6,492 matches
-
hipovolemie cu osmolaritate normală. Aceasta nu este bine compensată prin ingestie de apă, deoarece setea și secreția de ADH nu sunt stimulate suficient, iar apa ingerată este mai ales pierdută prin urină. Procedeul adecvat constă în ingestia programată de lichide sărate și dulci, pentru prevenirea deshidratării și menținerea performanței generale (circulatorie și fizică, somatică). 13.3.3. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron Renina este o enzimă secretată de aparatul juxtaglomerular renal (miocite netede modificate din peretele arteriolei aferente) la scăderea presiunii arteriale, de fapt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
plăcerea care dă naștere mai pe urmă mîhnirii” (Solon). Mecanismul psihologic prin care acționează „plăcerea”este cunoscut, Însă ignorat de mulți: „Dorința de plăcere nu Încetează cîtuși de puțin prin satisfacerea ei. Setea se naște tocmai cînd bei o băutură sărată” (Kusumadeva). * „Orice adevăr Începe prin a fi eretic.” (Th. Huxley) De fapt, tot ceea ce este nou creează la Început neîncredere - probabil pentru faptul că ne este greu să renunțăm la convingerile deja formate. * „Ce tîrziu ne dăm seama că, În timp ce
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
câine, și tot oprește pe mâine”.) „În orice Întreprinzi, gândește-te unde ajungi.” (Publilius Syrus) Unde sunt moașe multe rămâne copilul cu buricul netăiat. (Prea multe păreri compromit luarea unei decizii În timp util: „Cu două bucătărese iese ciorba prea sărată”.) Nu-i pentru cel ce se gătește, ci pentru cel ce se nimerește. Masa nu-i pentru cine se gătește, dar pentru cine se nimerește. (Întâmplarea răstoarnă, adesea, calculul făcut: „Unde dai și unde crapă”; „Când norocu’-și schimbă pasul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
PEȘTELE ARLECHIN Sunt 28 de specii de pește arlechin portocaliu, galben, maroniu și în alte culori, cu trei dungi albe verticale, iar marginea înotătoarelor este neagră. Are între 5 și 12 cm lungime. 9.PEȘTELE LEU Trăiește în toate apele sărate, calde și puțin adânci ale oceanelor din jurul lumii, lângă recifurile de corali Are dungi ca un tigru, colorate în roșu, roșu-maroniu, alb sau crem. Aripile fine ca niște voaluri largi sunt pline de țepi lungi, veninoși care sunt foarte periculoși
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
de irigații și a irigării excesive); prin drenaj (astfel ca nivelul freatic să fie la 2-3 metri sub nivelul solului); prin evitarea realizării de lacuri cu oglinda mai sus ca terenul înconjurător, prin depozitarea și injectarea foarte atentă a apelor sărate, prin epurarea celor industriale sărate, stoparea presărării de sare pe șosele. Desalinizarea terenurilor prin spălare cu multă apă nu este o soluție adevărată pe ansamblu deoarece împinge doar problema în altă parte. VI.3 Implicațiile apei asupra dezvoltării civilizației umane
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
excesive); prin drenaj (astfel ca nivelul freatic să fie la 2-3 metri sub nivelul solului); prin evitarea realizării de lacuri cu oglinda mai sus ca terenul înconjurător, prin depozitarea și injectarea foarte atentă a apelor sărate, prin epurarea celor industriale sărate, stoparea presărării de sare pe șosele. Desalinizarea terenurilor prin spălare cu multă apă nu este o soluție adevărată pe ansamblu deoarece împinge doar problema în altă parte. VI.3 Implicațiile apei asupra dezvoltării civilizației umane Apa este considerată purificatoare în
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
ape minerale: - izvoare acide simple - conțin mult CO2 și puține substanțe minerale (Dorna, Covasna); - izvoare carbonice - conțin CO2, NaHCO3, Ca(HCO3)2, Mg(HCO3)2 (Borsec, Buziaș, Slănic); - izvoare alcaline - conțin cantități mari de carbonați acizi și puțin CO2; - izvoare sărate - au peste 15 g/l NaCl (Slănic, Oglinzi, Ocna Sibiului); - izvoare amare - conțin Na2SO4, MgSO4 (Breazu, Amara, Bălțătești); 14 - izvoare sulfuroase - conțin H2S și sulfuri alcaline (Pucioasa, Govora, Călimănești); - izvoare iodurate - conțin I- (Vulcan, Govora); - izvoare arsenicale - (Dorna); - izvoare feruginoase
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
de vapori toate legăturile de hidrogen sunt desfăcute. Dependența de temperatură a volumului gheții și al apei Te-ai întrebat vreodată de ce ți se pare că înoți mai ușor în apa de mare decât la ștrand? Explicația este simplă: apa sărată are densitatea mai mare decât apa pură. Umple două pahare cu apă, respectiv cu apă sărată (o linguriță sare la 100g apă). în fiecare pahar introdu cu grijă câte un ou de găină. În primul pahar, oul rămâne pe fundul
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
apei Te-ai întrebat vreodată de ce ți se pare că înoți mai ușor în apa de mare decât la ștrand? Explicația este simplă: apa sărată are densitatea mai mare decât apa pură. Umple două pahare cu apă, respectiv cu apă sărată (o linguriță sare la 100g apă). în fiecare pahar introdu cu grijă câte un ou de găină. În primul pahar, oul rămâne pe fundul paharului, în timp ce în al doilea, plutește în soluție. Adaugă o linguriță de sare. Ce observi? Toată lumea
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
a apărut în mediul marin și, treptat, pe măsură ce stratul de ozon s a format, a început să se dezvolte și la suprafață. 46 Apa este un lichid biologic, fiind prezentă în toate organismele vii; de altfel, apele, fie dulci sau sărate, conțin o imensă varietate de forme de viață, iar flora și fauna uscatului se dezvoltă cu precădere în zonele umede, în timp ce în zonele aride, lipsite de apă, formele de viață sunt sărace atât ca specii, cât și ca indivizi. 1
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
exploatate deocamdată. Până acum 50-60 de ani, apa părea să fie o resursă inepuizabilă și nu se puneau probleme restrictive privitoare la consumul de apă. Apele subterane tind însă, să se epuizeze, oglinda apelor de suprafață coboară, pământurile mlăștinoase și sărate se extind. În unele zone, pompările de apă din subteran au adus pânzele freatice sub nivelul mărilor limitrofe (coasta Atlanticului și a Golfului Mexic, țările de lângă Golful Persic, Israelul, Singapore, ș.a.). Apa de mare din aceste zone se infiltrează în
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
și de perfecționare a instalațiilor de epurare a apelor, s-a trecut de multă vreme la obținerea apei dulci prin desalinizarea apei marine. De altfel, multe regiuni cu climat deșertic sunt mărginite de mări sau oceane, imense rezervoare de apă sărată, improprie consumului sau irigațiilor. Tehnologiile de desalinizare sunt costisitoare, totuși se aplică în numeroase țări prin peste 100 de variante având la bază, printre altele: - distilarea prin fierbere (temperatura necesară fierberii este furnizată de energia solară, nucleară, electrică); - prin evaporare
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
de către bacteriile anaerobe existente în apa mării. Puterea de autoepurarea este însă învinsă uneori de ritmul și intensitatea poluărilor. · Și irigațiile excesive pot provoca deteriorarea calității apei sau chiar epuizarea unor surse de apă, concomitent cu extinderea pământurilor mlăștinoase și sărate. Un exemplu îl constituie lacul Aral, din Asia Centrală, aproape secat datorită folosirii apelor afluenților săi pentru irigații. Calculele specialiștilor apreciază că, anual, în apele oceanice ajung 5-10 milioane tone petrol, afectând o foarte mare suprafață din hidrosferă (pelicula formată din
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
, revista apărută la Râmnicu Sărat, lunar, între octombrie 1924 și mai 1925, sub direcția lui Octavian Moșescu. Publică literatura, cronici, portrete, informații, articole economice și politice. Articolele de fond poartă semnătura lui Octavian Moșescu. Cu versuri preponderent simboliste colaborează Ion I. Pavelescu, Victor Dimitriu, Ion
MACHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287943_a_289272]
-
MANOLESCU, Ion Sofia (24.XI.1909, Doamna, j. Neamț - 31.V.1993, București), poet. Este fiul natural al Sofiei Manolescu, muncitoare. Face școala primară în localitatea natală. După gimnaziu urmează Școala de Agricultură din Râmnicu Sărat, Școala Medie Agricolă din Roman și Școala Națională de Viticultură din Chișinău, terminată în 1938. În 1940 trece bacalaureatul și devine student la Facultatea de Agronomie din București. În perioada școlarității, neobișnuit de lungă (începe cursurile secundare târziu), lucrează ca
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
cu Tom or să se aranjeze. Nu știu cum, cumva. Pachetul de Pringles s-a evaporat, așa că mă ridic și mă duc la bufet. Deschid ușița și cîntăresc din ochi rafturile. Nu mai avem chipsuri... Nuci n-am voie... avem niște biscuiți sărați Ritz, uitați pe-aici... — A, am cumpărat eu niște floricele, zice Jess, un pic cam trandafirie la față. Cu gust de caramel. — Ce-ai făcut? Mă uit la ea de parcă n-am auzit bine. — SÎnt În rucsacul meu. Jess a
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
GAZETA SĂTEANULUI, revistă științifică și literară condusă și editată de C.C. Datculescu și apărută lunar (în unii ani, bilunar), între 5 februarie 1884 și 20 ianuarie 1904, la Râmnicu Sărat (1884-1897, 1898) și București (1897-1898, 1898-1904). În primii ani de apariție s-a bucurat de sprijinul moral și material al lui M. Kogălniceanu, iar în perioadele când Spiru Haret era ministru a primit subvenții din partea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice
GAZETA SATEANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287206_a_288535]
-
debutul său fiind legat de apariția acestei reviste. Își continuă studiile la Bruxelles, unde obține titlul de doctor în litere și filosofie. Se întoarce în țară și, după o scurtă perioadă în care predă istoria la un gimnaziu din Râmnicu Sărat, este numit profesor de literatură franceză la Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești. În 1902, după doar doi ani de activitate, în ciuda reputației pe care și-o face ca dascăl cu vocație, M.-N. „se plictisește de meserie” și
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
spre lectură unor importanți specialiști ai domeniului, sunt apreciate, o dovadă fiind și elogiul pe care i-l aduce profesorul Raoul de la Grasserie în „Revue internationale de la sociologie”. Pentru o vreme este inspector domenial delegat în județele Buzău și Râmnicu Sărat. Colaborează la „Carmen Sylva”, „Convorbiri literare”, „Revista idealistă”, „Adevărul ilustrat”, „Universul literar”, „Rampa”, „Lumea nouă”, „Floare-albastră”, „Clipa”, „Dimineața copiilor”, „Ilustrațiunea română”, „Convorbiri critice” ș.a., semnează și numeroase cronici muzicale, cu precădere în „Aurora” și „Îndreptarea”. În publicistică se folosește de
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
meșterul și discipolii săi sunt condamnați la pieire. Asemenea legendarului Dedal, Manole plăsmuiește aripi de șindrilă și încearcă să zboare. El se prăbușește însă la poalele mănăstirii, preschimbându-se într-un izvor „Cu apă curată,/ Trecută prin piatră,/ Cu lacrimi sărate,/ De Caplea vărsate”. Versiunea românească a Meșterului Manole se caracterizează printr-o arhitectonică perfectă. Echilibrul compozițional se explică prin aceea că atât în prima, cât și în a doua parte a baladei este urmărit destinul meșterului, fără a se diminua
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
MIHĂESCU, Nicolae (17. I. 1910, Râmnicu Sărat), critic literar și editor. Elev la liceul din orașul natal, M. debutează cu versuri la „Dimineața copiilor” (1924), continuând să publice numeroase compoziții infantile și în „Universul copiilor” ș.a. sau în volumele Îngerii pământului și Cucu! Cucu!, ambele apărute în
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]
-
GLAS TÂNĂR, revistă apărută la Râmnicu Sărat, lunar (din 1937, trimestrial), din 23 februarie 1932 până în mai 1939. Este redactată de elevii N. Protopopescu, Ovidiu Constantinescu, Emil Furnică, A. Roșescu, sub conducerea lui Stelian Cucu, directorul Liceului „Regele Ferdinand”. În afara redactorilor, ssemnează versuri Alexandru Baiculescu, Bucur Stănciulescu-Tecuci
GLAS TANAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287289_a_288618]
-
un val afară cu grijă așezându-l / Pe-un cimitir de scoici ce strălucea. // La marginea vieții clocotitoare-a mării / Stă nefiresc de țeapăn, trufaș însă răpus. Privește încă parcă talazurile zării / Cu gâtul galeș îndoit în sus. // Murdare și sărate-s aripile-i deschise / Furtuna ce-l izbise îi cântă-un surd prohod, / Lucesc multicolore în juru-i scoici ucise / Al căror miez căldurile îl rod.” În finalul cărții, adolescența, vârstă a schimbărilor, este asociată unui timp istoric nou, „primele iubiri
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
Revine la Alexandria, cu vaporul poștal „Direttissimo”, episod reconstituit într-o povestire. Ajungând la Damasc, își asigură existența ca pictor de firme. În primăvara anului 1908 se întoarce în țară și devine portar de noapte la Hotelul Popescu din Lacu Sărat, stațiune balneară de lângă Brăila. În octombrie pleacă din nou în Egipt, stă puțin timp în orașul Heliopolis, unde leagă prietenie cu Bacâr, un limonagiu care îl primește ca vânzător. Aflând însă că mama sa era grav bolnavă, vine la Brăila
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
1988), poetă, prozatoare și memorialistă. Urmează Liceul „Unirea” din Focșani, unde îl are ca profesor pe I. M. Rașcu, și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită în 1925. Funcționează ca profesoară la diverse licee din Râmnicu Sărat, Craiova, Sibiu (unde revine în câteva rânduri la Liceul „Domnița Ileana” și unde face parte din gruparea Thesis), Bacău, Ploiești, iar în 1969 se stabilește la București. Debutează cu poezie în 1926, la „Floara soarelui”, colaborând ulterior la „Viața literară
SANDULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]