42,194 matches
-
a fost adoptată într-o perioadă de creștere economică. ... 17. Autorii excepției consideră că sunt încălcate și prevederile art. 53 din Constituție, întrucât nu sunt întrunite condițiile constituționale ale restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale. Astfel, eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției nu este o măsură nici proporțională, nici rezonabilă și nici nu vizează protejarea unor drepturi și interese colective, superioare. ... 18. De asemenea, autorii excepției susțin că sunt încălcate prevederile constituționale ale
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 24. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 privind eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 12 februarie 2019, aprobată prin Legea nr. 224/2019 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 privind eșalonarea plății
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
pentru unele categorii de personal din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 12 februarie 2019, aprobată prin Legea nr. 224/2019 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 privind eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 25 noiembrie 2019. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare: – Art. 1: (1) Plata sumelor reprezentând drepturi de natură salarială
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 25 noiembrie 2019. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare: – Art. 1: (1) Plata sumelor reprezentând drepturi de natură salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul justiției prevăzut la art. 2 prin acte administrative ale ordonatorilor de credite aferente perioadei 9 aprilie 2015-30 iunie 2018 se va realiza după cum urmează: a) în anul 2019 se plătește 5% din
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică. (3) La sumele actualizate în condițiile alin. (2) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data emiterii ordinelor/deciziilor de acordare a drepturilor salariale. (4) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plății sumelor restante, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1). ; ... – Art. 2: „Prezenta ordonanță de urgență se aplică personalului din sistemul justiției ale cărui indemnizații
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 26. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 stabilesc eșalonarea pe o perioadă de 5 ani a plății drepturilor de natură salarială restante stabilite prin acte administrative ale ordonatorilor de credite aferente perioadei 9 aprilie 2015-30 iunie 2018 în favoarea personalului din sistemul justiției din cadrul curților de apel, tribunalelor, judecătoriilor, al celorlalte instituții pentru care ministrul justiției este ordonator principal de
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 9 iunie 2016, legiuitorul a intervenit pentru înlăturarea diferențelor salariale rezultate în urma aplicării legii unitare de salarizare, astfel cum aceasta a fost modificată prin legi anuale de salarizare. ... 28. Prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
aceeași funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, au obținut hotărâri judecătorești definitive și irevocabile (în temeiul Codului de procedură civilă din 1865) sau definitive (în temeiul Codului de procedură civilă), prin care le-au fost recunoscute majorări salariale, în timp ce alții nu obținuseră asemenea hotărâri judecătorești. Astfel, urmarea intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 este aceea că, pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, indemnizația de încadrare a
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
a Guvernului nr. 57/2015 contraveneau principiului egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, deoarece stabileau că persoanele aflate în situații profesionale identice, dar care nu au obținut hotărâri judecătorești prin care să li se fi recunoscut majorări salariale au indemnizații de încadrare diferite (mai mici) față de cei cărora li s-au recunoscut astfel de drepturi salariale, prin hotărâri judecătorești, generând diferențe în stabilirea salariului de bază/indemnizației de încadrare. ... 29. Decizia menționată este și o decizie interpretativă a
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
persoanele aflate în situații profesionale identice, dar care nu au obținut hotărâri judecătorești prin care să li se fi recunoscut majorări salariale au indemnizații de încadrare diferite (mai mici) față de cei cărora li s-au recunoscut astfel de drepturi salariale, prin hotărâri judecătorești, generând diferențe în stabilirea salariului de bază/indemnizației de încadrare. ... 29. Decizia menționată este și o decizie interpretativă a dispozițiilor cuprinse în legislația vizată în ceea ce privește sintagma „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare“, sintagmă
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
din cadrul instanței supreme sunt salarizați, pentru perioada 9 aprilie 2015-30 noiembrie 2015, prin acordarea valorii de referință sectorială de 421,36 lei, respectiv de 405 lei, la care se adaugă 4%, procent prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 13/2008 privind creșterile salariale aplicabile judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției pentru anul 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2008, și, pentru perioada 1 decembrie 2015-31 decembrie 2017, prin acordarea unei valori
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 25 noiembrie 2015. În același sens au fost emise Ordinul ministrului justiției nr. 2.066/C din 24 mai 2018 și Ordinul ministrului justiției nr. 2.118/C din aceeași dată prin care se acordă drepturile salariale menționate mai sus pentru judecătorii, tribunale și curți de apel, precum și pentru Ministerul Justiției și care trebuie să fie puse în aplicare de îndată (ordine similare fiind emise pentru personalul din instituțiile pentru care ministrul justiției are calitatea de
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
ordonator principal de credite și ale căror salarii se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială). ... 31. Din examinarea celor mai sus arătate Curtea reține că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 au în vedere drepturi de natură salarială, a căror acordare s-a dispus prin acte administrative ale ordonatorilor de credite în vederea asigurării unei salarizări egale - la nivelul recunoscut prin hotărâri judecătorești - a personalului din justiție aflat în situații profesionale identice. ... 32. Cu privire la dispozițiile Ordonanței
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
3/2019, Curtea constată că, în emiterea acestui act normativ, Guvernul invocă consecințele grave pe care plata neeșalonată a drepturilor prevăzute prin actele administrative ale ordonatorilor de credite le-ar avea asupra asigurării resurselor necesare funcționării Ministerului Justiției și plății drepturilor salariale pentru toate categoriile de personal din sistem, în condițiile inexistenței unor fonduri suficiente pentru plata imediată a acestor sume. Mai mult, imposibilitatea plății imediate a tuturor drepturilor acordate prin actele administrative ale ordonatorilor de credite ar genera noi procese care
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
urgentă pentru a preveni efecte de natură să afecteze interesele publice care privesc, pe de o parte, angajarea imediată a unor cheltuieli bugetare într-un cuantum semnificativ și, pe de altă parte, buna funcționare a Ministerului Justiției și plata drepturilor salariale personalului. Curtea observă, de asemenea, că emiterea actelor administrative ale ordonatorilor de credite pentru egalizarea drepturilor salariale ale personalului din justiție nu a reprezentat un eveniment ce putea fi anticipat, ci a intervenit, așa cum s-a reținut și în
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
angajarea imediată a unor cheltuieli bugetare într-un cuantum semnificativ și, pe de altă parte, buna funcționare a Ministerului Justiției și plata drepturilor salariale personalului. Curtea observă, de asemenea, că emiterea actelor administrative ale ordonatorilor de credite pentru egalizarea drepturilor salariale ale personalului din justiție nu a reprezentat un eveniment ce putea fi anticipat, ci a intervenit, așa cum s-a reținut și în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019, ca urmare a unei succesiuni de
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
Guvernului nr. 3/2019, ca urmare a unei succesiuni de acte normative, a pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, precum și a existenței unor hotărâri judecătorești care au prevăzut pentru o parte din personalul din justiție drepturi salariale superioare celor pe care le primeau persoane aflate în situații profesionale identice, dar care nu dețineau astfel de hotărâri judecătorești. ... 38. Prin urmare, Curtea apreciază că măsurile adoptate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 se circumscriu unei situații
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
această critică, instanța de contencios constituțional observă că, în jurisprudența sa, a analizat în mai multe rânduri constituționalitatea unor prevederi legale care dispuneau eșalonarea succesivă a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011 și în anii 2012-2017 (a se vedea Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
își ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile și obiectivelor stabilite în actul normativ contestat. Prin urmare, Curtea a constatat că eșalonarea plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar nu este o măsură prin care se interzice, nici măcar temporar, executarea unei hotărâri judecătorești și, în consecință, nu reprezintă o imixtiune a puterii legislative în procesul de realizare a justiției. Curtea apreciază
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
ceea ce privește critica vizând încălcarea prevederilor constituționale și convenționale referitoare la egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării, Curtea reține că autorii excepției invocă existența unei diferențe de tratament juridic între persoanele care au beneficiat de plata integrală a drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești până la intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 și persoanele ale căror drepturi sunt plătite eșalonat, ca efect al dispozițiilor acestui act normativ. Or, Curtea amintește că, așa cum a statuat
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
și convenționale care prevăd egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării, autorii excepției invocă și discriminarea pe care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 o face între diferitele categorii de personal din justiție, arătând că dispozițiile privind eșalonarea plății drepturilor salariale prevăzute prin acte administrative ale ordonatorilor de credite nu sunt aplicabile personalului din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și celui din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. ... 44. Or, față de aceste critici, Curtea reține că, în nota de
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
nr. 1105 din 16 noiembrie 2022]. ... 45. Prin urmare, Curtea apreciază că situația personalului Înaltei Curți de Casație și Justiție și a celui al Consiliului Superior al Magistraturii este, în mod obiectiv, diferită de cea a personalului ale cărui drepturi salariale sunt plătite din bugetul Ministerului Justiției, astfel că tratamentul juridic diferit este justificat. ... 46. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 41 din Constituție, Curtea reține că, în esență, aceasta privește faptul că dispozițiile Ordonanței de
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
personalului din justiție. Or, deși prevederile constituționale invocate consacră dreptul la muncă, acestea nu conferă o protecție specială, diferențiată pentru anumite categorii de personal, în virtutea muncii pe care o desfășoară. Curtea apreciază, totodată, că plata eșalonată a unor drepturi salariale nu contravine dreptului la muncă, în componenta sa referitoare la dreptul la remunerarea muncii, întrucât dispozițiile de lege criticate prevăd plata drepturilor stabilite prin actele administrative ale ordonatorilor de credite, precum și actualizarea acestor sume cu indicele prețurilor de consum
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
stabilite prin actele administrative ale ordonatorilor de credite, precum și actualizarea acestor sume cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică și plata dobânzii legale remuneratorii calculate de la data emiterii ordinelor/ deciziilor de acordare a drepturilor salariale. Curtea Constituțională reține și că prin Decizia nr. 75 din 7 decembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 15
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]
-
obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările ulterioare, alături de dobânda remuneratorie prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019, se pot acorda dobânzi penalizatoare la drepturile salariale restante ce intră în domeniul de aplicare al aceluiași act normativ pentru perioada anterioară emiterii ordinelor/deciziilor de acordare a drepturilor salariale, respectiv diferența dintre dobânda penalizatoare și cea remuneratorie, pentru perioada ulterioară emiterii acelorași ordine sau decizii. ... 47. Considerente similare
DECIZIA nr. 61 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272036]