnului B.". Mai sunt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9091_a_10416]
-
prezent cu poezii, Luca Pițu, cu un eseu, Constantin Mateescu, prezent cu proză memorialistică, Gabriel Dimisianu, cu un articol despre Eugen Ionescu în viziunea lui Matei Călinescu, Pavel Șușară cu rubrica dedicată artelor plastice, Marina Constantinescu ( rubrica "Teatru"), Ada Brumaru ( rubrica "Viața muzicală"), Constantin Abăluță cu traducerile din Marie-Claire Bancquart. Cronicarul literar al revistei, Gheorghe Grigurcu, scrie despre eseistica Anei Blandiana și tot d-sa creionează , la rubrica "Actualități", un portret acid al "domnului B.". Mai sunt prezenți cu articole, eseuri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9091_a_10416]
-
Pavel Șușară cu rubrica dedicată artelor plastice, Marina Constantinescu ( rubrica "Teatru"), Ada Brumaru ( rubrica "Viața muzicală"), Constantin Abăluță cu traducerile din Marie-Claire Bancquart. Cronicarul literar al revistei, Gheorghe Grigurcu, scrie despre eseistica Anei Blandiana și tot d-sa creionează , la rubrica "Actualități", un portret acid al "domnului B.". Mai sunt prezenți cu articole, eseuri, poezii, contribuții istorico-literare: Nora Iuga, Magda Ursache, Petre Got, Constantin Călin, Constantin Trandafir, Adrian Dinu Rachieru, Nicolae Florescu, Val Gheorghiu. Un număr de revistă remarcabil prin bogăție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9091_a_10416]
-
bune, putere de judecată asupra românilor, este Sfîntul Nicolae din Șchei. În preajma ei, la un parter ușor coborît, s-a reconstituit o sală de clasă cu cîteva bănci înguste, un abac, niște cărți - străbunicele celor cărora li se dedică această rubrică, și un bust. Nu-i greu să-l recunoști, deși o anume grabă, de care pomeneam, nu-l desprinde, nici măcar în programele universitare, de scurta, dar atît de însemnata lui epocă, trecută, totuși, în fugă, între valul vechi și valul
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
constant și publică din 1970, de la absolvirea Facultății de Filologie din București. A debutat cu poezie în 1965, sub pseudonimul Ioana Matei. E o legendă? (Oare Oana Matei, actualul secretar de redacție al României literare, știe?). A avut și are rubrici de critică literară în reviste și ziare importante. A publicat până acum cinci sau șase sau șapte volume de critică (depinde cum socotim), unul de teatru, două sau trei sau patru de publicistică și jurnal, antologii de literatură și, ca
Aaa! Alex! by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9101_a_10426]
-
literaturii adevărate, bucuria descoperirii marilor valori. Alex Ștefănescu scrie în primul rând pentru cititorii obișnuiți și abia apoi pentru scriitori și pentru alți critici. Scrie direct, accesibil, cu o transparență fermă a preferințelor și a refuzurilor. A avut sau are rubrici de critică literară la reviste și ziare cu audiență și vizibilitate, cum au fost Scânteia tineretului și România liberă, cum sunt România literară și Aspirina săracului - și în numeroase alte locuri. Nu e un critic de nișă. De aceea e
Aaa! Alex! by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9101_a_10426]
-
altfel procedează criticul în medalionul dedicat lui Nicolae Manolescu, medalion care, nefiind nici pe departe o medalie, e stricat de un text final omagial (scris în 1989, an în care cronicarul "României literare" era în pericol de a-și pierde rubrica). "Bun" cu Marino, Mircea Martin este "rău" cu Manolescu - chiar dacă, repet, aprecierile lui ies dintr-un fond de obiectivitate și supunere la obiect. Nicolae Manolescu e în esență un cronicar, folosindu-se de spațiul scenic al foiletoanelor sale săptămânale pentru
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
de descoperire și clasificare a corespondenței emise și primite, dar mai ales de parcurgere migăloasă a unei puzderii de periodice literare și cotidiene la care au colaborat, îndeosebi a ziarelor de mare tiraj din perioada interbelică, în care au deținut rubrici permanente pe prima pagină sau în interior, în spațiile acordate literaturii și artei, și totodată de înregistrare a ceea ce s-a scris despre operele lor, scopul final fiind acela de a întocmi ediții critice complete, fundamentale. Astfel de bibliografii analitice
Literatura universală - în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9159_a_10484]
-
Constantin Țoiu Nu credeam să mai revin; urmarea însă obligă. Tot la rubrica vecină, Cronica ideilor, cartea lui Alain Besançon, Eseuri despre lumea de azi, este comentată delicios în numărul 31 al revistei de același recenzent spiritual, sub titlul Lumi paralele. Sorin Lavric a ales un singur capitol din carte, nu întâmplător, ISLAMUL
Cum vede un musulman creștinismul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9255_a_10580]
-
te urci într-un tren - regional - într-o țără și, înainte să-ți dai bine seama, ajungi în alta, Germania, sau Belgia. Și înțelegi, împotriva geografiei fizice, care spune altceva, ce va să zică Mitteleuropa. Revenind - cît de cît... - la specificul acestei rubrici, Trierul are politica de anticariat a mai tuturor orașelor occidentale. Anume, anticariatul nu este un depozit de cărți hărtănite, unde copii, părinți, profesori și bunici (era publicul-țintă al unui compendiu de gramatică de altădată) caută materialele trebuincioase la prețuri, cîteodată
Orașe anticariat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9299_a_10624]