1,873 matches
-
bisilabice, unele conjuncții monosilabice, cuvantul de negație "ne". Din punctul de vedere al accetuării, encliticele și procliticele formează un singur cuvânt cu cel precedent, respectiv următor. În unele cazuri, într-un astfel de cuvânt, accentul trece pe proclitic: Morfologia limbii sârbe se distinge de cea a limbii române prin mai multe caracteristici. Din punctul de vedere al tipologiei morfologice, sârbă este o limbă flexionara, că limba română, dar în grad mai mare decât aceasta, adică cazurile substantivelor, adjectivelor și pronumelor, precum și
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
šeta. Ja idem da se šetam s njim. Hoćes li da se šetaš să nama?" „El merge să se plimbe. Eu merg să mă plimb cu el. Vrei să te plimbi cu noi?” Formele pronumelor posesive sunt: Observații: Pronumele-adjective demonstrative sârbe exprimă trei grade de depărtare : Folosit ca subiect al unui predicat nominal cu verbul copulativ "biți" „a fi”, pronumele demonstrativ nu se acordă cu numele predicativ, ci se folosește la neutru singular: Ovo je moj sin / moja ćerka" „Acesta e
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
cazul folosirii lor că pronume: "ovog(a)" „al/a/ai/ale acestui(a)”, "onom(e)" „acelui(a)”, "o onom(e)" „despre acel(a)”, "s tim(a)" „cu acesti(a)/acei(a) / aceste(a)/acele(a)”. Pe lângă aceste pronume-adjective demonstrative, în sârbă mai sunt și altele, care nu au corespondențe analoge în română: Numai pronume interogative sunt cele referitoare la identitatea unei persoane sau a unui inanimat, "ko" „cine”, respectiv "šta" „ce”, care se declina în felul următor: Alte cuvinte interogative pot
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
nu am”, "hoću" - "neću" „nu vreau”, "jesam" - "nisam" „(eu) nu sunt”. La viitor, forma negativă, auxiliarul se detașează de verb: "pevaću" - "neću pevati" „nu voi cânta”. Imperativul negativ se poate formă în trei feluri: Că în limba română, si in sârbă există adverbe primare, precum "sad(a)" „acum” și "tamo" „acolo”, dar majoritatea provin din alte părți de vorbire, în primul rând din adjective: Unele adverbe pot fi grupate în sisteme. Asfel sunt cele de loc care exprimă trei grade de
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
pot constitui propoziții într-un dialog. În această categorie de particule sunt incluse și unele grupuri de cuvinte: "Kako da ne!", "Nego šta!", "Nego kako!" (toate trei având sensul „Cum să nu!”) Aceasta secțiune prezintă principalele caracterictici ale sintaxei limbii sârbe în comparație cu cele ale romanei, privitor la tipurile de propoziții, părțile de propoziție, topica în această și câteva propoziții subordonate. Propoziția interogativa se obține din propoziție enunțiativa cu două construcții prin care se realizează o intrebare totală: Propoziția negativă se obține
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
alte limbi slave care preferă în locul acesteia complementul direct exprimat prin verb la infinitiv: "Marija želi da piše" „Marija dorește să scrie”. Conform lui Browne 2004, până la apariția acestei lucrări nu au existat statistici concludențe privitoare la compoziția lexicului limbii sârbe. De amintit doar că dintr-un studiu efectuat în 1983 asupra unor scrieri de copii școlari, reiese că printre cele 100 de cuvinte cele mai frecvente din acestea, 97 sunt de origine proto-slavă, două cuvinte de origine incertă din limbajul
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
se găsesc cuvinte proto-slave din variate domenii: "mați" „mama”, "kći" „fiica”, "sin" „fiu”, "noga" „picior”, "nos" „nas”, "nokat" „unghie”, "vuk" „lup”, "zec" „iepure”, "miš" „șoarece”, "jež" „arici”, "zima" „iarnă”, "sneg" „zăpadă” etc.. Unele cuvinte moștenite s-au păstrat numai în sârbă și croată: "jer" „căci”, "proleće" „primăvară”, "raditi" „a face, a munci”, "kiša" „ploaie”, "baciti" „a arunca”, "tražiti" „a căuta”. Altele există și în alte limbi slave, dar în sârbă și croată și-au schimbat sensul. Astfel sunt "voleți" „a iubi
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
sneg" „zăpadă” etc.. Unele cuvinte moștenite s-au păstrat numai în sârbă și croată: "jer" „căci”, "proleće" „primăvară”, "raditi" „a face, a munci”, "kiša" „ploaie”, "baciti" „a arunca”, "tražiti" „a căuta”. Altele există și în alte limbi slave, dar în sârbă și croată și-au schimbat sensul. Astfel sunt "voleți" „a iubi” (< „a preferă”), "jak" „puternic” (< „ce fel de?”), "posao" „treaba” (< „persoană trimisă”), "čuvati" „a păstra” (< „a percepe”), "vrlo" „foarte” (< „în mod virtuos”). În limba sârbă, procedeul cel mai frecvent de
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
și substantive (vezi mai sus Prepoziția). Că orice limbă, și sârbă și-a îmbogățit lexicul prin împrumuturi din mai multe limbi. Față de limbă croată, al cărei standard are tendința de a-si îmbogăți lexicul prin formarea de cuvinte și calc, sârbă este mai deschisă față de împrumuturi. Cele mai vechi împrumuturi ale limbii sârbe provin din limba greacă medievală, datorită contactelor cu Imperiul Bizantin, și din limba slavă veche folosită în procesul de creștinare a sârbilor. Unele cuvinte din prima limba au
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
a îmbogățit lexicul prin împrumuturi din mai multe limbi. Față de limbă croată, al cărei standard are tendința de a-si îmbogăți lexicul prin formarea de cuvinte și calc, sârbă este mai deschisă față de împrumuturi. Cele mai vechi împrumuturi ale limbii sârbe provin din limba greacă medievală, datorită contactelor cu Imperiul Bizantin, și din limba slavă veche folosită în procesul de creștinare a sârbilor. Unele cuvinte din prima limba au intrat prin intermediul celei de-a doua. Direct din greacă provin, de exemplu
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
principala sursă de împrumuturi este limba engleză, unele fiind cuvinte internaționale, precum "prohibicija" și "infrastruktura", altele păstrând formă sonoră engleză, de exemplu "pejsmejker" „pace-maker”, "trening" „antrenament”, "mjuzikl" „comedie muzicală”, "softver". Aproape toate substantivele împrumutate sunt incluse în clasele de declinare sârbe. Cele terminate în limba de origine în "-i", "-u" sau orice vocală lungă includ această vocală în rădăcina: "tabu" - "tabua" „al/a/ai/ale tabuului”, "bife" - "bifea" „al/a/ai/ale bufetului”. Cele în "-i" primesc un "-j-" de legătură
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
tabua" „al/a/ai/ale tabuului”, "bife" - "bifea" „al/a/ai/ale bufetului”. Cele în "-i" primesc un "-j-" de legătură: "hobi" - "hobija" „al/a/ai/ale hobiului”. Cuvintele turcești terminate în "-i", "-ü", "-ı" sau "-u" se termină în sârbă în "-ija", fie masculine sau feminine, și intră în declinarea a II-a: "zanatlija" (masculin) „meseriaș”, "ćuprija" (feminin) „pod (peste o apă)”. La cuvintele de origine latină în "-tio" în această limbă, aceasta terminație devine "-cija", fie ca sursă directă
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
terminație devine "-cija", fie ca sursă directă este sau o altă limbă : "ambicija", "degradacija". Numai substantivele care denumesc persoane de sex feminin terminate în alt sunet decât "-a" sunt invariabile, de exemplu "Dolores", "ledi". Adjectivele împrumutate primesc de regulă terminații sârbe și se declina conform acestora, exprimând de asemenea gradele de comparație după regulile limbii sârbe: "abdominalni", "atomski", "nostalgičan", "nostalgičniji" „mai nostalgic”, "najnostalgičniji" „cel mai nostalgic”. Excepții de adjective străine invariabile sunt, de exemplu, în bež haljina" „rochie bej” și "Njihova
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
substantivele care denumesc persoane de sex feminin terminate în alt sunet decât "-a" sunt invariabile, de exemplu "Dolores", "ledi". Adjectivele împrumutate primesc de regulă terminații sârbe și se declina conform acestora, exprimând de asemenea gradele de comparație după regulile limbii sârbe: "abdominalni", "atomski", "nostalgičan", "nostalgičniji" „mai nostalgic”, "najnostalgičniji" „cel mai nostalgic”. Excepții de adjective străine invariabile sunt, de exemplu, în bež haljina" „rochie bej” și "Njihova igra je fer „Jocul lor este fair”. Cele care au grade de comparație le exprimă
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
După o luptă sângeroasă, ungurii au hotărât să se retragă. În 1494 Paul Chinezu a încercat să captureze Semendria de la otomani dar a rămas paralizat și a murit. În 1512 Ioan Zapolya a asediat fără succes orașul. În timpul primei revolte sârbe din 1806, orașul a devenit capitala temporară a Șerbiei, precum și reședința "Praviteljstvujušči sovjet", un guvern condus de cătreDositej Obradović. Prima școala elementară a fost fondată în 1806. În timpul celui de-al doilea război mondial, orașul a fost ocupat de către nemți
Semendria () [Corola-website/Science/304480_a_305809]
-
și literatură al Academiei de Științe din Chișinău (1983-1987). Lucrează ca ghid și interpret în turism, specializat pentru marile muzee de arte din Moscova și Leningrad (Petersburg) (1975-1981). În această perioadă, pe lângă rusă și franceză, studiază unele limbi slave (bulgară, sârbă, croată, polonă, cehă) și baltice (lituaniană, letonă), precum și culturile acestor popoare. Ca ziarist, a lucrat la publicațiile periodice: Noutăți editoriale, buletinul Comitetului de Stat pentru edituri, poligrafie și comerțul cu cărți (1981-1983), revistele Limba și literatura moldovenească (1987-1990; ulterior - Revistă
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
Fudbalski Klub Partizan (în sârbă: Фудбалски клуб Партизан) este un club profesionist de fotbal din Belgrad, Serbia, ce evoluează în Superliga Sârbă. Printre performanțele clubului se numără faptul că a jucat în primul meci din Cupa Campionilor Europeni în 1955, devenind și primul club din
FK Partizan () [Corola-website/Science/312076_a_313405]
-
partizanii iugoslavi, o mișcare socialistă de rezistență armată împotriva forțelor Axei în timpul celui de-al doilea război mondial. Clubul continuă să fie membru al unor asociații sportive care include 25 de cluburi din diferite sporturi, și, bineînțeles membru al Federației Sârbe de Fotbal dar are independență totală în ceea ce privește organizarea, managementul, finanțele și baza materială. Inițial clubul a fost creat sub tutela Armatei Populare Iugoslave, iar stadionul s-a numit "Stadion JNA" (Stadionul Armatei Populare Iugoslave). În anii cincizeci clubul devine independent
FK Partizan () [Corola-website/Science/312076_a_313405]
-
1964-65, 1975-76, 1977-78, 1982-83, 1985-86, 1986-87 Locul 2: (9) 1953-54, 1955-56, 1957-58, 1958-59, 1967-68, 1969-70, 1983-84, 1987-88, 1991-92 Prima Ligă Iugoslavă - perioada R.F.I (1993-2002) Câștigătoare: (6) 1992-93, 1993-94, 1995-96, 1996-97, 1998-99, 2001-02 Locul 2: (3) 1994-95, 1999-00, 2000-2001 Superliga Sârbă - perioada Serbia și Muntenegru (2002-2006) Câștigătoare: (2) 2002-03, 2004-05 Locul 2: (2) 2003-04, 2005-06 Superliga Sârbă Câștigătoare: (5) 2007-08, 2008-09, 2009-10, 2010-11, 2011-12 Locul 2: (1) 2006-07 Cupa Iugoslaviei - perioada R.S.F.I (1923-1992) Câștigătoare: (5) 1946-47, 1951-52, 1953-54, 1956-57, 1988-89 Finalistă: (4
FK Partizan () [Corola-website/Science/312076_a_313405]
-
1969-70, 1983-84, 1987-88, 1991-92 Prima Ligă Iugoslavă - perioada R.F.I (1993-2002) Câștigătoare: (6) 1992-93, 1993-94, 1995-96, 1996-97, 1998-99, 2001-02 Locul 2: (3) 1994-95, 1999-00, 2000-2001 Superliga Sârbă - perioada Serbia și Muntenegru (2002-2006) Câștigătoare: (2) 2002-03, 2004-05 Locul 2: (2) 2003-04, 2005-06 Superliga Sârbă Câștigătoare: (5) 2007-08, 2008-09, 2009-10, 2010-11, 2011-12 Locul 2: (1) 2006-07 Cupa Iugoslaviei - perioada R.S.F.I (1923-1992) Câștigătoare: (5) 1946-47, 1951-52, 1953-54, 1956-57, 1988-89 Finalistă: (4) 1947-48, 1958-59, 1959-60, 1978-79 Cupa Iugoslaviei - perioada perioada R.F.I (1992-2002) Câștigătoare: (4) 1991-92
FK Partizan () [Corola-website/Science/312076_a_313405]
-
care altădată erau niște ridicături de pământ (eminente romane), dar azi s-au așezat peste ele mese de lemn și metal. Petrecerea începe prin ieșirea la horă și aruncarea buzduganului, pe melodia cunoscută ca „Hora junilor”. Urmează și alte jocuri: sârbă, brâul, breaza, bătuta ș.a., fiind invitate la joc și fetele. O dată cu ora stabilită pentru încheierea manifestării, grupurile de juni se încolonează în ordinea stabilită și știută și se îndreaptă spre Piața Unirii unde fiecare grup cântă pentru ultima dată „Hristos
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
în general arta, sunt puse la loc de cinste. Izabela a moștenit dragostea pentru folclor de la părinți. Vocea mamei îi alina suspinele și clipele de teamă din copilărie, iar pașii de dans ai tatălui o purtau măreți în hore și sârbe. Izabela nu este singura din familia Tomița care a moștenit acest dar de la părinți. Sora sa, Andreea, este pasionată de dansul modern și își dorește să ajungă, într-o zi, un coregraf de renume. Izabela Tomița a început să cânte
Izabela Tomița () [Corola-website/Science/311516_a_312845]
-
-ul cu muzica lăutărească. Din 1994 începe să participe în numeroase turnee, în special în Paris, acolo devenind „Mielle” Bibescu. Repertoriul abordat de Bibescu cuprinde piese de muzică lăutărească în stil românesc (hore - există și "Hora lui Mieluță", brâuri și sârbe), maghiar, grecesc, rusesc etc., interpretări în stil gypsy jazz (cu orchestrația specifică, care include acordeonul; chitara ritmică, însă, este aproape exclusiv înlocuită sau mult mai rar dublată de țambal) a unor standarde de jazz swing și latin ("Fly Me to
Mieluță Bibescu () [Corola-website/Science/311724_a_313053]
-
acestea, austriecii au transformat orașul într-un oraș fortificat și cetatea lor în teritoriile lor de sud-est (1717-1739). După o perioadă de ocupație turcească, Negotin a fost din nou eliberat în 1804 de către rebelii lui Hajduk Veljko în timpul Primei Revolte sârbe. După ce a fost eliberat în 1804-1810, Negotin a câștigat rapid importantă și mărime. Viața civilizată a prosperat și guvernul, ca și în cea mai mare parte de atunci a Șerbiei eliberate, a realizat multe în materie de educație și de
Negotin () [Corola-website/Science/311251_a_312580]
-
din această parte a țarii au luat parte în aproape toate bătăliile de la ambele războaie, câștigând respect și glorie. La data de 28 iulie 1914, aliatul s-a transformat în dușman, Austro-Ungaria declară război Șerbiei. După succesul inițial al armatelor sârbe, în iarna din 1915-1916, armatele sârbe depășite cu mult numeric nu au putut respinge atacurile armatelor combinate din Austro-Ungaria, Germania și Bulgaria. Dar, în loc să capituleze, guvernul sârb a ales să meargă în exil, împreună cu armata să. Negotin a fost ocupat
Negotin () [Corola-website/Science/311251_a_312580]