16,244 matches
-
Vaslui - au devenit și mai sărace la nivel de mediu rural; cel mai puternic declin de nivel relativ de dezvoltare socială se înregistrează pentru județele Galați și Neamț; în decursul celor zece ani intercensitari, acestea au trecut din categoria județelor sărace în cea imediat inferioară, de „foarte sărace”; c) reducerea sărăciei: sărăcia din satele din sudul Munteniei, puternic manifestă în anii ’90, s-a diminuat considerabil în anii 2000; județele Ialomița, Teleorman și Giurgiu au înregistrat creșteri ale indicelui mediu de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nivel de mediu rural; cel mai puternic declin de nivel relativ de dezvoltare socială se înregistrează pentru județele Galați și Neamț; în decursul celor zece ani intercensitari, acestea au trecut din categoria județelor sărace în cea imediat inferioară, de „foarte sărace”; c) reducerea sărăciei: sărăcia din satele din sudul Munteniei, puternic manifestă în anii ’90, s-a diminuat considerabil în anii 2000; județele Ialomița, Teleorman și Giurgiu au înregistrat creșteri ale indicelui mediu de dezvoltare a satelor de peste 8%; județele care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Nivel comunaltc "Nivel comunal" Reprezentarea cartografică a sărăciei la nivel de comună evidențiază faptul că, exceptând estul Moldovei, marcat de sărăcie compactă la nivel de județ, în restul țării sărăcia rurală se manifestă pe arii subjudețene (vezi figura 15). Comunele sărace din insulele de sărăcie se află situate, majoritar, la marginea județelor, departe de marile axe de circulație rutieră. Constatarea este în linie cu ideea geografilor și sociologilor care susțin că „drumul face viața socială”. Drumurile de rang european trec de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dezvoltare, 20021tc "Figura 15. Comunele în funcție de nivelul de dezvoltare, 20021" Nivel de sattc "Nivel de sat" Viața socială a satelor este puternic dependentă de localizarea lor, de oportunitățile pe care le oferă orașul, drumul și accesibilitatea instituțională. Satele cele mai sărace sunt cele izolate în câmpie, departe de drumuri modernizate și de orașe mari și cu statut periferic în cadrul comunei de care aparțin. La celălalt pol, cu șanse sporite de bunăstare, sunt satele de deal/munte, apropiate de drumuri europene și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
variabila „grad de izolare”, folosind scorul factorial rezultat din indicii UMANVIL, DEMPOT și QBUILD, normalizat cu scorul Hull. N = 12.092. Datele asupra celui mai apropiat oraș se referă la momentul 1998. Factorii ecologici menționați acționează cumulativ. Satele cele mai sărace sunt cele izolate, departe de drumuri modernizate și de orașe mari, cu statut periferic în cadrul comunei și localizate la câmpie. La polul opus, cu șanse maxime de dezvoltare socială, se află satele centrale, din apropierea orașelor mari. Regularitatea respectivă este vizibilă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în apropierea drumurilor europene, aproape de centrul de județ, în zone de deal-munte. Apropierea față de drumurile modernizate și față de centrul județului sunt singurele criterii care condiționează în același mod dezvoltarea satelor la nivelul tuturor regiunilor istorice ale țării. Peste tot, satele sărace apar ca fiind departe de drumurile modernizate și cu localizare la margine de județ. A locui la margine de județ implică, de obicei, accesibilitate redusă la serviciile sociale care au maximă concentrare în orașul capitală de județ. Marginea de județ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
are drumul în viața rurală. Apropierea față de drumurile modernizate, de rang european, are un impact din ce în ce mai mare. Dependența dezvoltării comunitare de apropierea față de centrul de județ pare să fi fost în creștere pentru satele din Moldova și Oltenia, regiuni predominant sărace, și în scădere în Muntenia și Transilvania. Condiționarea naturală legată de zona geografică s-a menținut relativ constantă în intervalul de timp menționat. Pentru comparabilitate voi introduce în continuare o scurtă descriere a unui alt procedeu de măsurare a sărăciei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
relativ constantă în intervalul de timp menționat. Pentru comparabilitate voi introduce în continuare o scurtă descriere a unui alt procedeu de măsurare a sărăciei comunitare dat de grila folosită de către Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) pentru identificarea unui sat sărac. Sărăcia comunitară ca izolare (grila FRDS)1tc "Sărăcia comunitară ca izolare (grila FRDS)1" Inițial, începând din 1998-1999, FRDS a lucrat, în primele runde de selectare a proiectelor, cu o grilă, considerând la modul convențional (dar și în funcție de resursele financiare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Sărăcia comunitară ca izolare (grila FRDS)1" Inițial, începând din 1998-1999, FRDS a lucrat, în primele runde de selectare a proiectelor, cu o grilă, considerând la modul convențional (dar și în funcție de resursele financiare de care dispunea) că un sat este sărac dacă satisface cel puțin patru din 10 criterii 2, operând ulterior cu o grilă mai suplă, de trei din opt criterii (vezi caseta 13). Grila care operează cu numai opt criterii a fost realizată prin renunțarea la patru itemi de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
gospodăriilor din sat la locul unde funcționează instituția sau serviciul de referință și distanța de la satul în cauză la cel care este centru de comună. Caseta 13tc "Caseta 13" Grila FRDS pentru identificarea satelor săracetc "Grila FRDS pentru identificarea satelor sărace" Varianta I Un sat este sărac dacă satisface cel puțin patru dintre următoarele 10 criterii: 1. „Nu există acces normal la o sursă de apă sigură (nu există apă în sat, iar pentru mai mult de 50% dintre locuitori accesul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
funcționează instituția sau serviciul de referință și distanța de la satul în cauză la cel care este centru de comună. Caseta 13tc "Caseta 13" Grila FRDS pentru identificarea satelor săracetc "Grila FRDS pentru identificarea satelor sărace" Varianta I Un sat este sărac dacă satisface cel puțin patru dintre următoarele 10 criterii: 1. „Nu există acces normal la o sursă de apă sigură (nu există apă în sat, iar pentru mai mult de 50% dintre locuitori accesul la apa potabilă se face cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
populația sa depășește vârsta de 60 ani. 8. Numărul aparatelor TV la suta de locuitori este mai mic de 4. 9. Nu există telefon în sat. 10. Sub 2% dintre gospodării posedă automobil proprietate personală”. Varianta II Un sat este sărac dacă satisface cel puțin trei dintre următoarele 8 criterii: 1. „Mai puțin de 50% dintre gospodării au acces la apă potabilă în curte sau la poartă. 2. Mai mult de 60% dintre gospodării nu sunt conectate la rețeaua de electricitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
intracomunală și intraregională, în raport cu orașul). La nivel local, în comunitățile care au formulat cereri la FRDS, criteriile cu care operează Fondul au o receptare predominant bună (Voicu et al., 2002). Cu toate acestea, o serie întreagă de județe cunoscute ca sărace, în special cele din Câmpia Română, au o prezență relativ redusă sub aspectul cererilor formulate pentru granturi FRDS. De unde derivă această situație, plus inegalitatea foarte mare între județe sub aspectul numărului de sate care ajung să formuleze cereri de grant
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
derivă această situație, plus inegalitatea foarte mare între județe sub aspectul numărului de sate care ajung să formuleze cereri de grant? În astfel de diferențieri își spun cuvântul o multitudine de factori: numărul de sate din județ, numărul de sate sărace, capacitatea comunitară de autoorganizare, efectele de difuziune spontană a informației despre oportunitățile FRDS, gradul de implicare a instituțiilor locale și județene în desfășurarea procesului, intervenția facilitatorilor de la Fond sau a celor care vin din partea altor instituții, posibilele rețele de firme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
celor care vin din partea altor instituții, posibilele rețele de firme interesate în accesarea fondurilor pentru proiectele FRDS etc.1. Dincolo de aceștia, o influență semnificativă pare să aibă însă și modul în care a fost proiectată grila de identificare a satelor sărace. Particularitățile de localizare a satelor care au formulat cereri la Fond ne pot permite o evaluare corectă a funcționalității efective a acestui instrument de diagnoză socială 2. Datele disponibile pentru comparația între satele care sunt considerate sărace prin aplicarea grilei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
identificare a satelor sărace. Particularitățile de localizare a satelor care au formulat cereri la Fond ne pot permite o evaluare corectă a funcționalității efective a acestui instrument de diagnoză socială 2. Datele disponibile pentru comparația între satele care sunt considerate sărace prin aplicarea grilei FRDS și restul satelor României 1 indică, în modconvingător și clar, că grila FRDS „lucrează”, duce la identificarea unor satecare sunt realmente mai puțin dezvoltate sau mai sărace decât restul satelor țării. Cererile care sosesc la Fond
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Datele disponibile pentru comparația între satele care sunt considerate sărace prin aplicarea grilei FRDS și restul satelor României 1 indică, în modconvingător și clar, că grila FRDS „lucrează”, duce la identificarea unor satecare sunt realmente mai puțin dezvoltate sau mai sărace decât restul satelor țării. Cererile care sosesc la Fond vin, majoritar, din sate cu o populație mai redusă decât media națională, localizate mai departe de orașe 2. Infrastructura satelor identificate drept sărace prin grila FRDS este mai săracă decât în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sau mai sărace decât restul satelor țării. Cererile care sosesc la Fond vin, majoritar, din sate cu o populație mai redusă decât media națională, localizate mai departe de orașe 2. Infrastructura satelor identificate drept sărace prin grila FRDS este mai săracă decât în restul comunităților - au mai puține locuințe cu apă curentă, mai multe locuințe construite din chirpici sau paiantă. Izolarea satelor sărace este dată nu numai de distanța lor sporită față de orașe, ci și de faptul că tind să fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
media națională, localizate mai departe de orașe 2. Infrastructura satelor identificate drept sărace prin grila FRDS este mai săracă decât în restul comunităților - au mai puține locuințe cu apă curentă, mai multe locuințe construite din chirpici sau paiantă. Izolarea satelor sărace este dată nu numai de distanța lor sporită față de orașe, ci și de faptul că tind să fie mai depărtate și în raport cu drumurile europene și cu centrul de județ. Regăsim în datele analizate ideea formulată anterior a sărăciei comunitare ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de istorie. Fie pentru că grila cu care se măsoară sărăcia are anumite deficiențe, fie pentru că facilitarea promovată de Fond și de alți agenți a fost slab asociată cu sărăcia județeană, fie din cauza puternicelor mecanisme de contagiune socială, numărul de sate sărace identificate prin grila FRDS nu pare să fie semnificativ asociat cu nivelul de dezvoltare al județului. După cum a rezultat din analizele anterioare, grila de măsurare a sărăciei satului operează în mod consistent. Satele identificate ca sărace, cu mai multe criterii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
socială, numărul de sate sărace identificate prin grila FRDS nu pare să fie semnificativ asociat cu nivelul de dezvoltare al județului. După cum a rezultat din analizele anterioare, grila de măsurare a sărăciei satului operează în mod consistent. Satele identificate ca sărace, cu mai multe criterii de sărăcie satisfăcute, sunt prezente în contexte regionale ce favorizează sărăcia - distanță mare față de oraș, sat periferic, sate cu număr de locuitori relativ redus, cu infrastructură proastă etc. Surprinzătoare este relația dintre GRILĂ și tipul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la fel” pot crea probleme serioase în asistența sau în dezvoltarea comunitară pentru romi. În ambele cazuri se poate ajunge ușor la o irosire a resurselor și așa limitate pentru intervențiile în astfel de comunități. Dacă „toate comunitățile sunt la fel de sărace”, evident că se renunță la orice tentativă de ierarhizare a lor din perspectiva gravității sau a naturii problemelor sociale pe care le au. Învarianta opusă, care susține că fiecare comunitate este un unicat, temeiul de intervenție socială rămâne același - preferință
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitare, comunitatea este considerată ca având probleme severe (CR de tip MIDPROB, cu o pondere de 45%); CR de tip LOWPROP, în proporție de 31%, îndeplinesc un singur criteriu, în vreme ce comunitățile nonproblematice (NONPROB, 10%) nu îndeplinesc nici unul dintre criterii. Comunitățile sărace, cele din categoriile HIGHPROB și MIDPROB, reprezintă 59% din total și au o populație de 53% romi1. Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Populația de romi din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și MIDPROB, reprezintă 59% din total și au o populație de 53% romi1. Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Populația de romi din mediul rural este mai săracă decât cea din urban dat fiind faptul că 62% dintre romii din rural trăiesc în comunități sărace față de numai 40% cât este procentul corespunzător pentru mediul urban. Toți indicatorii din coloana a treia a tabelului sunt codificați cu 1 și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Populația de romi din mediul rural este mai săracă decât cea din urban dat fiind faptul că 62% dintre romii din rural trăiesc în comunități sărace față de numai 40% cât este procentul corespunzător pentru mediul urban. Toți indicatorii din coloana a treia a tabelului sunt codificați cu 1 și 0 pentru prezența și, respectiv, absența atributului. Cine trăiește în comunitățile sărace?tc " Cine trăiește în comunitățile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]