1,572 matches
-
ca să-l jupesc de viu, de ici de la gât pân la glezne. Ce fac ei, acei de la Cameră? Stau pe jâlț, colo, și nu fac nimic, mai scriu, ia mânjesc niște hârtie, și iau parale... asta fac. Da nici de sapă nu știu, nici de plugari. Te duci la dânsul, îți iai pălăria din cap: Ce vrai, moșule? Iaca, am și eu o rugăminte. Apoi vină mai pe urmă. Vii iar, iar îți iai căciula. Ce vrai, moșule? Apoi iaca, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
câmpuri bogate de secară și grâu, pline de cupele roșii ale macilor sălbatici. Orizontul închis de zimțuri de plantații. Sate: grămădiri de acoperișuri roșii de țiglă. Salcâmi înfloriți pe marginea drumului de fier. Țărani la prășit plecați din șale pe sapa cu coadă scurtă. Bratislava. Impresia de curățenie și rânduială. Grădini și vii. Căsuțe mici de scândură, ca pentru copii, în mijlocul viilor. Dealuri și văi împădurite. Drumuri albe, pietruite, spălate de ploi. Berării și popicării la umbră și verdeață. Maluri nalte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mundi, leagă în permanență fructe de aur și argint, dar cuplul regal nu are parte de ele, în ciuda destinației exclusiviste dată de sădirea lui specială: „Că l-am pus cu mâna,/ Să ia numai muma;/ Și l-am pus cu sapa,/Să ia numai tata”. Simboluri maritale frecvente în basme și în balada Letinul bogat 1 (21), merele din metale prețioase, succedanee ale soarelui și lunii prin culoare, asigură echilibrul cosmosului. Raptul lor pune universul social într-o stare de vulnerabilitate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
erau siliți să-și părăsească țara, pentru a putea trăi și simți ca români. Pe moșiile Bisericii bucovinene se înființară colonii străine, din venitul lor trăiau slujbași străini de neamul și de legea ctitorilor moldoveni, în vreme ce țăranul băștinaș, ajungând la sapă de lemn, era silit să emigreze. Și, mai ales, în cursul acestui război, stăpânirea austriacă a căutat să distrugă neamul nostru din Bucovina prin mijloace fără scrupule. Drept aceea, sute de români bucovineni s-au înrolat în armata României liberatoare
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pe valea Baicului, spre Țibleș, unde săpa cartofi "dea doilea", a venit cred că pe jos până acasă, cum a putut. Pe atunci femeile taroase (gravide) lucrau până în ultima clipă, de multe ori nășteau pruncii pe pământ, când erau la sapă sau la fân, pe dealuri și munți, își aduceau coconii acasă numai după ce terminau treaba câmpului, în mâneca unei cămăși bărbătești de cânepă, sau a sumanului. Nu era asistență sanitară în satul Dragomirești, în acele vremuri, nevestele tinere din Maramureș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Just este impresionat de puternicele resentimente și de starea lor mizeră, care au determinat tensiunea socială: „sunt și ei atinși de poftă de răscoală, de ură contra evreilor, arendașilor. E teribil. Au nevoie de pământul de la țărani ... Țăranul ajunge la sapă de lemn”. La 11 martie, preotul consemna: „Se aude că a venit armata la Huși (reg. IV din Iași). Pe la 8 dim. văd soldați postați la Haimoti spre Corni. Dumnezeu știe ce are să fie ...”. Situația devenea din ce în ce mai încordată. Sub amenințarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sunt bocetele. Militarii cântă cântece de... cătrănie. * Scena înmormântării este ultima din trilogia: Nașterea, Viața, Moartea. * În dragoste nu există reciprocitate absolută. * Unele fabule sunt... imorale. * Dacă te culci odată cu găinile, scoală-te odată cu cocoșii. * Ca să nu mai ruginească, pune sapa să prășească. * Decât să tragi mâța de coadă, mai bine trage sapa. * Cercul e o linie fără cap și fără coadă. * Pătratul e un cerc în colțuri. * Zahărul și sarea au gusturi diferite, dar roluri similare. * Urcușul e un coborâș
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
trilogia: Nașterea, Viața, Moartea. * În dragoste nu există reciprocitate absolută. * Unele fabule sunt... imorale. * Dacă te culci odată cu găinile, scoală-te odată cu cocoșii. * Ca să nu mai ruginească, pune sapa să prășească. * Decât să tragi mâța de coadă, mai bine trage sapa. * Cercul e o linie fără cap și fără coadă. * Pătratul e un cerc în colțuri. * Zahărul și sarea au gusturi diferite, dar roluri similare. * Urcușul e un coborâș răsturnat. * Unele adevăruri se spun în față, altele pe la spate. * Adevărul spus
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Democrație” e o formă fără conținut. * Laudă-te cu ceea ce faci tu, nu cu ce au făcut alții. * Trecutul fără prezent nu are nici un viitor. * Verbul „a iubi” se conjugă numai la timpul prezent. * Prașila bună nu se face cu sapa altuia. * Unii politicieni și guvernanți au luat obiceiul mâțelor; scurmă ca să-și astupe neputința. * În disputele politice, întotdeauna adversarul e de vină. * În justiția noastră, mai ales vinovatul are dreptate. * Politicianul sărută azi unde a scuipat ieri. * Fariseismul este fața
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
lasă În urmă o cantitate apreciabilă dintr’un astfel de material inert, nisipul; numai că e foarte fin dispersat. Plantele, de exemplu, nu sunt afectate de prezența unei sticle, cărămizi ori pietre; În ele doar scrâșnește fierul plugului, scoate scântei sapa ori se știrbește coasa. Dăunător e doar faptul că decimetrul pătrat pe care-l acoperă o sticlă se acumulează În metri pătrați, hectare ș.a.m.d. de teren scos din circuitul agricol. E drept, așa cum am arătat mai demult, natura
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de râs, dar 99% din sat n-au înțeles! Ce, crezi că eram noi invidioși pe tine? - Păi, nici nu prea aveați pe ce! Când a plecat Studentu de la mine, am văzut-o pe tanti Lenuța care se întorcea de la sapă. Am întrebat-o dacă a citit ce am scris despre Costoiu. N-a citit. I-am adus o carte și am rugat-o să-și arunce o privire când are timp. O să se uite, zice, ca să vadă dacă e ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
nenorocire; în timp ce marele patriot Ilie Ilașcu stătea în temnițele din Tiraspol, niște derbedei din sat au pândit când bătrâna era plecată la câmp sau la biserică și i-au furat din ogradă tot ce mai avea-foarfecele de pe pragul casei, toporul, sapa, până și hainele soțului decedat. De frica hoților, pe care poliția nu i-a putut găsi niciodată, dacă nu cumva ea punea la cale tărășeniile, atunci când se ducea undeva, maica Natalia își urca găinile în podul casei și le încuia
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Au refuzat să-i dea măcar acolo niște vreascuri, să-și poată face o oală de mâncare. Ultima iarnă a vieții a petrecut-o Natalia Ilașcu fără lemne de foc, în frig.) Dacă uită ceva prin curtea casei, topor, foarfece, sapă, hârleț, totul este furat: „și foarfecele de pe pragul casei mi l-a luat. Tot țin în casă. Tot îmi fură și-mi fură. și nimeni nu mai vine pe la mine și nici Nina, vai de capul ei! Zicea Iura că
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ultima zi a săptămânii. Tata fiind plecat la muncă, iar mama ocupată cu nesfârșitele munci casnice, această activitate obligatorie a fost transferată în grija celor patru frați mai mari. Am smuls buruienile crescute la baza zidului căsuței, am tăiat cu sapa iarba de lângă trotuar, apoi am făcut copcă fiecărui copăcel din fața casei și, în final, am văruit fiecare exemplar. Ne uitam cu plăcere: era îngrijit, curat, frumos pe toată lungimea uliței. Cele patru rânduri de salcâmi dați cu var străluceau în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
aștepta un rus; vroia vacă. Mama s-a opus. Rusul a lovit-o cu bestialitate și am rămas numai cu bocceluțele cu care am ajuns, pe jos, în satul Zvoristea; unde am trăit din ceea ce a putut câștiga mama (cu sapă). Rușii ne-au dat voie să ne întoarcem acasă la sfârșitul lui august dar nu ne-au permis să recoltam grâul (unică sursă existența de alimente). Gospodăria (casă, grajdiul, sura, ograda), după 5 luni de izbeliște, se prezenta imensă și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
tragice istorii care și-a prelungit furtunile până în perioada tinereții generației mele și în speranța însoțind lupta semicentenară a partidului în vederea instaurării dreptății sociale, a triumfului demnității mulțimilor de secole umilite, din rândurile cărora au ieșit cei ce-au schimbat sapa-n condei și brazda-n călimară.“ (Luceafărul, 24 aprilie 1971) CONDURACHI Emil, acad. Un altfel de academician (nota V. I.) „...Marea Revoluție din Octombrie, pe de altă parte, a dovedit, pentru prima oară în istoria lumii, că oamenii pot nu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
fost scrisă. Genialul Homer al lumii moderne încă nu s-a născut. Poate că nu i-a venit încă vremea. Încă n-am așezat cunună de biruință deplină pe frunțile noastre trudite de muncă, încă-n palmele noastre ciocanul și sapa mai fac bătături, încă mușchii noștri se întind, se încoardă, într-un efort colosală Încă n-am cucerit întrecerea. Homer să vină atunci - și va veni - când, într-o dimineață splendidă, deschizând ziarul vom citit cu inima caldă, cu răsuflarea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a crea o stare de panică pentru cel vizat, sau după caz, de a-l îmbolnăvi, de a-l scoate din circuit pentru câteva zile. Iar dacă acest ,,tratament” se aplică în mod repetat, cel vizat va fi adus ,,la sapă de lemn”, la faliment sub toate aspectele. Este una din metodele prin care această țară a fost jefuită, în sensul că cei care se opuneau activ și deranjau interesele pungașilor, erau îndepărtați prin aceste metode perverse. Bineînțeles că am început
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
declară între altele, și aceste cuvinte caracteristice concepției lor asupara împărțirii administrative a Transilvaniei :«Aici în sat nu poate omul nici cu vitele, nici cu palmele câștiga, nici-un ban, fără de a se duce în Ardeal ori cu îmblăcii, ori cu sapa, ori cu secera, ori cu coasa, acela tot mai poate face câte un potor...așa dar numai acela care n-are nimica se poate duce în Ardeal la lucru». Ei, cei din Drăguș, va să zică nu făceau parte din Ardeal. Chiar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de preoteasa Silvia Budac, iar după dispariția acesteia, sarcina aceasta a fost preluată de gospodina Felicia, iar societatea se poate mândri că funcționează de șase decenii fără vreo sincopă. CAPITOLUL XII Negoț și meșteșuguri Motto: Ca să schimbăm acum, întâia oară Sapa-n condei și brazda-n călimară, Bătrânii-au adunat, printre plăvani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite, Eu am ivit cuvinte potrivite Și leagăne urmașilor stăpâni. Și frământate mii de săptămâni Le-am prefăcut
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Odată rezolvată problema lemnului pentru construcția locuinței, acesta a fost folosit pentru alte trebuințe. Din lemn și-a realizat carul, ca să nu mai ducă producția agricolă din câmp, acasă cu spinarea, din lemn și-a construit plugul, grapa, cozile la sapă, la coasă, la îmblăciu și la toate celelalte unelte agricole de care nu se putea dispensa. Mai târziu sau poate în paralel cu aceasta a început a-și confecționa cele mai simple piese de mobilier, măsuța cu trei picioare pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
departe de sat, «La Ghețari», în «Lunca Oveselor», la «Stejari» sau pe «Secșoară», unde au început să producă și să valorifice în sat obiecte din lemn foarte necesare localnicilor, ca linguri, fuse, suveici, corfe, țecheri, cheltee, roabe, mături, cozi de sape, de coase sau de hârșee, furci, greble, juguri, lăzi de zestre, coșuri pentru cereale sau blidare. Păstrând legături cu rubedeniile lor rămase dincolo de munți, au mai adus și alte familii, după cum datorită recunoscutei prolificități cu care i-a înzestrat natura
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a doua oară, apoi pe la sfârșitul lui septembrie se apucau de semănat cu secară, se gunoia cu gunoi de grajd. Uneltele agricole să zic, până prin 1910 erau foarte proaste, era plug de lemn, avea un fer înainte de tăia și o sapă la corman jos de fer, dar cormanul era de lemn. Cam din 1905 au apărut plugurile Riger cu corman de tuci sau tablă, cu un fer. Erau tare mândri care-și cumpărau pluguri de fer. Grapele la fel erau de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lemn, dar colții erau puși de feraru din sat. La cultivatul prășitoarelor era o muncă nespus de grea și asta era lucrată mai mult de femei, căci bărbații se ocupau cu păduritu. Săpau bietele femei cinci, șase săptămâni nu lăsau sapa din mână decât noaptea. Cum se semănau porumbul și cartofii. Dacă se gunoia locul cu gunoi de grajd ori se gunoia cu oile, să ara locul, să semăna porumb așa cum se seamănă secară ori ovăz dar mai rar, apoi se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și cartofii. Dacă se gunoia locul cu gunoi de grajd ori se gunoia cu oile, să ara locul, să semăna porumb așa cum se seamănă secară ori ovăz dar mai rar, apoi se grăpa cu grapa și-i da pace până la sapă când porumbu avea șase foi. Să apuca de sapă, aicia era nenorocire că nu-l vedeai din iarbă, o adevărată pedeapsă pe săpători și mai erau hrăniți cu mult mai rău ca astăzi, posteau toate miercurile și vinerile afară cele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]