KorAP: Find »[drukola/base=sacoșă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...51 52 53 ...80 >

1,976 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584

mod neplăcut că părea a fi neschimbată de când intrasem în magazin: aceiași cinci oameni erau aliniați cu cărucioarele și coșurile, deși cumpărătoarea de la casă tocmai își aranja restul și bonul în poșetă, pregătindu-se să se aplece să-și ridice sacoșele și să pornească. Coada s-a mișcat puțin înainte și mi-am privit sugestiv fata-gogoașă. Stătea impasibilă, cu mâinile împreunate pe suprafața de cauciuc a benzii, privind ultima clientă cum își ridică încet cumpărăturile și se întoarce să plece, întinzându

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
cumpărăturile și se întoarce să plece, întinzându-se apoi înainte către o franzelă învelită în plastic și trecând-o prin fața aparatului de scanat cu un gest mecanic. Femeia în vârstă pe care o servea acum își ridică de pe braț o sacoșă veche, uzată și o întinse la capătul benzii, fără să-i arunce o privire fetei din fața sa, care părea la fel de neinteresată. Fiecare dintre ele părea să nu conștientizeze deloc prezența celeilalte, de parcă fusese încheiat un pact reciproc pentru a trece

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
dintre ele părea să nu conștientizeze deloc prezența celeilalte, de parcă fusese încheiat un pact reciproc pentru a trece peste următoarele câteva minute cu un contact uman cât mai redus posibil. Doar când mica selecție de cumpărături a fost împachetată în sacoșa cea veche, fata mormăi vag către clienta ei câteva cuvinte ce abia puteau fi descifrate, iar banii trecură dintr-o mână în alta, petrecându-se astfel un soi de comunicare minimală. Ideea mea inițială de a încerca o glumă părea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
ei, care părea creat cu scopul de a fi cât mai neprietenos cu putință. Denisha - bănuiam că ea e - nu păru să observe, totuși, dispărând deja până reușise Stacey să scaneze cu succes pachetul și să mi-l bage în sacoșa deschisă. —Mersi, am zis eu. Gata, am scanat frumos totul, deci? —Optișpe lire patruzeci. Da. Oare era vreo fetiță slăbuță înăuntrul ei, încercând să-și scoată capul la iveală? Era greu să asociezi un cuvânt așa de activ cum e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
din nou. —Și ți l-ai cumpărat singură? Sau a fost un cadou de ziua ta, ceva de genul ăsta? —L-am cumpărat singură. De pe QVC. Da, înțeleg. Spune-mi, am continuat eu, împachetând plasa cu varză de Bruxelles în sacoșa de plastic, cum se face? Îi suni sau cum? Mai exact, cum comanzi ce dorești? Mda, îi suni cu cardu’ de credit. —Uimitor. Nu, îi ușor. Apoi a zâmbit. A zâmbit autentic, din toată inima. Și toate clișeele din lume

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
îmi dădea câte una, că se-ambala. „Oh, scuze, Lor, mă așteptai pe mine să vin să preiau?“ ziceam io, inocentă de tot, când era tura mea. Dacă-ntârziam și două minute, se-nfuria, trântea sertarul de la casă și zburau sacoșele când închidea. Perfecționistă, așa-i Lorraine. Schimb de tură la patru înseamnă patru fix la ea, și-i place să-și sorteze și să-și pregătească ea casa, așa că, dacă trebe să facă alt client când e gata pentru schimb

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
bolnavă. Una șaptezeci și două. — O, drăguța. Sărăcuța de ea, am reușit eu să bălmăjesc, cât am putut eu de ușurat, scoțând din buzunar două fise de o liră. Se-ntoarce curând, nu? — Nuș’. Am împins rapid fursecurile într-o sacoșă, mi-am luat restul și am pornit înapoi pe Victoria Street. Mă simțeam aproape insuportabil de trist: cred că mi-am dat atunci seama că viața mea cotise cumva irevocabil și, chiar dacă încă nu vedeam ce se află în față

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
că eram doar încântat că găsisem o mică metodă de a-mi distrage atenția de la tristețea profundă care încă amenința să se adune înăuntrul meu. M-am oprit afară din magazin, mi-am pus pe jos lângă mine servieta și sacoșa de la SavaMart și-am scos felicitarea din pungă - am zâmbit din nou doar privind-o. Ce fel de nebunie era asta? Am clătinat din cap și mi-am scos stiloul din buzunarul de la piept, apoi, înainte de a mă gândi prea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
am confruntat cu coșmarul de a scrie ceva - necunoscându-i numele de familie, „Stacey“ părea intruziv de intim, iar domnișoara sau doamna Stacey suna cam superior și ierarhic. M-am frământat o clipă sau două, apoi am băgat-o în sacoșă și am pornit spre casă. Stacey —N u mă simt prea bine, mami, am zis. Era adevărat; mă simțeam aiurea de când mă trezisem. Și nu prea-mi stătea în fire să nu mă duc la muncă. Aveam o durere pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
hârtii și toate celelalte părți și părticele care marcau fizic existența mea în casă. Am tras un scaun pe care să mă urc, astfel încât să pot ajunge la dulapul de sus, de deasupra șifonierului, sperând c-aș putea găsi o sacoșă sau ceva care să mă țină până la următoarea vizită, dar, când am ridicat un picior pe el, Judy a sărit spre mine cu o viteză extraordinară și l-a tras la o parte. Aproape am căzut. — Să nu-ndrăznești, a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
false, pe podea. Extraordinar cât de repede am reușit să mă extrag din casa aceea înfiorătoare și din dobitocia celor care o locuiau. Aveam foarte puține lucruri și într-un interval de trei minute sau așa ceva le aruncasem într-o sacoșă de plastic pe care o găsisem la bucătărie. Am reușit să evit să spun ceva: știam că trebuie să îmi stăpânesc furia proaspăt descoperită, altfel eram în pericol să dau pe dinafară. Nu mi-a trecut prin cap să mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
anonimă, perfectă, și după o scurtă deliberare am ales un borcan de orez pentru bebeluși ca fiind cel mai potrivit. Am adăugat o franzelă ca să-mi refac puterile și am reușit să le plătesc și să le îndes în mica sacoșă de plastic oferită fără să fie nevoie să întâlnesc ochii bărbatului indiferent de la casă. Mi-am dus prețioasa muniție afară din magazin, pe străzile din dos. Am găsit un loc liniștit și, după ce căutasem vreo dovadă a existenței acelor camere

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336

s-au întors la limba de asfalt pe care stătuseră mai devreme, o porțiune care ar fi putut fi trotuar, pistă de aterizare sau parcare. Tocmai se prăbușiseră epuizate pe geamantanul Adrianei când aceasta apăru triumfătoare, ținând în mână o sacoșă de plastic, și se trânti alături. Emmy îi luă sacoșa din mâini. În viața mea n-am avut atâta nevoie de apă. Te implor, spune-mi că ai cumpărat mai multe sticle. În sacoșă nu era decât o singură sticlă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
mai devreme, o porțiune care ar fi putut fi trotuar, pistă de aterizare sau parcare. Tocmai se prăbușiseră epuizate pe geamantanul Adrianei când aceasta apăru triumfătoare, ținând în mână o sacoșă de plastic, și se trânti alături. Emmy îi luă sacoșa din mâini. În viața mea n-am avut atâta nevoie de apă. Te implor, spune-mi că ai cumpărat mai multe sticle. În sacoșă nu era decât o singură sticlă cu un lichid albastru electric în ea. — Ai luat Gatorade

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
apăru triumfătoare, ținând în mână o sacoșă de plastic, și se trânti alături. Emmy îi luă sacoșa din mâini. În viața mea n-am avut atâta nevoie de apă. Te implor, spune-mi că ai cumpărat mai multe sticle. În sacoșă nu era decât o singură sticlă cu un lichid albastru electric în ea. — Ai luat Gatorade în loc de apă? — Nu e Gatorade, querida. Curaçao albastru. Mmm. Nu-i așa că arată delicios? Adriana își scoase sandalele legate cu șiret în jurul gleznei lăsând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
numai bărbați superbi. Să nu crezi că am uitat cumva... Dar până să răspundă, Emmy adormise deja. A doua zi de vacanță, când se aflau la piscină, Adriana simți că Leigh se uita la ea în timp ce scoase o țigară din sacoșa de plajă, o aprinse și inhală încet. Era o cruzime să fumezi în fața cuiva care tânjea după așa ceva, era conștientă de lucrul ăsta, dar, ce Dumnezeu, erau în vacanță. Leigh n-avea niciun motiv să nu se fumeze și ea puțin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
țigările alea. Nu v-a spus nimeni că e un obicei prost? Și urât pe deasupra. — Bună dimineața, soare! Ești veselă în dimineața asta, nu-i așa? spuse Leigh. Bău sucul de portocale care mai rămăsese în pahar și-și trase sacoșa de plajă pe șezlong. — Doamne, abia aștept să stau puțin la soare. Îți vine să crezi că e deja luna iulie și eu n-am ieșit nici măcar o dată în vara asta? Adriana o măsură pe Leigh din cap până-n picioare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
așezase jos și zise: — Nu bem și noi ceva? Credeam că niciunul dintre voi nu e de gardă. Izzie și Kevin schimbară o privire rapidă. — Mda, o să deschidem imediat o sticlă. Dar mai întâi — Kevin îi dădu lui Izzie o sacoșă din pânză — avem ceva pentru tine. — Pentru mine? întrebă Emmy nedumerită. Eu ar fi trebui să vă aduc vouă ceva...sunt musafir. Izzie desfăcu sacoșa și îi dădu lui Emmy o cutie mică, ambalată frumos în hârtie galbenă și cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
Mda, o să deschidem imediat o sticlă. Dar mai întâi — Kevin îi dădu lui Izzie o sacoșă din pânză — avem ceva pentru tine. — Pentru mine? întrebă Emmy nedumerită. Eu ar fi trebui să vă aduc vouă ceva...sunt musafir. Izzie desfăcu sacoșa și îi dădu lui Emmy o cutie mică, ambalată frumos în hârtie galbenă și cu o fundă în culorile curcubeului. Pentru tine, zise ea. — Foarte drăguț din partea voastră, dar vă spun de pe-acum că, dacă e un cupon cadou

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
decolteul o făcea să pară comodă și sexy în același timp. Adriana ar fi foarte mândră, s-a gândit ea zâmbind. Începuse 2008 în brațele unui străin sexy și era foarte mulțumită de treaba asta. Când Rafi a revenit cu sacoșele în brațe, ea era, ca prin minune, pregătită pentru o nouă rundă. — Vino înapoi în pat, s-a pisicit ea, lăsându-l mai întâi să așeze pungile, după care l-a tras peste ea. — Emmy, trebuie să mai și mănânci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
motiv să creadă că va mai auzi vreodată de Croc Dundee. După ce își șterse părul cu prosopul și se strecură pe lângă toaletă ca să poate deschide ușa, Emmy traversă micul studio și, așezându-se în genunchi dezbrăcată, scoase de sub pat o sacoșă de cumpărături. Desfăcu cu grijă funda uriașă care lega mânerele și îndepărtă delicat hârtie de ambalaj din interior. Apoi, pierzându-și răbdarea, rupse în două eticheta cu monogramă, împături ambalajul din hârtie și își afundă mâinile în moliciunea singurului lucru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
mele. Mie nu-mi vine să cred și mă rog să nu fie doar un vis frumos. Duncan își scoase paltonul și îl aruncă pe un scaun. Era încă îmbrăcat în costum; venise direct de la birou. Avea cu el o sacoșă maro de cumpărături, iar Emmy se întrebă dacă era un cadou de ziua ei de naștere. — Uite, ți-am adus ceva, spuse el când o văzu uitându-se la sacoșă. — Da? Vocea îi sună mai plină de speranță decât ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
în costum; venise direct de la birou. Avea cu el o sacoșă maro de cumpărături, iar Emmy se întrebă dacă era un cadou de ziua ei de naștere. — Uite, ți-am adus ceva, spuse el când o văzu uitându-se la sacoșă. — Da? Vocea îi sună mai plină de speranță decât ar fi vrut. Sacoșa era mare și grea când i-o dădu, iar ea se gândi că poate e un album de fotografii. Poate un ghid din acela cu fotografii cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
cumpărături, iar Emmy se întrebă dacă era un cadou de ziua ei de naștere. — Uite, ți-am adus ceva, spuse el când o văzu uitându-se la sacoșă. — Da? Vocea îi sună mai plină de speranță decât ar fi vrut. Sacoșa era mare și grea când i-o dădu, iar ea se gândi că poate e un album de fotografii. Poate un ghid din acela cu fotografii cu marile hoteluri sau un tur al uneia dintre insulele Carraibe pe care le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
se gândi că poate e un album de fotografii. Poate un ghid din acela cu fotografii cu marile hoteluri sau un tur al uneia dintre insulele Carraibe pe care le vizitau în rarele vacanțe ale lui Duncan. Emmy deschise nerăbdătoare sacoșa și descoperi șocată nimic altceva decât un top de hârtie pentru imprimantă. Duncan observă expresia de surprindere de pe chipul ei și ridică din umeri. — Am stat în nenorocitul ăla de magazin mai bine de-o oră. A trebuit să cumpăr

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]