95,658 matches
-
sau rural, au generat diferențe de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor. În trimestrul III 2011, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 24,7% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural și cu 9,4% mai mari față de ansamblul gospodăriilor. Veniturile gospodăriilor din mediul urban au provenit în proporție de 63,4% din salarii, în creștere cu 1,1 puncte procentuale față de trimestrul II și cu 2,8 puncte procentuale față de
INS: Veniturile medii lunare au fost de 2.402 lei pe gospodărie în trimestrul trei () [Corola-journal/Journalistic/23998_a_25323]
-
6 puncte procentuale față de trimestrul I), veniturile în natură reprezentând 7,1% din total (în scădere cu un punct procentual față de trimestrul II și cu 2,1 puncte procentuale față de trimestrul I 2011). Principala sursă a veniturilor gospodăriilor din mediul rural a reprezentat-o producția agricolă, care a asigurat 38,3% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (30% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile bănești din agricultură asigurând
INS: Veniturile medii lunare au fost de 2.402 lei pe gospodărie în trimestrul trei () [Corola-journal/Journalistic/23998_a_25323]
-
3% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (30% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile bănești din agricultură asigurând 8,3% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana
INS: Veniturile medii lunare au fost de 2.402 lei pe gospodărie în trimestrul trei () [Corola-journal/Journalistic/23998_a_25323]
-
la probe note peste 5, fără a obține însă media generală 6 pentru a promova examenul. Promovabilitatea a fost mai mare în rândul fetelor (67,40%) față de băieți (52,93%) și superioară în mediul urban (65,21%) celei din mediul rural (49,53%). Pe filiere, ponderea absolvenților care au promovat este următoarea: filiera teoretică - 77,2%, filiera vocațională - 67,8% și filiera tehnologică - 38,7%. Promovabilitatea la bacalureat a fost: în 2004 - 84,59%, în 2005 - 84,68%, în 2006 - 80
BACALAUREAT 2014. Peste 63.000 de absolvenţi, înscrişi la sesiunea de toamnă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21793_a_23118]
-
SC Link Point SRL - Educația estetică prin arta costumului, Fundația Transilvania Trust - "Cu toții la castel! Zilele Patrimoniului pentru copii și adulți", Asociația Uma Ed România - "Poveștile mele, ale tale, ale celorlalți. Valorificarea cinematografică a narațiunilor de familie în medii multietnice rurale și urbane din Dobrogea", Asociația "Tradiția militară" - "De Veghe la Fruntarii - Evoluția uniformei grănicerești în ultimele două secole" și Asociația Culturală Art Group 7 - "Hotel Illyria, după a 12-a Noapte, de William Shakespeare, un workshop teatral pentru dezvoltarea comunicării
Finanțarea maximă pentru Asociația Dramacum, UNITER, Ideo Ideis și Asociația 4 Culture by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21842_a_23167]
-
Baltac Alina Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, consideră că Legea educației ar trebui schimbată în sensul rămânerii clasei a IX-a la liceu, întrucât majoritatea școlilor gimnaziale sunt la țară, iar rezultatele la evaluarea națională relevă faptul că în mediul rural școala "s-a degradat nepremis de mult". Cred că ne-am pune într-o mare dificultate dacă am lăsa legea nemodificată cu clasa IX-a pentru că anul acesta școlile gimnaziale au avut mari dificultăți să asimileze clasa pregătitoare, ori dacă
Ecaterina Andronescu: Legea învăţământului trebuie modificată by Baltac Alina () [Corola-journal/Journalistic/22272_a_23597]
-
sacră. Distanța dintre Orbitor și celelalte romane ale copilăriei apărute în literatura noastră e enormă. Cărtărescu mătură dintr-un condei o întreagă tradiție care - de la Eminescu și Creangă la Sadoveanu și Teodoreanu - concepea invariabil aventurile vârstei fragede într-un paradis rural inundat de vegetație sau, cel mult, în patriarhale orașe de provincie. O literatură care nu concepea altfel accesul la capitală decât ca pe un semn al căderii din paradisul infantil în purgatoriul sau infernul vârstei adulte. Inovația lui Cărtărescu e
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
publicațiilor românești". Ca și: Stăruie aici o adevărată obsesie ca opera de artă, precum orice operă de cultură, să fie "cît mai românească", și ca să nu fie dubii asupra caracterelor celor mai românești, mai specifice, se recurge la cultura populară, rurală, ca un mediu exclusiv de îndrumare și imitație, ca un orizont răsturnat în aceeași incipientă primitivitate. E un abuz ce mărturisește lipsa gravă a unei conștiințe estetice și a bunului gust". Și dacă pînă și la un M. Sadoveanu, la
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Gheorghe Pituț deasupra unor Leonid Dimov, M. Ivănescu, Emil Brumaru, C. Abăluță. S-a ajuns astfel la situația amuzantă ca urbanismul, leagăn al proletariatului, nu numai al culturilor majore, să fie pus în umbră de "exaltarea ruralului și a etnicului", în numele unui comunism degenerat ce nu-și mai putea ascunde regresiunea spre primordialitatea informă și agresivă din care a purces. O retractilitate maladivă, corespunzătoare epuizării unui sistem politic abuziv, și-a pus pecetea și pe o parte
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
al anilor '70, alături de Ion Cristofor, Aurel Pantea, Mircea Petean, Augustin Pop etc. Această producție reprezintă un reflux al acelei năvalnice porniri spre cosmos, spre "metafizică" și spre neguroasa abisalitate colectivă care s-a întrupat în scrisul șaizeciștilor de origine rurală, transilvani și ei, Ion Alexandru și Gheorghe Pituț. E ca o dezumflare a unui balon uriaș. Irealității retorizate îi ia locul o apropiere umilă, dar mai profund emoțională de realii, "filosofia" trece în fulgurațiile metaforei ne(pre)meditate. Dacă precursorii
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
neagră ar fi "al treilea din Dinastia recentă a Câmpiei". O clasificare ce-l onorează și-l obligă imens pe autor, profesor de liceu în Slobozia. Apă neagră este o întreprindere ambițioasă, un fel de saga faulkneriană a unei comunități rurale din Bărăgan, o monografie romanescă a unor destine pe fundalul ultimilor 50 de ani. Din a căror apă neagră se întrupează complicate personaje, caractere, vieți, greu de bănuit în acel cătun, necunoscutul Crăsani, o așezare pierdută în câmpia ialomițeană, între
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
Aceeași prelungire a naturalului, fără ruptură și opoziție, o găsim în conduita populară românească și în acele, rare, texte culte care pot furniza dovezi concludente în sprijinul specificității noastre. Ideea este deja la Blaga, în distincția dintre cultura minoră (anistorică, rurală etc.) și cea majoră (istorică, urbană etc.). (Interesant e că examinînd filosofia lui Blaga însuși, Noica o situează în aceeași descendență "naturală" și "nefilosofică" de care a fost vorba mai sus.) Culturile minore sînt "naturale" și "eterne", au nostalgia neschimbării
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
la televizor și citim în ziare a existat dintotdeauna în societatea românească. Doar că malformațiile erau cu grijă camuflate. Discutând cu un alt prieten și mărturisindu-i că nu-mi explic avalanșa de violențe și perversiuni descoperite acum în mediul rural, mi-a retezat-o ferm: "Toate atrocitățile și bestialitățile erau acolo! N-am citit, după 1990, despre nici o oroare pe care să n-o fi văzut înainte cu ochii mei!" O replică înmărmuritoare, trebuie să recunosc. Abia acum realizez una
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
de procedee cunoscute, ca și de teme comune, dar o face cu virtuozitate, descriind volute ample, complexe și abrupte, nesfiindu-se să atingă deopotrivă sublimul și kitschul. Astfel superba coregrafie ultrastilizată este brusc înlocuită de fruste grosplanuri ale unor nuntași rurali care enunță pe note muzicale "morala" filmului. Știut fiind atît gustul pentru contraste violente cît și simbioza cîntec - dans - poezie. În cazul de față, pentru cinefilul versat "poezia" constă în sugerarea unei coperți de vis - flash-back ori flash-forward?! - căci protagonista
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
Nicolae Manolescu Am avut dintotdeauna bănuiala, devenită aproape certitudine cu vremea, că o anumită periodică înclinație a scriitorului român spre "cultura minoră", în sensul de la Blaga, anistorică, specifică, rurală, închisă, conservatoare, n-are o explicație sociologică și nici vreo legătură cu orizontul de formare și de existență a limbii și a poporului român. E. Lovinescu a intuit, cel dintîi, că, de exemplu, tema țărănească în roman e de dată
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
cu respingerea "purismului"), Ov.S. Crohmălniceanu și K. Heitmann văd în atitudinea rezervată a tinerilor intelectuali ardeleni față de modernism (mai ales față de avangardă) un reflex al dorinței lor de a fi continuatorii unei tradiții, dar ai unei tradiții culte, nu arhaice, rurale, folclorice (delimitându-se, astfel, de "maestrul" lor, L. Blaga), ai unei tradiții cărturărești care ar îngloba curentul latinist, Școala Ardeleană, pașoptismul, Junimea etc. În perioada aceasta cețoasă și romantică a începuturilor, contribuția beletristică cea mai importantă a "cerchiștilor" a reprezentat
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
că întreaga etnografie și folclorul acestor obiceiuri de demult sînt valabile și relevabile acolo și în vremuri străvechi, cînd toate erau ca odinioară în absența oricărei asistențe modern medicale la naștere. La noi, unde, și azi, mai trăiesc în mediul rural aproape 40% din locuitori s-au mai păstrat zone singuratice și izolate (ca în Apuseni, de pildă) în care civilizația a întîrziat să se înstăpînească în toate drepturile, constituind oaze fericite pentru etnografi. Dar, în rest, satul românesc de astăzi
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
cine vrea să învețe, și una de superioară etică politică". Și, apoi, adresîndu-se direct noului academician, socoate că deși Blaga a elogiat satul românesc, "aceasta nu vrea să zică ruralizarea operei intelectuale românești, cum nici D-ta filosoful nu ești rural, dar vrea să zică că de la sat, de la matcă, de la crysalidă izvorăște tot ce e adevărat românesc - chiar cînd este transpus în oraș sau chiar într-o mare metropolă a lumilor străine." S-a povestit că N. Iorga a pufnit
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
care trebuia să evoluăm. De altfel, chiar modelul lui Stere, Danemarca, a sfîrșit prin a deveni o țară cu o economie nu cooperatistă ci capitalistă. Firește asta s-a realizat în România abia după 1918, cînd disparitatea scandaloasă din proprietatea rurală a luat sfîrșit prin reforma agrară. De fapt, adaug, tot populismul ca ideologie (și dl Sorin Alexandrescu face bine că include aici și pe Spiru Haret și conservatorismul democratic al lui Take Ionescu) s-a concentrat în jurul idealului acesta reformator
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
sfîrșit prin reforma agrară. De fapt, adaug, tot populismul ca ideologie (și dl Sorin Alexandrescu face bine că include aici și pe Spiru Haret și conservatorismul democratic al lui Take Ionescu) s-a concentrat în jurul idealului acesta reformator din lumea rurală, înfăptuit în 1918-1921, creînd ceea ce economiștii și politicienii vremii au numit țărănizarea agriculturii. Și trecînd, o clipă, dincolo de populismul antebelic, aș spune că, aici, dreptate a avut nu Stere, ci Ibrăileanu care, la reapariția, în 1920, a revistei ieșene a
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
Vasile Șerban (un comentariu critic absolut remarcabil prin subtilitatea interpretării, erudiția istorică și distincția stilistică) aflăm că Rasputin trece drept un romancier al satului, alături de alți scriitori ruși afirmați în a doua jumătate a secolului prin interesul lor pentru spațiul rural, Fiodor Abramov, Viktor Astafiev, Vasil Bîkov sau Vasili Belov. Dar oricît de limpede conturată această orientare în Despărțirea de Matiora, oricît de indubitabilă ar fi simbolistica satului ca loc aproape sfînt, unde viața are semnificație la un nivel cosmic format
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
noastre, spre 1800, era cam de 10% din ansamblul populației, procent asemănător cu acela al orașelor din Germania, net superior celui din Rusia, dar incomparabil cu cel din Olanda (provincia cu acest nume). Locuințele erau de două feluri, în mediul rural: bordeie (și semibordeie) și de suprafață. Și unele, și altele, construite din chirpici și lemn, chiar și în cazul reședințelor boierești. Abia din secolul al XVI-lea începe să fie folosită piatra. Casele țărănești obișnuite aveau o singură încăpere, destul de
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
urmează iubita în viciu reușind salvarea pentru amîndoi. Datorită forței iubirii, transmisă deopotrivă prin nebunie și obsesie, peste trei generații se împlinește visul eroinei din Oratoriul de Crăciun (Suedia, 1996) de Kjell Åke Andersson: aducerea lui Bach într-o biserică rurală. Cum o mare dragoste ajunge să genereze o teribilă ură se dezvăluie în Sfîrșitul aventurii (Marea Britanie, 1999) de Neil Jordan, frisonanta melodramă de largă respirație ce a deschis festivalul. A doua ecranizare a romanului autobiografic al lui Graham Green, dincolo de
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
situația reală, dacă observăm ce se întâmplă cu majoritatea absolvenților, ajungem la concluzia că sunt prea mulți. Un paradox ce descrie, mai bine decât oricare altul, starea de înapoiere a țării: cu peste jumătate din populație rămasă (împinsă) în mediul rural, vom ajunge Occidentul la kalendele grecești! Cele vreo cincisprezece mii de sate și comune ale României abia dacă absorb vreo șaptezeci-optzeci de mii de oameni cu diplome, în timp ce facultățile au ajuns să livreze anual între două și trei sute de mii
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
pe un scaun, arzînd de curiozitate să văd spectacolul Năzdrăvanul Occidentului. De ce? Din trei motive: 1. pentru că textul irlandezului John Millington Synge este foarte actual, o tragi-comedie modernă, de la 1907, despre moarte, despre omorîrea tatălui de către fiu într-o lume rurală năucită de alcool, turmentată. Dacă nu beată de-a binelea și aproape tot timpul. Un fiu tîmp care prin crimă ar putea deveni erou, și-ar putea modifica destinul dintr-unul banal, insignifant, într-unul excepțional; 2. regizorul Bocsardi László
Năzdrăvănii și năzdrăvani by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15847_a_17172]