1,925 matches
-
ochii tăi, frumoaso, mi l-ai băgat în boală. Vai, Doamne! Zic Asemeni cuvinte mă tulbură 520 La ochi sunt eu bolnavă, și lumea-nbolnăvesc? 525 Da, zise baba. Curge din ochii tăi otravă Și nu cunoști, măicuță, puterea ei grozavă. Sărmanul om tînjește, puterile îl lasă. Și dacă zice iarăși bătrîna cea miloasă 525 Nu vrei să fii cu dînsul puțin mai milostivă, În trei sau patru zile îi rupem de colivă. Vai, Doamne, zic. Se poate? Aș plînge de durere
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
vrăjitoare! Ah! Scorpie mîrșavă! Plăti-ți-ar Domnul mila cu care torni otravă! Agnès Astfel veni la mine și-l vindecai de boală. Acuma, spune singur, făcui vreo greșeală? 540 Aș fi putut rămîne așa nepăsătoare Știind că fără mine sărmanul tânăr moare? Eu care simt în suflet durere orișicui, Și care plîng cu hohot când văd murind un pui. Arnolf (încet, aparte) Simțirea ei denotă un suflet ne-ntinat; De ce plecai la țară! Sunt singur vinovat! 545 Lăsai în voia soartei
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pe cap era [una din acele]* pălăriuțe făcută cu de toate; foarte ciudată: semăna și a căciulă, și a șapcă, și a pălărie rotundă, și a caschetă de vidră, și a scufie de bumbac; într-un cuvînt, unul din acele sărmane lucruri a căror mută urîțenie este tot așa de profund expresivă ca fața unui imbecil. (P3) Ovală și umflată de balene, ea începea cu trei caltaboși rotunzi; pe urmă, despărțite de o fîșie roșie, alternau romburi de catifea cu romburi
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
insistăm mai ales asupra celei de-a doua, care este și cea mai lungă din text și al cărei tratament este facilitat de structura sa internă și reluarea în paralel: "una din acele pălăriuțe...// într-un cuvînt, unul din acele sărmane lucruri...". Anaforicul "ceea ce... era" face trimitere la "șapca", apărută în poziție rematică în P1. Prin anaforă și combinarea cu "una din acele", șapca este ridicată la rangul de temă (temă-titlu) a frazei și a paragrafului. Avem de-a face aici
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
anaforă și combinarea cu "una din acele", șapca este ridicată la rangul de temă (temă-titlu) a frazei și a paragrafului. Avem de-a face aici cu două reformulări: "una din acele pălăriuțe (făcută cu de toate)" și "unul din acele sărmane lucruri". Aceste două reformulări sînt legate între ele printr-o marcă ambiguă "într-un cuvînt" (fr. ENFIN) care semnalează concomitent o enumerare (sfîrșitul enumerării precedente) și mai ales, în acest caz, reformularea. De fapt, se face trecerea de la hiponimul "șepci
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și, mai departe, la un termen supraordonat, mai vag: "lucru". Această progresie diminuează treptat specificul obiectului observat și face posibilă operația de asimilare finală. Un element evaluativ se alătură de fiecare dată termenilor supraordonați: "pălăriuță (făcută cu de toate)" și "sărmane lucruri" (schema 19). Dacă reperăm (paralelism de construcție suplimentară) expansiunile relative ce urmează imediat celor două denumiri, ajungem la o relație de coerență pe două niveluri a cărei reprezentare ramificată semnalează coeziunea, dar a cărei progresie pare esențială pentru a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și casa în care acesta locuiește: Se întoarse, mergînd cu pași mari. O apucă pe un bulevard mărginaș și se îndreptă spre strada Boursault, unde se afla locuința lui. Imobilul înalt, cu șase etaje, era locuit de douăzeci de familii sărmane de muncitori și funcționari, și, urcînd scara ale cărei trepte murdare, cu bucăți de hîrtie împrăștiate, mucuri de țigară și resturi de zarzavat, le lumina cu chibrituri de ceară fu cuprins de un sentiment groaznic de scîrbă și de nerăbdare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Constat că biserica strămoșească face jocuri politice, sfințește autovehicule și devine cel mai mare investitor imobiliar din țară. Dorin Popa: Îmi pare rău. În 1994, bunul părinte Galeriu m-a dus deasupra Sucevei să văd o nouă ctitorie pentru oamenii sărmani a Î.P.S. Pimen. L-am găsit acolo pe arhiepiscop, îmbrăcat în salopete și muncind dur de tot, împreună cu zidarii. Muncea așa cum am mai văzut doar la bunicul meu, Gheorghe Aramă din Știubieni, Botoșani, că se muncește. Cu inima. Am
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
cu încredere bunătății divine, împrăștiind pe pământ niște lemne și mult jar încins în formă de pat, s-a întins deasupra, ca și cum s-ar fi culcat pe un pat, fără nicio suferință, și imediat a adormit liniștit. Văzând aceasta, acea sărmană femeie, căindu-se și izbucnind în lacrimi, a recunoscut că păcătuise împotriva lui Dumnezeu și a Sfântului. 9. Cei care rămăseseră să spioneze printre crăpăturile ușii sau de la ferestre pentru a vedea ce făcea cu femeia, iar printre ei se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
au ars în totalitate răutatea și dragostea răcită a multora, ce vor avea același sfârșit, așa cum au murit filistenii din cauza veninului poftelor pământești. 2. Iată, Domnul, pe când distrugea pământul cu apa potopului, l-a condus pe cel drept prin intermediul unei sărmane arce (cf. Înț 10,4), nelăsând ca varga păcătoșilor să împovăreze soarta celor drepți (cf. Ps 124,3), în cel de-al unsprezecelea ceas l-a ridicat pe Sfântul Francisc, un om într-adevăr după inima sa (cf. 1Sam 13
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
instinctul brut nu urmează legile armoniei. Or, tocmai încrederea îi lipsește complet lui Andrei, care idealiza femeia în ciuda "impurității" ei și o credea cinstită "dintr-o nevoie sufletească primară", fără să înțeleagă defel "lipsa de poezie a amorului invalid". Cugetările sărmanului nostru erou reiterează, în contrapunct, opoziția ireconciliabilă dintre natură și spirit, dintre suflet și trup, semnalând totodată refuzul hotărât al bărbatului educat de a privi femeia ca simplu obiect al plăcerii, dincolo de orice iluzii și complicații sentimentale. Reproșul lui Colea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Și de data aceasta pretextul nu este economic: nu mulțimea turmelor, ca în Baltagul ori în diverse variante mioritice; ci acel „mic de cîrlior” crescut din mila oierilor. Oare familiaritatea aceasta nu tăinuiește și o realitate mai ascunsă? Berbecuțul cel sărman și ținut cu îngrijire face parte din familia ciocîrlanului șchiop, dar atoateștiutor, a oiței șchioape care abia se ține de coada turmei, a slăbănogului de cal din fundul grajdului; toate „însemnate” și cu înzestrări de poveste. Dar să privim lucrurile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
esențiale și corespondente dipticului viață-moarte. Este greșeala lui Enkidu. În varianta babiloniană citată, Iștar se salvează, cu condiția să numească în locul ei o persoană apropiată, încă în viață. Este un schimb. Amănuntul amintește de acele narațiuni „nuvelistice” în care omul sărman pleacă de acasă din cauza sărăciei: sau vrea să-l caute pe Dumnezeu, pentru a afla de la dînsul de ce nu are urmași. Cînd ajunge la o margine de lume, îi iese în cale stăpînul locului. Acesta îl lasă pe călător să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
un fel de cruce pe spate? Nu vă întreb pentru a vă îngrețoșa sau impresiona, ci pentru a vă relata ce vremuri groaznice am trăit noi, cei de pe atunci. Nu știu de unde apăruseră, poate i-am luat de la vreun copil sărman ca și mine, poate din altă parte, cert era faptul că-i aveam, și mult timp n-am putut scăpa de ei. Mama ne fierbea odată la câteva zile toată îmbrăcămintea. Făcea foc în curte și pe niște pirosteie mari
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de gâscă fript. - O murit ast-vară, nu-ș ce-o avut! - Cine, dumnezeii și prescurea, tata?! Și uite așa, eu cu Rică ascultam și râdeam cu hohote, când de bancurile noastre, când de aceste frânturi de dialog susținute de niște sărmane suflete. Râdeam noi, dar uneori cădeam pe gânduri. Începeam să ne dăm seama că limbajul soldățesc este plin de buruieni și că ar cam fi cazul să lăsăm la Iași unele maniere și să intrăm în hora aceasta mare unde
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
lăsa o liniște stânjenitoare, se mai bea, dar în tăcere, de parcă am fi fost vinovați de moartea ta. Și nici peștele nu mai mușcă ca atunci când trăiai. Tu, Gică, poate acum ești aproape de mine, e ora 1 noaptea, șimi spui: „Sărmane frate, ce-ți mai storci ochii, și așa slabi, să înșiri pe hârtie niște chestii care nu-și vor avea ecoul niciodată și nicăieri, pentru că eu sunt departe, departe, și nu pot ajunge la tine, nu-ți pot da semn
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
goale; mama se uita cu îngrijorare la mine: - Hm, parcă ești un pui de bogdaproste, de atâta mers desculț ai să-ți faci niște lăboaie de n-o să te mai încapă nici o pereche de încălțări! Și n-a avut dreptate, sărmana mamă, căci la șaisprezece ani, când am încălțat pentru prima dată pantofii de la Herșcu, purtam numărul 42, număr care mi-a rămas până azi. Cămășuța de pe mine avea mai multe răsuflători, deci era o cămășuță multifuncțională (na, că întrebuințez un
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
șerpii de apă, păiajenii, cosași din cei mari, melci și mii de insecte de tot felul. Printre ramurile copacilor se întâlneau ghionoaia cu bufnița, privighetoarea cu ciocârlia și cu ciocănitoarea, turturelele cu porumbeii domestici ai gospodarilor din împrejurimi. Bojdeuca aceasta sărmană, tristă și a nimănui, strivită de nepăsarea unui primar care poate n-a trecut pe strada Țicăul de Sus niciodată, era numită de noi, copiii, ”locul cu stafii”. Din această cauză, de cum se lăsa seara, înfricoșați, fugeam spre casele noastre
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Tema frustrării în fața bunurilor de consum și a distracțiilor desemnează, prin asemănare, "traiul prost", pricinuit de insuficiența resurselor. Această dificultate a "bugetelor scăzute" este unul dintre puținele elemente care descriu o sărăcie mai puțin extremă, apropiată de cea a "oamenilor sărmani", de realitatea muncitorilor sau a micilor funcționari. În consecință, a fi sărac, în ochii claselor pariziene mijlocii, înseamnă, înainte de toate, a fi lipsit, a trăi în stradă sau a suferi lipsa (sau dificultățile legate de lipsa) locuinței. Noțiunile de suferință
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
omorî, sunt duhul răului întrupat în Satana, vrăjitorul magiei negre m-a trimis împotriva voastră. Se grăbeau să iasă din parc, când lângă cal apăru o femeie gârbovită, îmbrăcată în zdrențe, căzută parcă de pe lună. -Fiți milostivi cu o femeie sărmană. Robert îi întinse un galben și îndemnă calul. Atunci trupul femeii se făcu drept ca lumânarea, cuprins de lumină strălucitoare, transformându-se într un tânăr chipeș îmbrăcat cu haine elegante și scumpe. -Pace vouă și iubire. -Daniel-strigă Robert. -Da eu
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
și apa". În sfârșit, medicul francez face și unele precizări privind măsurile adoptate pentru combaterea epidemiei în capitala Moldovei. Astfel, Iașii împărțiți în 6 "cvartale", dispuneau în fiecare de câte un medic, numit de guvern, ce asista gratuit pe bolnavii sărmani. Medicamentele erau oferite tot gratuit de către spițeri. Pentru serviciile lor, medicii primeau o leafă de 5 000 de piaștri, iar spițerii de 600. În intervalul de 46 zile (adică între 23 mai/4 iunie-7/19 iulie), cât a bântuit epidemia
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cum aș fi fost regenerat". Asemenea altor confrați ai săi, el considera că holera își alege victimele mai ales din rândurile populației neîndestulate și ignorante: "Atît dintre îmbolnăviți, cât și dintre morți, cea mai mare parte au fost din poporul sărman, lipsit de mijloacele necesare pentru un bun trai, pe când din clasa avută prea puțini s-au îmbolnăvit (și avuții, din nenorocire, sunt prea rari), și aceștia, când s-au îmbolnăvit, a fost numai din cauza exceselor de tot felul". Doctorul Bălăceanu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de scârbă, mă lepăd, căci acum îl cunosc. El visa și voia să mintă, i-au tăiat limba pentru ca să nu-i mai înșele pe oameni cu cuvântul lui, i-au bătut cuie până și în cap, în sărmanul lui cap, sărmanul meu cap, ce învălmășeală, sunt obosit, pământul nu s-a cutremurat, știu bine, n-a fost ucis nici un sfânt, nu vreau să cred asta, nu există sfinți, ci numai stăpâni răi prin care domnește adevărul cel necruțător. Da, numai idolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
domnul inginer le va aduce orașului Iguape prin construirea micului dig ce va pune la adăpost de inundațiile periodice cartierul de pe malul fluviului. Să poruncești apelor, să supui fluviile, an! ce nobilă meserie, și nu mai încăpea nici o îndoială că sărmanii locuitori ai orașului Iguape nu vor uita niciodată numele domnului inginer și că, mulți ani de acum înainte, îl vor pomeni în rugăciunile lor. D'Arrast, subjugat de atâta farmec și de atâta elocință, mulțumi, fără a îndrăzni să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
vrea să-l vâre într-o formulă ingenioasă, iar pe urmă să-și frece mâinile și să zică: "Poftim, am cucerit și pe Dumnezeu!"... Însăși muzica divină, care e viața, a tot despicat-o și a explicat-o, încît azi sărmanul om "civilizat" nu mai știe încotro s-o apuce, dezgustat și de sine însuși... Mi-e scârbă de civilizație, căpitane! Zece mii de ani de civilizație nu prețuiesc cât o singură clipă de adevărată împăcare sufletească! Klapka îl asculta din ce în ce mai nedumerit
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]