1,450 matches
-
un arab. Acesta venea în urma calului, cu mâinile legate și cu capul în pământ. Jandarmul făcu un gest de salut, Daru însă nu-i răspunse, neputându-și lua ochii de la arab. Omul, înveșmântat într-o djelaba, cândva albastră, încălțat cu sandale și cu ciorapi grosolani de lână, purta un turban strâmt și nu prea înalt. Balducci își mâna calul la pas, de teamă să nu-l rănească pe arab, și grupul înainta anevoie. Când socoti că poate fi auzit, Balducci strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
se spăla pe dinți cu două degete. Daru îl privi, apoi îi spuse: - Vino. Intră în cameră primul. Îmbrăcă peste flanelă o haină de vânătoare și se încălță cu bocanci. Așteptă în picioare ca arabul să-și pună turbanul și sandalele. Trecură prin școală și învățătorul îi arătă tovarășului său ieșirea. - Du-te, spuse el. Arabul nu se clinti. - Vin și eu, spuse Daru. Arabul ieși. Daru intră în cameră și făcu un pachet cu pesmeți, curmale și zahăr. În sala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
lume, îl întrerupe intrigat taximetristul exact în clipa cînd automobilul trece prin dreptul unui semafor. Uite-i cum așteaptă să se facă verde ca să traverseze, izbucnește Roja către pietonii care stau ca niște jaloane pe marginea trotuarului, fuste, pantaloni, ciorapi, sandale, pantofi, adidași. Am înțeles că totul ține doar de atitudine, se face taximetristul că pricepe trăgînd brusc de volan într-o parte ca să evite o gură de canal descoperită. N-ai înțeles o iotă, nu se lasă prostit Roja. O
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Central unde ajunsese grație fostei doamne Măran. Se apropie de scară. Din lemn masiv, de o strălucire mată, număra doar cinci trepte. Socoti că fără galoși Îi va fi mai ușor. Îi scoase cu ușurința cu care odinioară Își scotea sandalele de plajă pe țărmul Înalt și arid al lacului de la Salinae, năpădit de scaieți și pălămidă, Înainte de a plonja În apa verde, gelatinoasă, sub privirile mute de admirație și spaimă ale lui Rub, Ruth, Ezechiel, Josy, Nathan, Rifka, Abigail, Abner
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de mama lui. Înainte ca cineva să o certe pentru că se purta ca un băiețel sălbatic, a început să povestească fără oprire despre străinul care se oprise la fântână. Cuvintele ei curgeau ca un izvor în deșert. Un sălbatic fără sandale în picioare. Cu părul încâlcit. Murdar pe față. A sărutat-o pe gură, el, verișorul, fiul mătușii lor, apoi i-a scos apă din fântână să dea la oi și la capre și i-a gonit pe răii care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
istețe și viclene. S-a hotărât data plecării, cam în trei luni. Ceea ce la început părea o veșnicie, s-a scurs destul de repede. Mamele mele s-au pus pe strâns, pe împachetat, pe sortat, pe vândut, pe spălat. Au făcut sandale pentru drum și pâine din aluatul cel mai tare. Și-au ascuns bijuteriile cele mai valoroase în coșurile cu grâu, pentru situațiile în care s-ar fi întâlnit cu hoții pe drum. Au bătut dealurile din împrejurimi și au cules
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
perioadă a vieții mele. A fost ca un vis. Cel mai des cântam seara, chiar înainte de culcare sau dimineața devreme, când încă mai eram plini de viață. După-amiaza, toată lumea era epuizată din cauza mersului și înfometată. Femeile se obișnuiau greu cu sandalele, pentru că acasă stăteam de obicei desculțe, atât în corturi, cât și în afara lor. Inna ne oblojea bătăturile și bășicile dureroase cu ulei de mirt. Nu duceam lipsă de poftă de mâncare. Zilele lungi și mișcarea ne făceau o foame nebună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
lăsat fluviul în pace, să-și facă liniștit călătoria lui în noapte. Dimineața, tata și frații mei au intrat în apă fără să stea pe gânduri, doar ridicându-și tunicile să nu se ude. Mamele mele și-au dat jos sandalele și le-au ținut sus și au chicotit între ele pentru că era prima dată când picioarele li se vedeau atât de mult. Zilpa a murmurat un cântec dedicat fluviului în timp ce-l traversam. Cei doi gemeni s-au repezit înainte, stropindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
bucuria și m-am mulțumit doar să aud sunetele pieții și să rumeg amintiri despre prietena mea pierdută. După ce ne-am întors din acea excursie, ne-am trezit cu o mesageră din oraș. Purta un veșmânt de in și niște sandale foarte frumoase și voia să vorbească doar cu Rahela: - Una dintre femeile de la curtea regelui e aproape de naștere, i-a spus ea mătușii mele. Regina lui Hamor le cheamă pe moașele din casa lui Iacob s-o ajute . Lea n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fericire, Shalem s-a ridicat din baie, s-a îmbrăcat și mi-a spus că se duce să vorbească cu tatăl său. - E timpul ca Hamor să facă aranjamentele pentru prețul miresei. Era așa de frumos în tunică și în sandale că ochii mi s-au umplut iar de lacrimi. - Gata cu lacrimile, nici măcar de fericire, a zis și m-a ridicat. Eram încă udă de la apă, m-a pupat pe nas și pe gură și m-a pus pe pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
în grădină, într-o dimineață. Mi-a vorbit delicat și cu compasiune, pentru că știa cât mă îndurera gândul de a-l vedea pe Re-mose plecând. Re-nefer a bătut piețele în căutarea celor mai bune coșuri pentru hainele lui, a unor sandale care să reziste și a unei cutii perfecte în care să-și țină instrumentele. A tocmit un sculptor care să-i facă o plăcuță pentru amestecat cernelurile. Nakht-re a plănuit un banchet fastuos în cinstea plecării lui Re-mose și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și am început să mâncăm în timp ce ne plimbam, mână în mână, de la o prăvălie la alta. Mă minunam de mulțimea bijuteriilor care erau de vânzare și mă întrebam cine erau cei care își permiteau atâtea fleacuri. Am văzut meșteri de sandale care făceau încălțăminte ieftină la comandă. Mai mulți bărbați așteptau la rând la un anumit bărbier, despre care se zicea că știe cele mai bune bârfe. Mi-am luat repede ochii de la un grup de lânari din Canaan, pentru că lâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
erau așezați ca ai tatălui său. N-am văzut nimic din mine în acest prinț al Egiptului care stătea în fața mea, îmbrăcat în in de cea mai bună calitate, cu o vestă de aur strălucindu-i pe piept și cu sandale noi în picioarele cu unghii făcute. Nu știam ce vedea când se uita la mine. Mi se părea că citesc dispreț în ochii lui, dar poate că era doar propria mea frică. Mă întrebam dacă vede că sunt mai înaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mici greșeli, trimitea oamenii la închisoare. Dacă nu-i plăcea compoziția pâinii la masă, se putea întâmpla să-l trimită pe brutar la închisoare pentru o săptămână sau mai mult. Cei care turnau berea, cei care aduceau vinul, meșteșugarii de sandale, chiar și căpitanii din gardă au fost trimiși să tânjească în închisoare și acolo dădeau peste Stick. Toată lumea era impresionată de purtarea lui princiară și de abilitatea lui de a vedea viitorul și de a tălmăci visele. I-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
adăpostească pământul Atlantidei, îngrijite zi și noapte de zeci de grădinari. La vreo sută de pași de podiș, Auta descălecă. De aici încolo drumul era făcut din trepte șlefuite de granit, între parapete de marmură trandafirie. Sclavul merse acum singur. Sandalele lui loviră cu sunet plăcut uriașele lespezi. Le privea, cu toate că de atâtea ori le mai văzuse. Un zid de marmură neagră înconjura curtea palatului. Muchea zidului, sus, era îmbrăcată în plăci de argint. Palatul era larg, rotund din față, în
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
aflau sulurile de papirus ale cărților. Lângă o fereastră luminată încă de soarele care asfințea, un bătrân înalt, cu capul ras și cu fața netedă și roșie, ședea într-un jilț larg de abanos și își rezema picioarele, încălțate cu sandale țesute din fire de aur și cu legături de mătase, pe o pernă pe care era cusut din mărgele de aur chipul soarelui, cu razele lui. Alături stătea o măsuță din același lemn negru, cu unelte de scris și foi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și ridică privirea rotindu-și-o prin încăpere. Abia atunci îl zări pe sclav. Lăsă sulul și-i făcu semn cu mâna. - Scoală-te, Auta! îi zise blajin. Spune-mi despre călătoria ta. Auta sărută întîi legătura de mătase a sandalei Marelui Preot, prinsă în copci de diamant, apoi se ridică și veni lângă jilț. La un semn al bătrânului, se așeză pe o blană de leopard pe lângă măsuță. Marele Preot îi cercetă ochii. În ochii sclavului, în mijlocul fiecărui iris, juca
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de mii de robi. Și cine putea ști ce-i va mai aduce acestei Atlantide viitorul... Gândurile lui Auta fură întrerupte de venirea Marelui Preot. Bătrânul se așeză în jilțul său obișnuit. Auta, la picioarele lui, după ce-i sărută legătura sandalei, așteptă să fie întrebat despre gândurile ce i le stârnise citirea cronicii străvechi. Așa făcea bătrânul totdeauna. De astă dată îi spuse însă ceva cu totul neașteptat. - Soldații noștri au prins în pădurea din vale, în noaptea asta, un sclav
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
știe al cui e. Înscrie-l cu robii noștri și folosește-l la muncă. Abia după ce ieși slujitorul, Marele Preot își întoarse iar privirea spre robul său. Acesta se aruncă la pământ și-i îmbrățișă gleznele, lăsîndu-și fața înlăcrimată pe sandalele bătrânului. Marele Preot se aplecă și, punîndu-i mâna pe creștet, îi spuse zîmbind: - Vreau să aud ce gânduri ți-a iscat citirea cărții despre timpurile vechi! Auta oftă adânc și se așeză pe blana de leopard. Apoi răspunse, încercînd să
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cele mai intime, vizionare: trăsăturile fizice exprimă omul în concordanță cu totul său. Există o armonie, un ritm pe care lucrurile-l imprimă. Voi urma legea nou descoperită, dar fără să exagerez. Port o rochie neagră, scurtă, cu bretele, două sandale joase din lac, machiajul discret, cu creion negru, fard roșu și ruj corai, părul împletit spic. Nu vreau să mă întorc acasă, prea multe probleme. Ai nevoie de mine? mi-am întrebat soțul. Căci dacă ai, să știi că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
țânci înfumurați și au ținut neapărat ca mai întîi să le destăinui cât porți tu la picioare. La tălpi sau în înălțime? I-am făcut un semn și păcătosul de Fuzzy a apărut, după zece minute, c-o pereche de sandale aburite dintr-un magazin. Era o pereche de sandale nemaipomenite, plăpânde, albastre, jupuite parcă de pe-un fluture, și, când le-am ridicat deasupra capului, am răcnit, cu ochii rîzîndu-mi în cap, către ei: "Băieți, asta este!" Apoi i-am
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să le destăinui cât porți tu la picioare. La tălpi sau în înălțime? I-am făcut un semn și păcătosul de Fuzzy a apărut, după zece minute, c-o pereche de sandale aburite dintr-un magazin. Era o pereche de sandale nemaipomenite, plăpânde, albastre, jupuite parcă de pe-un fluture, și, când le-am ridicat deasupra capului, am răcnit, cu ochii rîzîndu-mi în cap, către ei: "Băieți, asta este!" Apoi i-am trimis după tine, cu strigăte și șuturi în fund
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ședeau parcă tustrei calibrați într-un ac de seringă, străpungând cu nemiluita trupurile cucoanelor cu mutrițe emailate, plimbîndu-se pe bulevarde nemaivăzute în rochii pale, ușoare ca adierea de pasăre, a franțuzitelor în teci de hermină, cu pantofi mofturoși sau cu sandale de lamé, a eleganților strânși în ghete de lac și-n corset, cu buzele melodramatic fardate și obrajii albiți farmaceutic cu pudră, fudulindu-se ca niște curcani sub pălăriile de panama. Traversară astfel viscerele și viețile mai multor otrăvitoare, a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fese micuțe, rotunde ca bilele de rulment, de persoană care nu aplaudă excesele alimentare. - Bună dimineața, Mircea! îl salută din somn, descântătoarea pe spectru, simțindu-i prezența în încăpere și, ca atare, întrerupîndu- se o clipă din horcăit. - Brâul și sandalele lui Buddha Reâncarnat asupra ta, draga mea! - E o zi cu predicții desăvârșite pentru călătorii, nu găsești?! continuă roșcata pe un ton de flecăreală, cam nelalocul lui chiar pentru cineva care nu putrezise, dar care dormea atât de profund. Dar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Ori, ca-n clipa de față, când Ulpiu 183 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI era de bănuit la o femeie atât de infectă, care, în plus, își cumpără în săptămâna așa zisului sacrificiu, două noi și costisitoare perechi de sandale. Pe Ulpiu l-au purtat pe umeri, ca pe-un campion de raliu automobilistic, până la biroul său. Aici s-a organizat, în cinstea lui, o scurtă percheziție. După o jumătate de oră de înfrigurate scotociri, tot peste ceea ce au
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]