1,766 matches
-
nicidecum pe el însuși pentru slabele-i realizări de vreme ce scrisese următoarele: „...în general (tovarășii instructori sindicaliști, n.n.) duc o muncă de suprafață și nu sunt ajutați în munca pe care o duc zi de zi”. Păi, dacă nu erau ajutați, „sărmanii”, cum aveau să-și „ducă munca de zi cu zi” și, mai ales, cine ar fi trebuit să-i ajute?! Mai departe, se pare că tov. Bighiu a rezolvat și această problemă, deoarece „...în cursul acestei luni a fost numit
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
nevoit să explice numărul prea mic de „încadrați”: „...procentajul mic de încadrare se datorește (sic!, n.n.) muncii de durată dusă de responsabilul acestui resort (iată că o exonerare a răspunderii proprii fusese repede găsită, slaba „încadrare” fiind descărcată pe umerii „sărmanului” responsabil de resort!, n.n.), care nu a căutat să-și formeze colectivul de muncă pentru a acoperi munca care (frumoasă și îmbietoare cacofonie!, n.n.) o are”. Dovedind iarăși grave lacune chiar și în exprimarea scrisă a propriilor idei, într-un
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tov. secretar a mai informat „centrul” astfel: „... plășile nu s’au împărțit pe sectoare, deoarece nu am avut nici un comitet de plasă organizat. Activiști pe linia tineretului nu am avut nici unul decât însuși responsabilul Tineretului (adică el, tov. Dumitru Cotruță, sărmanul!, n.n.). Muncă voluntară de lămurire a tineretului până în prezent nu a dus nimeni”. Cu atât activitate...inactivă, nu ne va fi de mirare dacă tov. Cotruță nu va mai pupa mănoasa funcție de secretar al „tineretului sătesc”, în anii care vor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
-ul (UTM-ul) cât și PCR-ul (PMR ul) au fost slugile devotate ale ocupanților sovietici care odată cu tancurile au adus și sălbatica și inumana ideologie marxist-leninistă. Iată cum a consemnat scribul de serviciu pe Biroul Județean al UTM, pățania „sărmanului” tov. Vojniver: „...tov. Iancu arată că atunci când a plecat cu cadourile județenei noastre a primit și un plic pentru C.C. P.M.R. precum și alte acte ale județenei noastre. A luat o trăsură și a mers la gară, acolo era aglomerație, a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și mai spunea că a 2-a zi au să vie studienții să strice Pungeștii și oamenii se mirau de aceasta”. Zvonurile împrăștiate de Caleap au incitat, probabil, și mai rău oamenii mai ales că au auzit de la acesta că sărmanii satelor sunt susținuți chiar și de către studenți! Vor fi susținut studenții cauza țăranilor asupriți, dar nu cu jafuri și devastări ci, foarte sigur, prin discursuri aprinse și sforăitoare în centrele universitare sau cu luări de poziție în presa vremii neaservită
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Solomon, în vârstă de 30 de ani, domiciliat în Pungești, care l-a indicat anchetatorilor și pe făptaș: „...V.N. Munteanu din com. Cursești, care cum m’a văzut m’a luat la bătaie cu un băț”. Ce a putut face sărmanul negustor, e lesne de înțeles și chiar a și spus-o în declarația sa: „...am fugit iar în urma mea, cred că acei oameni (subl.ns.) împreună cu alții au intrat în casa mea și mi’au stricat tot ce aveam”. De
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
facă nimic”. N-a apucat bietul cizmar să-și frece mâinile de bucurie deoarece, „...mai pe urmă s’a întors înapoi, mi’au stricat geamurile și mi’au furat câteva ciubote și ciuboțele și câteva piei”. Cunoscându-i pe atacatori, sărmanul Șloim i-a încondeiat imediat anchetatorilor: „Ghiță Potcoavă, Ghiță Hodorcă, Mihai și Vasile Hodorcă, D. Stratan, C. a Andrioaei, N. Strâmbu, V. Strâmbu, N. Lungu, Ion Crăciun și alții ale căror nume le’am uitat”. Din fericire, zicem noi. Acțiunile
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și iată confirmarea: „(...) Sunt 4 luni de când aștept înapoierea pianului sau dovada de ridicare a lui și nici una nici alta nu s’a produs până acum”. Cum zvonul și zvonistica au făcut mereu casă bună cu adevărul, iată ce auzise sărmanul „tutore” despre cruda soartă a nobilului instrument scăpat în mâinile unui mârlan venit de prin nesfârșitele stepe rusești, pentru a o face pe intelectualul în liniștitul târg Bârlad: „A circulat svonul că pianul a fost expediat (subl.ns.), nu mai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
-i bântuiau, i au determinat pe mulți frați de-ai noștri să le arate pur și simplu dosul, celor de care crezuseră că scăpaseră pentru totdeauna: rușii. Așa cum aminteam prin toate aceste studii dedicate fenomenului „repatrierilor în URSS”, foarte mulți sărmani se înscriau pe la birourile județene al Comisiilor Aliate de Control, doar pentru a-și încasa drepturile bănești și efectele prevăzute a fi furnizate gratuit de către statul nostru, în contul articolului 5 al Convenției de Armistițiu, după care luau calea bejeniei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
povestirii. Iar în literatura sud-americană, în acel realism magic, plăcerea povestirii este la ea acasă. Acolo aproape că nu mai e vorba despre plăcere, ci de o psihoză a povestirii. Bineînțeles, o psihoză frumoasă. Că tot discutăm despre sud-americani, recent, Sărmanul Dionis s-a bucurat de un mare succes în spațiul respectiv. Dar revenind la japonezi, eu cred că și spiritul excesiv electronizat, ca să zic așa, are și el nevoie de poveste. Am acolo un prieten al meu și al literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Coșbuc a dovedit o constantă simpatie ("Ghiță e mare, domnule, e al doilea după Eminescu") în timp ce față de P. Cerna a fost duplicitar: "Ai văzut, doctore, îi mărturisea lui D. Gusti pe acest poetastru, cît este de închipuit? El a crezut, sărmanul, că tot ce-i spun i se potrivește." Dezamăgit a fost în prietenia sa și D. Suchianu care, în scris, l-a apreciat ca "cel mai cult autodidact din cîți am cunoscut" însă mult mai constantă a fost relația lui
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
plină și râzătoare [...] ea se uita la el fără să-l asculte; i-ar fi sărit în gât , l-ar fi sărutat de o mie de ori [...]”. Pe o altă treaptă a feminității se situează eroinele din Geniu pustiu, din Sărmanul Dionis sau Umbra mea. Femeia este în aceste opere un „arhanghel frumos al cerului”, o „Veneră serafică”, „o ființă care, în angelitatea ei, are ceva demonic ce tulbură sufletul eroului și-i stimulează puternic trăirile afective, dar mai ales îi
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
dânsul și el le inundă cu sărutări” Nuanța de tristețe fermecătoare, de dulce chin pe care o presupune ipostaza terestră a feminității se pierde însă odată cu sublimarea iubirii care are loc pe parcursul textului. Sentimentul erotic este practic dematerializat complet în Sărmanul Dionis. El este, în această fază a creației eminesciene, mai mult o aspirație, un sentiment profund spiritualizat. „Atât de puternic este acest sentiment la eroul eminescian, încât în planurile lui metafizice de ascensiune nu părăsește niciodată gândul de a fi
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
puternic este acest sentiment la eroul eminescian, încât în planurile lui metafizice de ascensiune nu părăsește niciodată gândul de a fi însoțit. Fără îngerul blond, existența paradisiacă ar fi dezolantă.” „Fără ea, ar fi raiul pustiu.” Erosul se împlinește în Sărmanul Dionis numai în planul oniric. Femeia este cea care „declanșează deopotrivă visul treaz și colorează, senzual, visul nocturn, fiind deopotrivă, provocatoare de beatitudine aeriană, în care sensibilitatea vibrează cu o intensitate ce trece de la registrul elementarității la acela cosmic sau
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Umbra mea este însoțit de un înger blând, pe nume Onde. Numele personajului are sonorități acvatice care sugerează împlinirea erotică. Onde este și ea un înger care are înfățișarea eternă a femeii eminesciene. În Geniu pustiu, la fel ca în Sărmanul Dionis, femeia este mai mult un simbol al diafanului. Poesis și Sofia sunt „îngeri lunatici”, „îngeri trandafirii”, sunt niște Ofelii eminesciene, simboluri ale durerii. Pentru Ioan, femeia este „prototipul îngerilor din senin”. Sofia este „o natură dulce și înțeleaptă care
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
substanța eternă a creației și sentimentul nemărginirii cosmice. Poesis devine astfel arhetipul iubirii, o divinitate uraniană, o proiecție a spiritualizării însăși. Numele eroinei, care provine din greacă, unde poesis înseamnă „creație”, este în acest sens, ca și numele eroinei din Sărmanul Dionis, plin de semnificații. Firea voluntară, telurică, ascunsă sub chipul angelic al eroinei din Geniu pustiu (Poesis) capătă dimensiuni și nuanțe noi în Avatarii faraonului Tla și în Cezara. Cele două Cezare din operele citate se situează în planul feminității
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
nu se putea uita la ea fără ca să tremure cuprinsă de frică. La trei ani de la moartea Reghinei, vederea fiului îi trezește aceeași reacție: Îi venea să fugă și să nu se mai uite înapoi. Mila care o cuprinde față de sărmanul Bandi covârșește însă gândul repulsiv. E clară pentru toată lumea situarea în poziția de outsider a celor doi. Ea se justifică și prin incapacitatea lor de adaptare la rigorile societății. Rămas fără mama hiperprotectoare, Bandi dezvoltă încet și progresiv o alterare
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
1999 dedicat onomasticii feminine este poate numele cel mai frecvent în proza românescă. Îl întâlnim la Bolintineanu, unde Măriuca e personajul negativ, la Filimon, Maria, fata Banului C., la Hasdeu, Mamuca fiind și ea o Marie, la Eminescu, Maria din Sărmanul Dionis, la Sadoveanu, Maria, fata pețită de Kesarion Breb, la Rebreanu, Maria, a cincea femeie din povestea lui Ștefan Valeriu, la Camil Petrescu, cu numele de împrumut doamna T. Cel mai des apare în lumea lui Sadoveanu, cel mai rar
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Truții Îl accepta să lucreze la Întreaga lui capacitate. Bietul om! Cine știe care o fi fost adevărul? Parcă te poți lua după gura satului? Uitasem să-l pomenesc pe unul Neciu și nu știu mai cum Îl cheamă. Era un biet sărman, ca și o femeie, Iulișca, despre care nu știu unde locuia. Acest Neciu nu știu de unde venea aici În Gălăuțaș, fiindcă nu știu să fi avut aici Înaintași. Știu că avea două fete și un băiat, Liviu, coleg de clasă cu mine
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și Leontina, cea dintâi purtând un băț iar Leontina ducând-o de braț. Sătenii, În casa cărora intrau, le dădeau o masă caldă și ceva merinde În traistă. După mai mulți ani a mai apărut la casa lor un biet sărman, Șubenschi. Cred că era de origine poloneză, dar cum a ajuns În aceste locuri nimeni nu știe. Cândva avusese În Subcetate atelier de tâmplărie cu calfe și ucenici. Se zice că nevasta lui a fost prinsă În flagrant cu o
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
-o, doar a plecat În lume cu ce avea pe el. Un alt bărbat ar fi stâlcit-o În bătaie. Șubenschi, de necaz și jale, a Înnebunit, sau cum spuneau oamenii pe la noi și-a pierdut mințile. Acum erau trei sărmani bătuți de soartă. El, Șubenschi, le mai aducea câte un braț de lemne din pădure, apă În casă și le făcea focul, iar ele Îi mai spălau hainele și Îi găteau câte ceva de mâncare din ce primeau de la săteni. Când
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, În ziua de opt noiembrie, În toate cimitirele de familie se vedeau pâlpâind În noapte lumânările. Se comemorau morții din familie, părinți, bunici și străbunici și se dădeau de pomană bucate și haine la cei sărmani. La Începutul Postului Crăciunului În sat era joc (horă) mare. Se juca până a doua zi În zori, feciori și fete și chiar tineri Însurăței. De acum, pentru o vreme se termina cu dezmățul. Venirea pe lume a oricărui prunc
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu era bine să-l vorbești de rău pe cel care s-a dus. Acum se făcea iar praznic și slujbă de pomenire. Până la această dată toată Îmbrăcămintea pe care o avusese cel plecat dintre noi trebuia dată pomană la sărmani. Praznic și slujbă religioasă de pomenire se mai ținea la un an și la șapte ani. Cel rămas văduv sau văduvă, dacă vroia să se recăsătorească, doar după acești ani ar fi avut dezlegarea să o facă. Altfel, intrau În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
r. 27 28: „lăsând ochii în jos” rușinea, umilința celor învățați cu respectul față de ceilalți; r. 6 7: „Dacă este că a lăsat Dumnezeu să fim mai mari peste alții, ar trebui să avem milă de dânșii, că și ei, sărmanii, sunt oameni!” omenia, mila, dreptatea mai-marilor față de supușii lor, lucruri ce ar trebui să fie inerente poziției suveranilor; p. 93, r. 25 26: „dacă n-am ținut samă de vorbele lui, am ajuns slugă la dârloagă” încălcarea sfatului părintesc atrage
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
școală și să nu-și deie raportul de aprobare pe nevăzute, în paguba instrucțiunei!” se condamnă atitudinea indiferentă și neglijentă a supervizorilor, care, din păcate pentru sistemul educațional, nu-și îndeplinesc temeinic atribuțiile ; p. 143, r. 5 6 : „Umblă el, sărmanul, după înțelepciune, dar n-are unde-o pune!” - zicere populară ce arată că eforturile de studiu sunt zadarnice atunci când nu există un fond solid pe care să se construiască; p. 146, r. 4 6 : „numitul autoriu și tânărul învățătoriu a
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]