10,267 matches
-
și condusă de bani. Din momentul trezirii de dimineața și până seara în momentul în care așezăm capul pe pernă, uneori și în nopțile în care nu putem dormi, suntem în mijlocul unei competiții cu ceilalți oameni pentru apropierea banilor și satisfacerea prin ei a unor nevoi și interese din ce în ce mai numeroase și din ce în ce mai sofisticate. De ce este nevoie de această competiție? Nu puteam trăi și altfel? Adică la o distanță mai mare de bani și caruselul complex de probleme pe care aceștia le
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cum sunt hrana și locuința. Nu apăruse "partea blestemată", așa cum Georges Bataille va denumi plus produsul de mai târziu. Deși o prelungire a mâinii, unealta este foarte slab dezvoltată. Schimbul de mărfuri în înțelesul său economic, adică din rațiuni de satisfacere a unor nevoi conștientizate, apare după prima diviziune a muncii 104 sociale. Putem presupune existența sa în timp între anii 10.000 î.Hr. și 6.000 î.Hr. Omul devine acum homo economicus. Se cunoaște necesitatea, raritatea, iar creierul era organul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
al acesteia. Normele sociale au un caracter natural, firesc și pentru că cea care le dă naștere conștiința umană este suprema creație a naturii. Putem înțelege mai bine economia și folosința banului, ca instrumente, căi pe care omul le folosește în satisfacerea nevoilor sale mai mult sau mai puțin sofisticate. Chiar dacă "... ordinea socială este deseori creată pe cale ierarhică", ea "poate apărea dintr-un spectru larg de surse" între care "interacțiunile descentralizate și spontane între indivizi"137. Există, în organizarea socială, norme cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
raționalitatea apar imediat cu conștiința de sine. Nu există gest, gând sau faptă umană, fie că aparține omului primitiv sau omului post-modern, care să nu conțină o încărcătură economică. De fapt, contactul cu natura înseamnă în primul rând nevoia și satisfacerea acestei nevoi. Nevoi sofisticate presupun o luptă sofisticată; nevoi simple presupun un efort sumar, lipsit de complexitate. Omul conștient devine și un om al economiei. El este dependent de bunurile din jurul său, chiar odată ce primește primele raze de lumină. Trebuie
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de daruri și servicii"188. Schimbul neeconomic este schimbul practicat de oameni în relația cu divinitatea sau cu alți oameni, cu scopul de a căpăta bunăvoința 189. El este unul reciproc 190, atunci când se desfășoară între oameni, dar nu țintește satisfacerea unei nevoi materiale. Acest tip de schimb neeconomic este unul absolut irațional, parte a unor ritualuri primitive de împăcare a spaimelor și fricii. Schimbul neeconomic este prima formă de schimb, primul impuls al omului de a folosi lucrurile și bunurile
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
logică, specific umană - n.n.), orice acțiune omenească apare ca un schimb al unei condiții cu alta. Oamenii aplică bunurile economice, timpul și munca personală în direcția care în circumstanțele date promite cel mai înalt grad de satisfacție și renunță la satisfacerea nevoilor de mai mică importanță, pentru ca să poată satisface nevoile mai urgente. Aceasta este esența activității economice: ducerea la îndeplinire a acțiunilor de schimb"248. Schimbul economic este acea formă de schimb care are mobiluri și finalități legate de conștientizarea de către
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
provoca o bătălie generală pentru bunuri? Dimensiunea lor morală, setul de valori și principii unic umane pe care ni le-a dăruit natura și Marele Creator. Schimbul economic este operațiunea profund umană, cu valențe morale interne, care stă la baza satisfacerii în mod pașnic a trebuințelor. Schimbul economic apare mai târziu în evoluția umană, după diviziunea muncii sociale, deoarece atunci omul are o gândire, o conștiință de sine, are limbaj și poate socializa, poate coopera. Cooperarea umană pe baza intereselor umane
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
însuți și cu ceilalți, ci a sta cuminte în "rândul lumii". Capitolul III A treia marfă. Apariția banilor 1. Funcția de mijloc de schimb a monedei Acțiunea este modul de a fi fundamental uman. Acțiunea umană se află în sprijinul satisfacerii nevoilor omului și creează economia. Activitatea omului conduce spre un mecanism complex de manifestări, printre care și schimbul. Moneda este un instrument, o pârghie, un organ (dacă ar fi să folosim un termen din biologie) care apare în procesul satisfacerii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
satisfacerii nevoilor omului și creează economia. Activitatea omului conduce spre un mecanism complex de manifestări, printre care și schimbul. Moneda este un instrument, o pârghie, un organ (dacă ar fi să folosim un termen din biologie) care apare în procesul satisfacerii cerinței fundamentale a activității economice de a pune un echilibru între raritate și nivelul infinit al dorințelor umane și nevoilor umane. Diversitatea și complexitatea acestor nevoi va duce la diversificarea acțiunilor umane și economice. Funcțiile 298 fundamentale care creează moneda
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o economie de timp de muncă social. Karl Marx, în "Capitalul"300 face o analiză clară a acestor procese și al rolului banilor în apariția comerțului, adică a schimbului mijlocit de bani și care se realizează în scopul căutării și satisfacerii unor nevoi umane. Apariția aurului ca cea de-a treia marfă, adică "saltul valorii mărfii din trupul mărfii în trupul aurului, este, așa cum m-am exprimat în altă parte, saltul mortal al mărfii"301. Legătura dintre marfă și bani, este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
asumau riscuri puține, tocmai din cauza primitivismului și a lipsei altor garanții. Marfa trebuia să dețină ceea ce numește "valoare de întrebuințare" și predictibilitate în manevrare. Sintetizăm: "Inițial servește drept bani, adică este primită în cadrul schimbului, nu ca obiect de consum pentru satisfacerea unei trebuințe, ci spre a fi schimbată pe alte mărfuri, marfa care, ca obiect, satisface o trebuință, circulă și se schimbă cel mai des, oferind astfel maximum de certitudine, că la rândul ei va putea fi schimbată pe alte mărfuri
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
lor stă ceea ce Nigel Dodd numește "teoria tranzițională"364, conform căreia "banii apar ca o marfă specială, mediind schimburi dificile". Banii au apărut după schimbul în natură, încununând eforturile omului de a căuta metode și instrumente tot mai sofisticate pentru satisfacerea unor nevoi și interese tot mai sofisticate. A treia marfă se detașează în cadrul unui proces complex, îndelungat în timp365, un proces de acumulări, dar și de mutații economice, sociale și chiar politice, dacă ar fi să folosim limbajul lui Charles
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
un mijloc de efectuare a schimburilor. Distincția pe care am dezbătut-o, între moneda marfă consumabilă și cea neconsumabilă o considerăm a fi importantă, pentru că ea marchează diferența de statut social și de evoluție de la omul primitiv, în căutare de satisfacere a nevoilor fiziologice, primare, la ființa socială, organizată în orașe, care începe să prețuiască ceea ce prețuiau și zeii, adică semnele perenității în timp. Apariția monedei marfă neconsumabilă, la care are acces din ce în ce mai multă lume, este un fel de timp al
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
echivalent pentru alte mărfuri: faptul că marfa respectivă era căutată, ușurința transportului și comercializării sale, rezistența sa la transport, rezistența în timp a acestei mărfi, raritatea relativă în raport cu alte mărfuri, utilitatea mai mare în spațiul geografic respectiv,rolul important în satisfacerea unor nevoi fundamentale, de fiecare zi, posibilitatea expansiunii schimbului prin intermediul acestei mărfi, deci folosința sa pe spații geografice mai mari. Aceste calități fac la un moment dat ca o marfă să fie căutată, apreciată și "incoronată" ca monedă de schimb
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
valoric, aurul și argintul, presupunea un nivel destul de elaborat al vieții umane și al raportării omului la lume. Acești oameni cunoșteau noțiunea de valoare și plusprodus, ca parte care trebuia să le rămână în procesul schimbului. Schimbul monetar înseamnă o satisfacere prin metode elaborate a unor gusturi din ce în ce mai complexe. De altfel, numai de lipsă de sofisticare nu putem bănui, de exemplu, camerele mortuare ale faraonilor pe care le-am descoperit în piramidele egiptene și nu numai. Chiar dacă nu vom avea o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Conform psihologiei societății, atunci când venitul real agregat crește, consumul real agregat crește, dar nu la fel de mult ca și venitul. Prin urmare, angajatorii ar înregistra pierderi în cazul în care toată creșterea de forță de muncă ocupată s-ar concentra asupra satisfacerii cererii sporite pentru consumul imediat. De aceea, pentru a justifica orice cantitate de forță de muncă angajată, trebuie să existe o cantitate de investiții curente suficientă pentru a absorbi excesul de producție peste ceea ce societatea alege să consume. Rezultă că
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
noastre date de Creator. Legătura dintre autoritate și bani, dintre putere și bani, este veche și stăpânește viața oamenilor. Nu în Evul Mediu și nici în capitalism au pus banii stăpânire pe lume, ci dintotdeauna. Nevoile umane și interesele umane, satisfacerea lor și bătălia cu natura le avem dintotdeauna. Sigur, putem spune că prin declararea banului ca atotputernic, omul pierde din umanitate. Este un semn al nimicniciei noastre ca ființă ce pășește pe pământ, dar este, în același timp, și un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fapt nimic. Lumea socialismului a promis totul fără a oferi nimic. S-a întâmplat așa pentru că cea mai proastă idee a fost aceea de a imagina o lume a proprietății comune asupra mijloacelor de producție 1115. Gestiunea capitalului în sprijinul satisfacerii intereselor umane a devenit odată cu socialismul o simplă amintire. În ceea ce privește soluția aleasă de către capitalism și anume creșterea nivelului de trai, Mises arată: "Lenin nu putea să înțeleagă de ce comuniștii aveau eșecuri peste tot în afara Rusiei. Nu se aștepta la mare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
au descoperit calea eliberării de rău. Omul este, după părerea lor, mai presus de toate bun, el nu vrea decât binele aproapelui său, dar instituția proprietății private i-a viciat natura"1214. Dintotdeauna apropierea obiectului s-a făcut în scopul satisfacerii acestor nevoi, omul primitiv și animalele intră permanent în conflict pentru satisfacerea lor. Este o iluzie că omul, într-un anumit moment al evoluției sale, poate să nu mai fie egoist. Există păreri care spun că ființa umană reacționează prin
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
presus de toate bun, el nu vrea decât binele aproapelui său, dar instituția proprietății private i-a viciat natura"1214. Dintotdeauna apropierea obiectului s-a făcut în scopul satisfacerii acestor nevoi, omul primitiv și animalele intră permanent în conflict pentru satisfacerea lor. Este o iluzie că omul, într-un anumit moment al evoluției sale, poate să nu mai fie egoist. Există păreri care spun că ființa umană reacționează prin sistemul său nervos, într-un anume fel, diferit la cuvinte și fapte
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
bază. Se discută mult despre lipsa de morală, despre minciună, trădare și lipsă de verticalitate în fața presiunilor de toate felurile, dar se uită cu desăvârșire că este dificil ca un om mediu, obișnuit, să fie moral, atâta timp cât este dependent de satisfacerea nevoilor sale de bază. Etica, demnitatea sunt atribuite morale care înfloresc dincolo de nevoile materiale de bază. Sentimentul românesc că se poate rata drumul libertății și capitalismului este unul acut și în contextul în care lumea capitalistă este o lume care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
2000, pp. 15-16. 59 Apud. Anton Dumitriu, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987, pp. 41-42. 60 "Ceva s-a strecurat, în mod misterios între om și lume (...), nu mai există o delimitare clară între nevoie și satisfacere; în consecință, omul nu a putut să continue să trăiască într-o relație imediată cu lumea naturală.(...) Aruncat într-o stare de insecuritate, obligat să dea totul pentru a-și salva existența, el este expulzat din fericirea sa trecătoare: depinde
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
se bazează pe folosința monedei metalice. Am păstrat însă convenționalitatea titlului din motive de înțelegere și exprimare mai facilă. 546 "Economia din Occidentul medieval are drept scop subzistența oamenilor. Ea nu trece dincolo de aceasta. Sau dacă poate să treacă dincolo de satisfacerea acestei nevoi stricte, este desigur pentru că subzistența este o noțiune socio economică și nu una pur materială. Această muncă nu are drept țintă progresul economic, nici individual și nici colectiv. Ea comportă, alături de unele laturi religioase și cele morale, și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Vezi Frèdèric Bastiat, Proprietate și lege, www.mises.ro, p. 2). În sensul deplin al cuvântului, omul se naște proprietar, căci se naște cu nevoi a căror satisfacție este indispensabilă vieții; cu organe și facultăți al căror exercițiu este indispensabil satisfacerii acestor nevoi" (Ibidem). 1019 Apud Hans Hermann Hoppe, Jörg Guido Hülsmann, Walter Block, Împotriva mijloacelor fiduciare, www.mises.ro, p. 2. 1020 Apud Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 231. 1021 Carmen
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
putea să folosească aceste resurse fără nici o grijă". Ludwig von Mises, Socialismul..., www.mises.ro, p. 72. 1217 Friedrich Engels, Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință, Editura PCR, București, 1945, pp. 24-25. 1218 Sigmund Freud definește fericirea ca fiind "o satisfacere mai degrabă imediată a nevoilor care au atins o mare tensiune, ceea ce prin natura sa nu este posibil decât sub formă de fenomen episodic". Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație", în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 301. 1219
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]