2,312 matches
-
a epocii și a modului de gândire pașoptist, este necesară identificarea neoclasicismului concretizat prin viziuni particularizante subsumate ideologiei clasice care au subminat aparenta impunere victorioasă a romantismului. Dincolo de elementele multiple care sunt prezente la nivelul operelor prin cultivarea fabulei, a satirei sau a epistolei (specii clasice în esență), prin predispoziția către o claritate și sobrietate a frazei poetice, la Grigore Alexandrescu, de exemplu, prin aspirația către dimensiunea solară a existenței în pastelurile lui Alecsandri etc., așadar, dincolo de toate aceste aspecte, concretizate
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
eclectismul ideologic al epocii. Îmbinarea speciilor literare pe care o întâlnim la Grigore Alexandrescu este uimitoare, cu atât mai mult cu cât opera sa, în ansamblu, dă totuși dovadă de coerență și unitate. Astfel, poetul reușește să creeze deopotrivă fabule, satire sau epistole de origine clasică și meditații sau elegii de factură romantică. Însă, dacă despărțirea apelor în ceea ce privește concretizarea este-tică a unei tendințe sau a alteia la nivelul operei poetului muntean s-a făcut deja în studii importante cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Poems of Alexander Pope, Routledge, London, 1963. 29. Pound, Ezra, Privire retrospectivă, traducere de Olimpia Iacob, în "Convorbiri literare", Iași, nr. 7, iulie 2008. 30. Rădulescu, Ion Heliade, Critica literară, Editura Minerva, București, 1979. 31. Swift, Jonathan, Povestea unui poloboc Satire și alte pamflete, traducere, studiu introductiv și note de Andrei Brezianu, Editura Univers, București, 1971. 32. Voltaire, Corespondență, antologie, traducere și aparat critic de Maria Carpov, Editura Univers, București, 1978. 33. Voltaire, Oeuvres critiques et poétiques, Librairie Larousse, Paris, 1937
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
75. ("monstrueuse et ridicule") 84 Ibid., p.78. ("C'est notre folle et cruelle vanité, et non pas la noble simplicité des anciens, qu'il faut corriger") 85 Viorica S. Constantinescu, op. cit., p. 15. 86 Jonathan Swift, Povestea unui poloboc Satire și alte pamflete, traducere, studiu introductiv și note de Andrei Brezianu, Editura Univers, București, 1971, p. 142. 87 Ibidem, p. 244. 88 Ibid, pp. 152-154. 89 Cf. Joseph M. Levine, The Battle of the Books: History and Literature in the
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
el la Herculanum, în vilă. Horațiu scrie numeroase versuri legate de modul de viață practicat în vila lui Piso, iar o lectură avizată permite reperarea unei multitudini de referințe la lucrarea Despre moarte a lui Philodem în Ode, Epistole și Satire. Aceeași remarcă și în privința lui Tibul, a cărui înțelepciune preia mult din maximele lui Epicur: să disprețuiești bogăția, să-ți moderezi dorințele, să renunți la ficțiunile sociale, să vizezi calmul interior, să-ți reduci nevoile la elementar, să frecventezi o
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Homer) 117 Périclès et Verdi (Deleuze) 189 Phaidon (Platon) 10, 13, 84, 146, 185, 187, 213, 275, 307 Phaidros (Platon) 185 Philebos (Platon) 123, 143, 148, 153, 308 Protagoras (Platon) 185 Remediile iubirii (Ovidiu) 287 Republica (Platon) 147, 154, 185 Satire (Horațiu) 234 Satyricon (Petroniu) 231 Scrisoare către Herodot (Epicur) 186, 209, 309 Scrisoare către Menoiceus (Epicur) 183, 190, 236-237, 309 Scrisoare către Pythocles (Epicur) 186, 209, 238, 309 Scurt tratat asupra afecțiunilor și acțiunilor (Diogene din Oenoanda) 300 Sentințe vaticane
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
o acumulare a unui sistem al împrejurărilor istorico-literare. Lirica anilor 1950-1960 se caracterizează prin entuziasm, prin "patos și angajare într-un discurs nediferențiat" cum spune Petru Poantă. S-a scris în această perioadă foarte multă poezie ocazională: imnul, oda, balada, satira devin specii frecvente. Poeți ca Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Demostene Botez, Maria Banuș, Nicolae Tăutu, Eugen Frunză au scris o poezie cu o anumită culoare a reconstituirilor, mesaj generos, suflu social impulsionat de revoluționarea realităților social-politice. Transcrierea poetică a realității
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Tineretului, 1963, "Elegie pentru floarea secerată", Editura Tineretului, 1967, "Hannibal", Cartea Românească, 1973. Ceea ce dă originalitate creației lui Eugen Jebeleanu este motivul morții, desfășurat într-o amplă elegie de-a lungul întregii existențe poetice. De la "Ceea ce nu se uită", unde satira și accentele elegiace se împletesc, și până la ultimul volum: "Nu o să te uit... cum ai venit... Cu zâmbetul tău de sabie/ totuși un pic tăiată.../ Cu buzele tale de fecioară/ căutând să-mi aspire fluturele răsuflării". Sentimentul morții este surprins
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lumea. În cest context poezia este "iremediabil demodată" și din vârful celor 300 de etaje "nu-ți vine niciodată să zbori". Universul este prezentat alegoric, hiperbolizat în combinații de tonuri grave, de gândire lucidă, cu jocul, cu atitudinea alertă de satiră și umor, moduri de a ascunde faptul că este un sentimental. Revoluția îi va da certitudini și "negația" se va transforma în "afirmație". "Aventurile lirice" (1963) sunt o patetică adeziune la marea construcție poetul cântă cu har hidrocentralele, eliberarea Cubei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și încadrată în strofe și rime, la versul alb (în perioada 1944-1947 și în cea de după 1960) ca apoi, în ultimii ani, să se revină la unii dintre poeți, la tiparele fixe. Reînvie în epocă,balada și poema(liricizate), parabola, satira, bocetul, cântecul-romanță, doina. Ne este tot mai clar faptul că ineditul creațiilor stă în unghiul de percepție estetic, în plasticitatea imaginilor, în asociația și disociația imprevizibilă, fie că poemul este parabolă, este discursiv, sau recheamă confesiunea, instantaneul, narația etc. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
presupune și o monstruozitate morală: "Femeie ne femeie, la bine și la rău/ Turtită ca o tavă și-un sul de rogojină/ Sătulă de-ntuneric, scârbită-i de lumină/ Făptură neîmplinită și fată fătălău." Doinele din cuprinsul poemului sunt niște satire la adresa lumii moșierești: "Îi țes țării, pe gherghef,/ fire-n jur, ca de sidef/ Să ne sugă ca pe muște/ Când se tem să nu ne-mpuște." Ceea ce caracterizează poemul este marea simplitate,vibrația discursului liric, vorbirea suculentă specifică țăranului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în primele versuri ideea, apoi o comentează descriind o lume de obiecte, se uimește, râde deschis, cum am spune, în văzul lumii, pentru ca la sfârșit, cuvântul, ver sul-poantă să dea adevăratul sens al poeziei. El conține atitudinea poetului, gestul, ironia, satira, tristețea, de fapt sinceritatea poetului. Exemplul poemului "Viziune" este edificator. Aflăm de la început că poetul se dimensionează, pentru a lua în stăpânire realul, apoi urmărește cu "ochii mari" propria evoluție, reprezentând-o modular: "Luna trecută, de pildă/ M-am îngrășat
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
repetă în aceeași manieră tot ce e spus în cele anterioare apariției lui. Același dozaj de inventivitate, același simț al colosalului într-un lung proces de "Demistificare a literaturii 9.. Totuși, trebuie remarcată reprezentația mai puțin veselă, ironia mai aspră, satira mai acidă; totul stă sub semnul neputinței care accentuează profilul tragic al poeziei soresciene: "Altfel nu-mi explic de ce nu oprește nici o dată/ În nici o stație,/ De ce nu face o haltă,/ Am putea să-l dăm jos pe criminalul ăsta
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
săbii, cu Iordache și... Răzvan Vasilescu, interpretul regizorului din Ana. "Autocitate", de fapt! Ca și celelalte reveniri din aceeași distribuție de altădată: Mircea Albulescu și Dorina Lazăr. Refuzul de a face filmul după Legendă... îl revoltă pe regizorul-personaj. Prilej de satiră a regimului: visătorul bravează, atacă și plătește prețul arestului, al anchetei, al pierderii lucidității. Retras în anii postcomuniști departe de zarva orașelor, pe mal de fluviu, devenit un soi de "nebun al satului", va imagina totuși filmul alături de o tînără
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în finalul spectacolului îi abandonează... lasându-i năuci să citească într-o semiobscuritate sloganele scrise de el în "Vocea patriotului naționale". Râde sarcastic și dispare tot atât de brusc precum a apărut. Acest final deschis, tulburător, propus de regizor, accentuează sensul contemporan al satirei caragialiene. Regizorul repetând cu Liubov Strejenova Veta și Boris Șcerbakov Rică Spectacolul a primit premiul criticii, cel mai prestigios trofeu în URSS, iar actorul Boris Șcerbakov premiul pentru cel mai bun rol masculin. Cu anii, făcând mai îndeaproape cunoștință cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
circarului, Mircea Albulescu a cizelat una dintre cele mai fascinante creații din lunga lui carieră. Și din nou caligrafia austeră a lui Alexa Visarion, cerebrală, născută din evidenta dorință a epurării formelor a pus în valoare profunzimea discursului filozofic, sarcasmul satirei sociale. Zugrăvită în culori grotești, până la anularea unei precise determinări temporale, fresca micului oraș de provincie năclăit în rutină, este memorabilă în cruzimea ei. Aripa realismului magic vibrează din nou pe deasupra imaginilor. Sugestia morții iminente se naște dintr-un fâlfâit
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
între Rică Venturiano și Zița nu mai are loc, înfocatul amorez dispărând ușor, râzând cu ironie de interesul subit manifestat de toți ceilalți pentru citirea ziarului "Vocea patriotului naționale". Final gogolian, care continuă, ce-i drept, scena precedentă, de admirabilă satiră politică... (Margareta Bărbuță) Alexa Visarion propune alături de echipa Teatrului Giulești o cu totul altă lectură a Nopții furtunoase, decât cea tradițională... Este sau nu argumentată de replică viziunea lui Alexa Visarion? Este în cea mai mare parte perfect argumentată! Primul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Își alege un aliat remarcabil în persoana dramaturgului (și scenaristului) Radu F. Alexandru, semnatarul unui scenariu încărcat de virtuți potențial dramatice și transparent constructului filmic, notabil prin firescul și inteligența replicilor, punctând situația banală sau înțelepciunea aforistică, relația psihologică sau satira vezicantă. Operând etajarea realității filmice, Visarion construiește sub parterul banalului cotidian, un subsol al subconștientului individual cu enigmele și dramele lui și etajele superioare ale unei filozofii de existență, tonic-optimiste, clar și precis conturate. Personalizarea discursului filmic face un pas
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sunt: comicul de moravuri (imoralitatea, corupția etc.), de situație, de intrigă (situația intrigă este hilară), de caracter, de limbaj, comicul numelor proprii. Variante ale comediei sunt: vodevilul, feeria, farsa, comedia absurdă, farsa tragică etc. Forme asociate comicului sunt umorul și satira (în vodevil sau farsă, de exemplu), ironia, sarcasmul, grotescul (mai ales în teatrul absurdului): „frecvent, comedia apare învestită cu atributele satirei și ale criticii morale, sistematizate întrun adevărat topos estetic“ (Adrian Marino). - În literatura română, comedia sa afirmat în epoca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
proprii. Variante ale comediei sunt: vodevilul, feeria, farsa, comedia absurdă, farsa tragică etc. Forme asociate comicului sunt umorul și satira (în vodevil sau farsă, de exemplu), ironia, sarcasmul, grotescul (mai ales în teatrul absurdului): „frecvent, comedia apare învestită cu atributele satirei și ale criticii morale, sistematizate întrun adevărat topos estetic“ (Adrian Marino). - În literatura română, comedia sa afirmat în epoca pașoptistă, prin creațiile lui Vasile Alecsandri, care a scris farse, vodeviluri, comedii de caractere și de moravuri (Chirița în Iași, Chirița
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
românești este I.L. Caragiale. Strălucit precursor al teatrului modern, autorul Scrisorii pierdute ilustrează cu virtuozitate toate trăsăturile definitorii ale comediei: conflicte derizorii care au întotdeauna un deznodământ fericit, orientarea observației psihologice spre generalitate și tipologie, asocierea comicului cu umorul și satira, cu ironia, sarcasmul sau grotescul, utilizarea unor tehnici dramatice specifice (travestiul, quiproquoul, imbroglioul etc.). CUPRINS: Item 1: ilustrarea a două caracteristici ale speciei literare comedie existente în textul dramatic studiat Principala categorie estetică pe care o dezvoltă această specie dramatică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
liric Gruparea creațiilor lirice în clase specifice (specii) este determinată de mai multe criterii: Criteriul tematic reunește lirica erotică (idilă, eglogă, romanță, elegie erotică etc.), lirica peisagistă (pastel, pastel psihologic), lirica cetății (poezia patriotică și poezia socială: imn, odă, meditație, satiră, blestem etc.), lirica filozofică (artă poetică, meditație, elegie existențială etc.), lirica religioasă (imnul creștin, psalmul, poezia rugăciune, colinda). Criteriul formal are în vedere poeziile cu formă fixă: sonetul, rondelul, gazelul, glosa, haiku, trioletul etc. Criteriul dominantei afective vizează tonalitatea definitorie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
elegie existențială etc.), lirica religioasă (imnul creștin, psalmul, poezia rugăciune, colinda). Criteriul formal are în vedere poeziile cu formă fixă: sonetul, rondelul, gazelul, glosa, haiku, trioletul etc. Criteriul dominantei afective vizează tonalitatea definitorie a discursului liric (imn, odă, doină, elegie, satiră, parodie etc.). Ca „artă a Limbajului“, mai mult decât celelalte genuri, genul liric apelează la procedee expresive care evoluează de la simplul strigăt emoțional la rafinata utilizare a tuturor tipurilor de imagini, de figuri de stil sau de metrică și la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vom vedea. Lucru doar parțial explicabil, dacă le punem alături de unele reușite cum ar fi Mortua Est (ritmul și tensiunea dramatică a meditației sunt intacte), Rugăciunea unui dac, Scrisorile, tabloul vivant al Weltanschauung-ului eminescian, agrementat cu fosforescenta ironie și satiră romantică, bine susținut de traducător în articulațiile sale filosofice, cosmogonice, plastice ș.a.m.d., Rugăciune, prozodie devoțională prodigios conservată. Practic, acolo unde Sauro Albisani s-a identificat prin succesive variante cu veșmântul conotativ original, cu tensiunile imaginației și transparențele vizionare
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
salvare. S-a ridicat în picioare, a bătut cu pumnul în masă și-a rostit tunător, cu o voce care semăna teribil cu cea a lui Ceaușeșcu: "Tovarășul secretar general a spus: să dăm umorului ce-i al umorului și satirei ce-i al satirei!"... Atît de bine și-a dozat strigătul și-atît de teatral, încît după două secunde de consternare, auditoriul a-nceput să aplaude, să scandeze lozinci (în mod aberant, firește), iar cetățeanul turmentat a fost evacuat cu discreție
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]