12,599 matches
-
expansiune exercitată asupra vaselor este slabă). Există diverse substanțe care pot relaxa mușchiul neted din vasele pulmonare (acetilcolină, isoproterenol, etc.), dar în mod normal, tonusul vascular este redus în circulația pulmonară, astfel încât efectul vasodilatator este redus sau absent. Distribuția debitului sanguin Există inegalități considerabile ale debitului sanguin la nivelul plămânului. In partea superioară a plămânului drept debitul sanguin scade aproape liniar față de partea inferioară, înregistrând valori foarte scăzute către apex. Această distribuție este afectată la modificări de postură și la efort
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Există diverse substanțe care pot relaxa mușchiul neted din vasele pulmonare (acetilcolină, isoproterenol, etc.), dar în mod normal, tonusul vascular este redus în circulația pulmonară, astfel încât efectul vasodilatator este redus sau absent. Distribuția debitului sanguin Există inegalități considerabile ale debitului sanguin la nivelul plămânului. In partea superioară a plămânului drept debitul sanguin scade aproape liniar față de partea inferioară, înregistrând valori foarte scăzute către apex. Această distribuție este afectată la modificări de postură și la efort. Când subiectul este în decubit dorsal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
acetilcolină, isoproterenol, etc.), dar în mod normal, tonusul vascular este redus în circulația pulmonară, astfel încât efectul vasodilatator este redus sau absent. Distribuția debitului sanguin Există inegalități considerabile ale debitului sanguin la nivelul plămânului. In partea superioară a plămânului drept debitul sanguin scade aproape liniar față de partea inferioară, înregistrând valori foarte scăzute către apex. Această distribuție este afectată la modificări de postură și la efort. Când subiectul este în decubit dorsal debitul sanguin în zona apicală crește, iar cel din zona bazală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
nivelul plămânului. In partea superioară a plămânului drept debitul sanguin scade aproape liniar față de partea inferioară, înregistrând valori foarte scăzute către apex. Această distribuție este afectată la modificări de postură și la efort. Când subiectul este în decubit dorsal debitul sanguin în zona apicală crește, iar cel din zona bazală rămâne neschimbat astfel că distribuția debitului sanguin între apexul și baza plămânului devine aproape uniformă. Totuși, în această poziție debitul sanguin în regiunile posterioare ale plămânului depășește cu mult debitul din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
înregistrând valori foarte scăzute către apex. Această distribuție este afectată la modificări de postură și la efort. Când subiectul este în decubit dorsal debitul sanguin în zona apicală crește, iar cel din zona bazală rămâne neschimbat astfel că distribuția debitului sanguin între apexul și baza plămânului devine aproape uniformă. Totuși, în această poziție debitul sanguin în regiunile posterioare ale plămânului depășește cu mult debitul din regiunile anterioare. Distribuția inegală a debitului sanguin poate fi explicată prin diferențele de presiune hidrostatică în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și la efort. Când subiectul este în decubit dorsal debitul sanguin în zona apicală crește, iar cel din zona bazală rămâne neschimbat astfel că distribuția debitului sanguin între apexul și baza plămânului devine aproape uniformă. Totuși, în această poziție debitul sanguin în regiunile posterioare ale plămânului depășește cu mult debitul din regiunile anterioare. Distribuția inegală a debitului sanguin poate fi explicată prin diferențele de presiune hidrostatică în vasele de sânge. Dacă considerăm sistemul arterial pulmonar ca o coloană continuă de sânge
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din zona bazală rămâne neschimbat astfel că distribuția debitului sanguin între apexul și baza plămânului devine aproape uniformă. Totuși, în această poziție debitul sanguin în regiunile posterioare ale plămânului depășește cu mult debitul din regiunile anterioare. Distribuția inegală a debitului sanguin poate fi explicată prin diferențele de presiune hidrostatică în vasele de sânge. Dacă considerăm sistemul arterial pulmonar ca o coloană continuă de sânge, diferența de presiune între vârf și baza plămânului (30 cm) este de aproape 30 cm H2O ~ 23
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
alveolar. In zona 2 presiunea arterială pulmonară este crescută datorită efectului hidrostatic și depășeste presiunea alveolară. Totuși, presiunea venoasă este încă foarte scăzută și este mai mică decât presiunea alveolară; aceasta conduce la caracteristici importante presiune-debit. In aceste condiții, debitul sanguin este determinat de diferența dintre presiuea arterială și cea alveolară (nu obișnuita diferență arterio venoasă). Intr-adevăr, presiunea venoasă nu influențează debitul decât dacă depășește presiunea alveolară. In zona 3 presiunea venoasă depășește presiunea alveolară și debitul este determinat în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
alveolară (nu obișnuita diferență arterio venoasă). Intr-adevăr, presiunea venoasă nu influențează debitul decât dacă depășește presiunea alveolară. In zona 3 presiunea venoasă depășește presiunea alveolară și debitul este determinat în mod normal prin diferența presională arterio venoasă. Creșterea debitului sanguin în această regiune pulmonară este produsă în principal de distensia capilară. Presiunea din interiorul capilarelor (situată între cea arterială și venoasă) crește în partea inferioară a acestei zone, cu toate că presiunea din afară (alveolară) rămâne constantă. Recrutarea de vase în prealabil
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Presiunea din interiorul capilarelor (situată între cea arterială și venoasă) crește în partea inferioară a acestei zone, cu toate că presiunea din afară (alveolară) rămâne constantă. Recrutarea de vase în prealabil închise poate de asemeni juca un rol important în creșterea debitului sanguin în partea inferioară a acestei zone. La volum pulmonar redus, rezistența vaselor extra-alveolare devine importantă datorită reducerii efectului de tracțiune radială, astfel că se constată o reducere a debitului sanguin regional începând cu baza plămânului, unde parenchimul este cel mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
poate de asemeni juca un rol important în creșterea debitului sanguin în partea inferioară a acestei zone. La volum pulmonar redus, rezistența vaselor extra-alveolare devine importantă datorită reducerii efectului de tracțiune radială, astfel că se constată o reducere a debitului sanguin regional începând cu baza plămânului, unde parenchimul este cel mai expandat. Vasoconstricția pulmonară hipoxică Am văzut că factorii pasivi au o influență importantă asupra rezistenței vasculare și asupra distribuției debitului în vasele pulmonare în condiții normale. Când pO2 este scăzută
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
arterele pulmonare mici fiind foarte aproape de alveole. Curba stimul - răspuns a acestei constricții este neliniară; la valori apropiate de 100 mm Hg se observă modificări mici de rezistență vasculară, dar sub 70 mm Hg are loc o vasoconstricție marcată, fluxul sanguin fiind aproape abolit la pO2 foarte scăzută. Această vasoconstricție are drept scop direcționarea fluxului sanguin spre zonele pulmonare suficient de bine ventilate. Zonele hipoxice pot apare ca urmare a obstrucției bronșice. La altitudine mare are loc o vasoconstricție pulmonară generalizată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
la valori apropiate de 100 mm Hg se observă modificări mici de rezistență vasculară, dar sub 70 mm Hg are loc o vasoconstricție marcată, fluxul sanguin fiind aproape abolit la pO2 foarte scăzută. Această vasoconstricție are drept scop direcționarea fluxului sanguin spre zonele pulmonare suficient de bine ventilate. Zonele hipoxice pot apare ca urmare a obstrucției bronșice. La altitudine mare are loc o vasoconstricție pulmonară generalizată conducând la o creștere importantă a presiunii arteriale pulmonare, cu creșterea lucrului mecanic al inimii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
In cursul vieții fetale, rezistența vasculară pulmonară este foarte mare, parțial datorită vasoconstricției hipoxice, astfel încât numai 15% din întoarcerea venoasă merge către plămâni. Când are loc prima respirație, rezistența vasculară scade dramatic datorită relaxării mușchiului neted vascular și astfel, debitul sanguin pulmonar crește enorm. S-au mai descris și alte răspunsuri active ale circulației pulmonare. pH-ul scăzut al plasmei produce vasoconstricție; în special când hipoxia alveolară este prezentă. De asemenea, sistemul nervos autonom exercită un control slab. 19.3. Funcția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
iar enzima responsabilă este ECA. Plămânul este locul de inactivare a serotoninei, dar acestă inactivare nu este o degradare enzimatică, ci reprezintă un proces de preluare și stocare a substanței. O parte din serotonină poate fi transferată la nivelul plachetelor sanguine din plămân sau este stocată în alte locuri și poate fi eliberată în timpul anafilaxiei. Prostaglandinele E1, E2, și F2α sunt și ele inactivate în plămân, unde se găsesc o multitudine de enzime responsabile pentru acest proces. Noradrenalina este degradată în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și au un rol important în răspunsurile inflamatorii și în astm. Plămânul are rol și în mecanismele coagulării sângelui în condiții normale și patologice. De exemplu, la acest nivel există un număr mare de mastocite care conțin heparină. 20. Transportul sanguin al gazelor respiratorii și schimbul tisular Finalitatea funcției respiratorii la nivel de organism constă în aportul de O2 la nivel celular și îndepărtarea CO2 produs de celule, ambele fiind asigurate prin circulația sanguină. Sângele prezintă mecanisme biochimice care cresc mult
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de mastocite care conțin heparină. 20. Transportul sanguin al gazelor respiratorii și schimbul tisular Finalitatea funcției respiratorii la nivel de organism constă în aportul de O2 la nivel celular și îndepărtarea CO2 produs de celule, ambele fiind asigurate prin circulația sanguină. Sângele prezintă mecanisme biochimice care cresc mult capacitatea de încărcare cu O2 și CO2 față de nivelul foarte redus al concentrațiilor sanguine de gaze respiratorii dizolvate fizic în sânge (corespunzător presiunilor parțiale existente la nivel tisular și alveolar și coeficienților mici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
constă în aportul de O2 la nivel celular și îndepărtarea CO2 produs de celule, ambele fiind asigurate prin circulația sanguină. Sângele prezintă mecanisme biochimice care cresc mult capacitatea de încărcare cu O2 și CO2 față de nivelul foarte redus al concentrațiilor sanguine de gaze respiratorii dizolvate fizic în sânge (corespunzător presiunilor parțiale existente la nivel tisular și alveolar și coeficienților mici de solubilitate în apă). 20.1. Transportul sanguin al oxigenului Oxigenul molecular este preluat de sânge din aerul alveolar și este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
capacitatea de încărcare cu O2 și CO2 față de nivelul foarte redus al concentrațiilor sanguine de gaze respiratorii dizolvate fizic în sânge (corespunzător presiunilor parțiale existente la nivel tisular și alveolar și coeficienților mici de solubilitate în apă). 20.1. Transportul sanguin al oxigenului Oxigenul molecular este preluat de sânge din aerul alveolar și este pus la dispoziția tuturor celulelor din organism. El se află în sânge sub două forme: dizolvat și combinat reversibil cu hemoglobina. Transportul de O2 sub formă dizolvată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
exemplu, în cazul incendiilor de clădiri) pot avea o proporție mare din hemoglobina lor sub formă de COHb și astfel hemoglobina este indisponibilă pentru transportul oxigenului. In acest caz concentrația hemoglobinei și pO2 din sânge pot fi normale, dar conținutul sanguin de oxigen este puternic redus. Cantități mici de CO deplasează curba de disociere a oxigenului la stânga făcând dificil ca sângele să preia oxigenul pe care trebuie să-l transporte. 20.2. Transportul sanguin al bioxidului de carbon Bioxidul de carbon
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din sânge pot fi normale, dar conținutul sanguin de oxigen este puternic redus. Cantități mici de CO deplasează curba de disociere a oxigenului la stânga făcând dificil ca sângele să preia oxigenul pe care trebuie să-l transporte. 20.2. Transportul sanguin al bioxidului de carbon Bioxidul de carbon este transportat în sânge dizolvat, sub formă de bicarbonat și în combinație cu proteine sub formă de compuși carbaminici. Ca și oxigenul, bioxidul de carbon dizolvat se supune legii Henry, dar deoarece bioxidul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
rapidă a O2. Schimburile gazoase se realizează extrem de rapid pentru CO2 în comparație cu oxigenul, cu toate că gradientul de presiune dintre capilar și interstițiu este de numai 5 - 6 mm Hg, datorită difuzibilității mari a bioxidului de carbon. Valoarea pCO2 depinde de debitul sanguin și de intensitatea proceselor metabolice tisulare: pCO2 crește dacă scade debitul și/sau crește intensitatea proceselor metabolice. Disponibilul tisular de oxigen poate fi exprimat ca aport sau debit de oxigen (QaO2), deci ca produs între debitul sanguin (Q) și concentrația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
depinde de debitul sanguin și de intensitatea proceselor metabolice tisulare: pCO2 crește dacă scade debitul și/sau crește intensitatea proceselor metabolice. Disponibilul tisular de oxigen poate fi exprimat ca aport sau debit de oxigen (QaO2), deci ca produs între debitul sanguin (Q) și concentrația de oxigen în sângele arterial (CaO2); . Similar, consumul tisular de oxigen (CtO2) este produsul dintre debitul sanguin (Q) și diferența de concentrație a oxigenului între sângele arterial (CaO2) și cel venos (CvO2), numită diferență arteriovenoasă; . Raportul între
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
metabolice. Disponibilul tisular de oxigen poate fi exprimat ca aport sau debit de oxigen (QaO2), deci ca produs între debitul sanguin (Q) și concentrația de oxigen în sângele arterial (CaO2); . Similar, consumul tisular de oxigen (CtO2) este produsul dintre debitul sanguin (Q) și diferența de concentrație a oxigenului între sângele arterial (CaO2) și cel venos (CvO2), numită diferență arteriovenoasă; . Raportul între oxigenul consumat și cel disponibil se numește utilizarea oxigenului și este egal cu raportul dintre diferența arterio-venoasă și oxigenul arterial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de status hipoxic: “hipoxia hipoxemică” când pO2 din sângele arterial este scăzută; de exemplu, în boli pulmonare; “hipoxemia anemică” când capacitatea de transport a oxigenului este redusă, ca în anemii sau intoxicații cu monoxid de carbon; “hipoxia circulatorie” când debitul sanguin tisular este redus (șoc sau obstrucție locală); ”hipoxia histotoxică” în intoxicația cu cianuri, când diferența arteriovenoasă și utilizarea oxigenului sunt foarte mici. Organismul are un depozit mic de oxigen care poate fi utilizat în timpul anoxiei complete sau asfixiei. Depozitul total
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]