3,112 matches
-
dacă-s scrise de mine... Mama poate fi în locul oricui, dar nu poate fi înlocuită cu nimeni (Cardinal Marmillod). Dacă nu ai nici o părere, n-are rost să ne-o comunici. • Istoria când se bâlbâie, se repetă. Când nu ajută rugămintea, ne rămâne rugăciunea. Cu același rezultat! • E greu să eliberezi proștii din lanțurile pe care le venerează (Voltaire) • Lumina de la capătul tunelului ar fi chiar bună, dacă tunelul ar fi ceva mai scurt. NIMENI • Chiar și o gură amărâtă poate
ZICERI (201/202) – FOND SONOR & NIMENI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369197_a_370526]
-
Articolele Autorului Te-ai rătăcit pe marginea uitării În umbra unui suflet adormit, Te iert, pentru oglinda nepăsării În care te privești necontenit. Te iert... pentru păcatul de părinte Al cărui prunc, am fost o întâmplare Peste iertări așez o rugăminte... Privește-mă, acuma când sunt mare. Te iert, din dorul sfânt al revederii, O patimă-mplinită de frumos. Te iert... pentru păcatele tăcerii Din care niciodata nu m-ai scos. Iertări crescute-ntr-o iubire pură In care m-am trezit
TE IERT... PENTRU NENUMELE DE MAMĂ de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374160_a_375489]
-
mână.” “Și basmaua, marama, cum e?” “Păi tot așa, albă, fiindcă așa se poartă vara.” Și uite așa, Nana Mariuță vorbea cu distincție și simplitate despre splendoarea costumului purtat zilnic, în demnitate și frumusețe. Buni încheie mica sa povestire cu rugămintea să ne mai întâlnim, ca o comunitate, poate chiar într-o sală a românilor, dacă ne-o ajuta Pronia cerească. O sală unde să continuăm să vorbim românește și unde să ne purtăm iile, iar Buni arătă cu mâna spre
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
bucurie, la moartea fiului lui Dumnezeu soarele se întunecase arătând mâhnirea astrului zilei față de suferințele și răstignirea stăpânului astrelor. Așteptă așadar seara și privi din nou cerul înstelat, urmărind traiectoria planetelor și a lunii. Se culcă apoi spre dimineață la rugămințile lui Muso care venise după el și îl rugase să intre în casă și să doarmă puțin. A doua zi magistrul îi spuse centurionului său că trebuiau să plece în cel mai scurt timp spre Ierusalim iar acesta care se
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
dispariția unui popor". Unul din locurile care atrag atenția maestrului este Teatrul Național din București, unde prea multe piese sînt reprezentate în limba franceză. El lansează un apel în numărul din 12 martie 1906 al ziarului Epoca sub titlul "O rugăminte": "Avem la București un teatru național. Statul român subvenționează acest teatru. O societate de binefacere pentru români dă pe 13 și 15 martie o reprezentație pe scena acestui teatru românesc". Or, "...trei părți din această reprezentație vor fi oferite într-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sale, totuși credem că primejdia aceasta nu e îndestul de mare pentru a nu-i da fabulei o aplicare mai largă. Noi găsim de exemplu că onorile multiple care i se fac M. Sale Domnului în străinătate aduc întrucîtva cu rugămintea iubitoare de arte a vulpei; iar croncănirea corbilor oficioși de la noi face, se vede, să nu observăm că, prin înclinarea aceasta atât de accentuată pentru un grup compus din două puteri apusene, pierdem bunavoința egal de necesară a celorlalte puteri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu mine nu am luptă, cu lumea nu mă lupt... Căci ce-i, la urma urmei, minciună, adevăr?" (O, stingă-se a vieții...). Să fie din cauza pactului de care am vorbit, sau pentru că nu dorește să împărtășească teribilul adevăr? La rugămințile oamenilor el totuși va răspunde: "... eu nu pot nimic pentru tine. / Scrisoarea-ți menită eu nu pot s-o schimb. / Ce e pot preface... Ce-n stele senine / Nu-i scris eu nu pot ști. Sunt scrieri streine / Gândite de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ce nu-și putea îngădui lentoarea. Pe tătucul popoarelor îl aștepta o treabă serioasă nu numai în continentul său perpetuu însîngerat, ci și în vreo trei sferturi de glob. Jubilanta fotografie a unui secol bolnav. Cu cîtă plăcere dau curs rugăminții celor doi de a-i fotografia cu aparatul lor! De data asta, în fața Teatrului. Băiatul îmi întinde obiectul, un minuscul Nikon, explicîndu-mi sumar manipularea, îi prinde fetei talia și-o conduce sub bătrînul fronton. Sînt atît de stenici în candoarea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
soarta ei ingrată și că așteptase cu un sentiment de teroare ultimele capitole ale povestirii. La rîndu-mi, cunoșteam acum zece ani o ființă de o frumusețe stranie, căreia deși îmi dădeam sema că fac rol penibil nu-i puteam refuza rugămintea de a-i aranja cînd ore de muzică, cînd de teatru, cînd de balet, cu tot atîtea cunoștințe ce străluceau în aceste domenii. Evident, nu avea vocație nici pentru unul. S-a oprit, la un moment dat, la modelul Isadora
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
una din pînze (la care tocmai lucra), se apropie de ea și-i arde un humuleștean stuchit admirativ. Ptiuuu, măi Gheorghiță, da' știi c-ai pocnit-o! Cumpătu, altădată. La masă cu M.D., fost mare balerin. După ce-i spun la rugămintea lui rezervată cu ce mă ocup, încheie în cel mai autentic stil de Charlus: Deci sînteți un artist. Mică pauză și mă trezesc completînd: N-am încotro. La care M.D., rîzînd stins și distins: O, ce nostim ați fost! Și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a arătat, că în decursul timpului m-am înțeles în prealabil cu A. Pauker și Luca asupra problemelor ce urmau să se discute în ședințele secretariatului și a Biroului Politic. Prin acest memoriu, mă adresez tovarășului Gheorghiu-Dej, Biroului Politic, cu rugămintea, că deși mă găsesc în situația ca vinovat de o serie de greșeli grave, să se cerceteze cele arătate de mine, pentru ca în fața conducerii de partid, să nu apese asupra mea fapte pe care nu le-am comis. Prin cele
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Răufăcătorul face un rău sau aduce o pagubă unuia din membrii familiei (prejudicierea). VIII.a) Unuia din membrii familiei îi lipsește ceva, dorește să aibă un lucru oarecare (lipsa). IX) Nenorocirea sau lipsa sînt comunicate eroului; i se adresează o rugăminte sau o poruncă, el fiind trimis undeva, sau lăsat să plece (mijlocirea, momentul de legătură). X) Căutătorul acceptă sau se hotărăște să întreprindă contraacțiunea (contraacțiunea incipientă). XI) Eroul pleacă de acasă (plecarea). XII) Eroul este pus la încercare, iscodit, atacat
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a Rusiei și URSS, lucrurile erau mai complicate din motive lesne de înțeles. Responsabil al lucrării a fost desemnat Leonid Boicu, iar echipa constituită - din care făceau parte, între alții, V. Cristian și Al. Vianu (de la București), numiți coresponsabili la rugămintea coordonatorului, ultimul pentru partea „sensibilă” de istorie contemporană - a și purces la lucru. Trecând peste partea anecdotică a relatărilor privind, de pildă, dezbaterile colocviale româno-sovietice pe tema proiectului în derulare (avându-i ca protagoniști pe Al. Vianu și pe amicul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
breșă, ca și cele 120 de prăjini, au constituit motivele pentru care proprietarii au refuzat să acorde ceea ce Sfatul Administrativ hotărâse. Marii proprietari au refuzat de la început orice concesie în această materie. În 1857 se discuta încă și se adresau rugăminți către proprietari în acest scop. Isprăvnicia de Neamț arăta, la 8 august 1857, că „Dumnealor proprietarii, nu numai că nu vroescu a li da pământul legiuitu cantoniștilor, dar mai ales îi și supun la boierescu”. Unii cantoniști se plângeau din pricina
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
anii 1848 și 1864 nu s-a înființat în această ramură nici o întreprindere mecanică, deși n-au lipsit încercările, ca de pildă acea din 1857 a lui Gueldry, conducătorul morii de aburi din Iași, care s-a adresat caimacamului cu rugămintea de a i se acorda un privilegiu exclusiv de 19 ani pentru dubirea accelerată, mecanică, a pieilor prin „must de coajă și însuși coajă de stejar în vase astupate și supuse unei mișcări [și] prin salamuri (săruri) și oxid cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu avea nimic să-i transmită prin intermediul scrisorii sale și să se consulte cu acesta din urmă în privința manierei de a înmâna camarazilor săi banii pe care guvernul provizoriu din București i-a destinat cheltuielilor lor de drum. El adăuga rugămintea de a i se comunica generalului Tell că se ocupă de tactică. În aceeași zi, Zablocki îi scria și lui Adam Czartoryski: N. Bălcescu l-a primit bine; la 23 iulie, N. Bălcescu și ministrul de război (Tell) l-au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se dă câte 200 de franci pentru călătorie; românii n-aveau nici tunuri, nici puști, nici muniții, nici săbii; Bălcescu l-a însărcinat să-l roage pe Adam Czartoryski să ceară francezilor ofițeri și arme, la care el, Zablocki, adaugă rugămintea de a i se trimite o hartă a regiunii (aici n-aveau „nici o bucățică de hartă”). În post scriptum, Zablocki nota că a început să traducă în franceză elementele tacticii infanteriei și cavaleriei (de Chrzanowski), traducere pe care a înmânat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe bună dreptate termenului) este o poruncă. Sau, mai curând, legile sau regulile, numite astfel pe drept cuvânt, sunt specii ale poruncii"119. Austin explică pe larg conceptul de poruncă pe care îl distinge de alte semnificații ale dorinței, precum rugămințile, cererile sau îndemnurile: dacă cineva exprimă sau comunică dorința sa ca altcineva să facă o acțiune sau să se abțină să o facă și dacă acesta va fi pedepsit cu un rău în cazul în care nu se supune dorinței
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prin fraze răstite, pe ton imperativ. În schimb, dacă cineva este capabil și pregătit să facă rău celui care nu se supune dorinței sale, comunicarea dorinței sale reprezintă o poruncă, chiar dacă, din politețe, este afirmată sub formă de cerere sau rugăminte 120. Austin arată că poruncile sunt de două specii: prima specie este reprezentată de legi sau reguli, iar pentru că poruncile din cea de-a doua specie n-au primit un nume adecvat, le desemnează prin porunci ocazionale sau particulare 121
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
se vorbește despre ,,informație adaptată" în cazul în care copilul se plasează ,,în punctul de vedere al interlocutorului"; altfel este monolog colectiv; critică implică remarcile (deși mai mult afective decât intelectuale) ale copilului asupra celuilalt, asupra comportamentului, acțiunii acestuia; ordine, rugăminți și amenințări presupun acțiunea unui copil asupra altui copil; întrebări sunt incluse în limbajul socializat prin prisma faptului că se așteaptă răspuns la aceste întrebări formulate de copil; răspunsuri apar doar ca urmare a unor întrebări formulate clar, direct sau
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
picioare gol și palid pe aerul gravid, spre a se naște. 255 Frîng mădular de mădular războinicul și cu tiranul, reînchegîndu-se-n durere. Stîrnitul vînt tot suflă-n jur tăios; ei fug sforțîndu-se alene; Cerșesc, implora în zadar acum; nu ascultară rugăminți; Ei roșiile vîlvătăi le văd rostogolindu-se nainte prin largul univers Din fălcile întunecate ale morții dedesubt și de pe țărmuri depărtate și puștii, 260 Aceste acoperitoare cruguri ale cerului și-aceste globuri de pămînt vibrînde. O Planetă cheamă pe-alta
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
duetul Risorge ne’ tuoi lumi ). Ei sunt surprinși de Gusmano care ordona executarea lui Zamoro spre disperarea Alzirei. Apare și Alvaro care îl implora în genunchi pe crudul guvernator să arate clementa pentru Zamoro (Nello polve, genuflesso). Gusmano refuză categoric rugămintea tatălui său (Mă la grazia che domandi pi ù dii morte è ria per me! ). Alzira își exprimă hotărârea să moară alături de iubitul ei. Între timp Gusmano este informat că trupele peruviene se apropie de Lima. În asemenea circumstanțe, Gusmano
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
domandi pi ù dii morte è ria per me! ). Alzira își exprimă hotărârea să moară alături de iubitul ei. Între timp Gusmano este informat că trupele peruviene se apropie de Lima. În asemenea circumstanțe, Gusmano îi spune tatălui său că acceptă rugămintea acestuia de a-i cruța viața lui Zamoro (Padre, vincesti; a lui vită, per vită io dono). În timp ce Gusmano și trupele sale ripostează atacului trupelor peruvine, Zamoro, Alzira și Ataliba părăsesc încăperea. Zamoro, în ciuda apelului Alzirei, declară că Gusmano va
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în siguranță în timp ce acesta împreună cu trupele sale veroneze vor asigura apărarea orașului, îl roagă să aibă grijă de Lida și de băiatul lui în eventualitatea că el își va pierde viață pe câmpul de luptă. Arrigo jură să dea curs rugăminții lui Rolando (Se al nuovo dì pugnando), după care se retrage în camera de oaspeți. Marcovaldo a interceptat scrisoarea Lidei către Arrigo și se grăbește să i o înmâneze lui Rolando în semn de mare fidelitate. Rolando citește: ʺȘtiu totul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
are sens. Amneris îi spune că spre deosebire de Amonasro care a fost ucis, Aida a scăpat cu viață. Radames este fericit la aflarea veștii, dar declară că el va continua să o iubească pe Aida pentru totdeauna. El rămâne impasibil la rugăminți și amenințări. Disperată, Amneris se decide să-l abandoneze pe Radames destinului sau. Radames este preluat de gărzi și dus la sala de judecată. Se aud vocile Marelui Preot și ale sacerdoților care au venit să-l judece pe Radames
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]