2,378 matches
-
noua carte a lui Eugen Simion strălucite. Analize și interpretări de o excepțională finețe se concentrează adeseori În definiții și formule superbe, greu de uitat. „Bătrînii” poeziei noastre se animă și Întineresc În lectura În același timp inocentă și „perversă” (savantă) a lui Eugen Simion. Ienăchiță are „convingerea că nașterea poeziei coincide cu nașterea limbii care Încearcă s-o exprime”. „Tema lui este, nu mai Încape vorbă, facerea, obsesia lui cea mai mare este formarea limbii poeticești”. De aceea: „Scenariul erotic
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
patern și curtizanesc totodată, Ioanide urma să întrețină unele mici speranțe în Sultana, s-o amuze, lăsîndu-se tutuit, în șoaptă, cu pericolul (de fapt cu grijă evitat de Saferian) de a fi surprinși, concedând anume gesturi senzuale, cu o sforțare savantă de a le purifica și raționaliza. Într-o asemenea împrejurare surprinsese Bonifaciu Hagienuș pe Ioanide și pe Sultana. Acum însă afacerea luase proporții. Sultana nu era propriu-zis o bolnavă, ci un temperament erotic obsedat, care voia să treacă la fapte
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
opera noastră arhitectonică va fi foarte anevoioasă, aci nu e liniște. Butoiescu-Botticelli râse politicos și nu răspunse nimic, deși nu admitea carența liniștii în această pustietate. Era obișnuit cu paradoxiile arhitectului. - Liniștea, iubitul meu, e un sentiment figurat, rezultînddintr-un contrast savant. Când vaca roade temelia casei și fluturii se strâng pe capul meu, asta este o indiscreție nepermisă. Liniștea se obține cu linii și spații. Dacă pe un promontoriu de stâncă faci un castel cu ferestre bine încheiate, cu săli mobilate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
crimă, furt? După câteva momente de proces interior, Pica izbucni într-un plâns convulsiv și căzu în genunchi, cu capul rezemat de genunchii lui Ioanide. Acesta o ridică pe canapea alături de sine și continuă a-și emite presupunerile calm și savant, în vreme ce cu mâna mângâia părul Pichii, desfășurat pe umărul său, pe care se culcase acum capul fetei. - Nu, tu n-ai făcut nici o faptă rea și sunt încredințat,nici haimanaua de Tudorel. Dacă vă filează pe voi, nu vă pândesc
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să fie invitați spre a face un fel de demonstrație de devotament față de vechile alianțe. Bineînțeles, Pomponescu nu lipsi, iar Gaittany, inevitabil în orice reuniune mondenă mai importantă, fu văzut împărțind în toate părțile zâmbete subtile și strângeri de mână savante, ca niște arcușuri mânuite de un virtuoz. Fu invitat și Ioanide, care se bucura de simpatie în cercurile franceze și poseda Legiunea de onoare, și, contrar supozițiilor lui Gaittany, veni într-un frac impecabil, ce-i făcea și mai original
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și Conțescu, în scopul, întrucît îl privea, de a lungi operația. Era leneș și cu oroare de muncă obligată; plăcerea de a sta cu nasul în material critic era totul pentru el. Pe masă, în jurul manuscrisului, ședeau strânse ad-hoc volume savante cu zăloage în ele, iar deasupra lor, farfuria cu prăjituri, pe care o transporta din dormitor. Suflețel scotea dintr-un dulăpior, practicat în raftul de cărți, un flacon de lichior și un păhărel de cristal gros și trăgea o dușcă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui Ioanide erau în drumul său, se urca pe ele, întreba, descosea, voia să știe tot. Întors acasă la ora fixă, de frica Aurorei, ședea la masă și mânca nu excesiv, ci suculent, prânzul Aurorei fiind compus după rețete foarte savante, și bea trei sferturi dintr-un pahar cu vin mai mult dulce, turnat dintr-un clondir de cristal tăiat în fațete. După masă, Suflețel se culca o oră, apoi, sculîndu-se, lucra din nou un ceas la Corpul de inscripții. Vara
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
părea. Era un prost de familie cu un je ne sais quoi1 care în anume privințe Nu știu ce (fr.). îi dădea superioritatea asupra unui inteligent de extracție joasă. Fără să fie cult, prin frunzărirea cărților din bibliotecă, prin participarea la discuții savante și lectura de jurnale străine, Hangerliu putea să se descurce în momente dificile, să arunce un apropo potrivit. Putea conversa onorabil cu nunțiul papal, cu un arheolog, cu un filolog și cu atât mai mult cu un militar sau un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
regim. Fiind un om care fugea tactic de legăturile deschise de partid, imagină un instrument strict profesional. Aruncă propunerea creării unei asociații a doctorilor în științe și litere, în scopul de a combate unitar pentru o mai largă înțelegere a savanților tineri rămași neîncadrați (de fapt, Gonzalv nu era așa tînăr). Câțiva aderenți fură găsiți și se putu redacta o moțiune ce stârni oarecare campanie în presă. Asociații solicitau lărgirea numărului de posturi universitare și până atunci reînființarea examenului de docență
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
motive tehnice: ar fi avut la dispoziție laboratoare inexistente în țară. Încă de când își luase doctoratul fusese numit conferențiar la facultatea unde era profesor Conțescu, fără a profesa, fiind mereu în străinătate. Acum, sosit pentru scurtă vreme în patrie, tânărul savant se simți dator să facă o vizită oamenilor de știință români și profesorilor. De conferință aproape nici nu știa și era gata a o abandona suplinitorului. Conțescu îl ascultă cu mult interes; deodată îi spuse aceste cuvinte: - Totdeauna am pus
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ioanide nu reconciliat cu acesta, ci și mai indispus în fundul sufletului. Nu mai simțea ură împotriva arhitectului, ci un fel de ciudă. Ioanide nu-l onorase pe Pomponescu nici măcar cu o mișcare de antipatie, ignora totul, ducea candoarea până la jignire. Savantă prefăcătorie, spre a gusta căderea ministrului, sau sinceră bunătate? Se îndoi că Ioanide putea fi așa de infernal după o dramă zguduitoare. La întoarcere, Pomponescu se întîlni cu Gaittany, care, venit cine știe de unde, era așteptat de automobilul lui. Avea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de aceea Florența e așa de neagră. Savonarola era dominican. Romanii cultivau albul și roșul de purpură, medievalii - roșul și negrul. . - Complici lucrurile, ca de obicei. Un pulover în ceculoare l-ai vedea? . - Credeam că-mi pui o întrebare mai savantă, de optică.Puloverul nu merge decât alb. Dar pentru ce? - Nimic. Voiam să știu pentru mine. După o distanță apreciabilă de timp, ca să nu fie suspectă, Erminia, umblând cu o sforicică pe lângă Ioanide, îi cerea voie să vadă ceva, din
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
gravă, răpit parcă de extazul unei muzici a sferelor, eroul izbucnește neașteptat în țipete, acuzând, bunăoară, inocența doamnei Ioanide sau înfuriindu-se că oglinda e pătată de muște. Într-un timp, angajat în construirea unui imobil, arhitectul știe să alterneze savant voluptatea cerebrală a creatorului cu aceea, mai puțin abstractă, a cuceritorului inspirat de Eros. Capabil de grave reculegeri, de sublimări ale pasiunilor legate de pământeasca alcătuire, eroul posedă, de fapt, un temperament focos, sanguin, o efervescență a simțurilor teribilă, putând
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Francisco. "Cum se poate ca Vestul decadent să aibă orchestre atât de bune?"43 Schimburile la nivel academic și științific au jucat un rol deosebit de important pentru sporirea puterii blânde americane. La vremea respectivă, unii sceptici americani se temeau că savanții sovietici veniți ca oaspeți și agenții KGB ne "vor fura pe față", însă ei nu au remarcat faptul că oaspeții au absorbit nu doar secrete științifice, ci și idei politice. Mulți dintre acești oameni de știință au devenit susținători ai
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
muncii, pe de alta. Astfel, debordarea progresivă a formelor de coeziune construite pornind de la muncă se traduc, în modalități variabile la infinit, printr-o înmulțire simetrică a ideologiilor glorificând modurile de inserție socială detașate de sfera productivă. În formulările lor savante (sociologice, economice, filozofice), generate de curentele asociative sau promulgate oficial, ideologiile care se apropie de topica "sfârșitului muncii" (a centralității muncii ca loc de învestire și de definire a statutului) sunt deosebit de emblematice. Fie că aparțin unei justificări a ideologiilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
istoria conștiinței, el este un element În structura acestei conștiințe”. ( /131) Diferența calitativă, ireductibilitatea sacrului și profanului nu exclud trecerea reciprocă a unuia În altul. Această dialectică a sacrului este valabilă atât pentru „cultul” pietrelor și arborilor, cât și concepției savante, a metamorfozelor indiene sau În misterul suprem al Întrupării (misterul: sacrul, nelimitatul se Înfățișează, se Întrupează). Sacrul instituie astfel o ruptură de nivel ontologic, iese din sfera profană pe care o neagă. Cele două domenii, sacrul și profanul, sunt „alternative
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
pe dracul, este tot o observație morală a poporului, condensată într-un proverb și ilustrată printr-o delicioasă serie de întâmplări, în care Satana este deplin umanizat. Spiritul caragialian nu este bântuit de spectri; artistul lucid, utilizează fantasticul cu tehnică savantă și își explică simbolurile cu deosebită clarvedere; întrupat în om, diavolul din La conac este același duh al răului, ca și Spânul din Povestea lui Harap-Alb al lui Creangă; când este neutralizat, ca Aghiuță din Kir Ianulea, care a primit
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
bun pentru mine trebuie să fie bun și pentru ceilalți. Cum semnalează Heinich (1998a), sociologul trebuie să se gândească și la efectele sociale pe care le-ar putea avea publicarea anchetei sale, ceea ce Weber numea "etica responsabilității" (Max Weber, Le Savant et la politique, trad. fr., Plon, Paris, 1959; ed. I germană, 1919). Efectele fiziologice și emoționale Experiența estetică nu poate fi redusă la probleme de judecată: plăcerea nu este obligatoriu intelectuală, ea este și sensibilă, implică trupul și provoacă emoția
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
architectes des Bâtiments de France", în Genèses, nr. 1, 1990, pp. 112-130. MAUSS Marcel, Manuel d'ethnographie, Payot, Paris, 1967 (ed. I, 1947). WEBER Max, Économie et société, trad. fr., Plon, Paris 1995, 2 vol. (ed. I germană, 1956). Le Savant et le politique, trad. fr., Plon, Paris 1959 (ed. I germană, 1919). YONNET Paul, Travail, loisir. Temps libre et lien social, Gallimard, Paris, 1999. Capitolul 4 ARENDT Hannah, La Crise de la culture, trad. fr., Gallimard, Paris, 1972 (ed. I germană
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
University Press, Oxford, 1998. GILMORE Samuel, "Art Worlds: Developping the interactionnist approach to social organization", în BECKER Howard și MAC CALL Michael (coord.), Symbolic Interaction and Cultural Studies, University of Chicago, Chicago, 1990, pp. 148-178. GRIGNON Claude, PASSERON Jean-Claude, Le Savant et le populaire. Misérabilisme et populisme en sociologie et en littérature, Gallimard/Seuil, Paris, 1989. HEINICH Nathalie, "Sociologie de l'art: avec ou sans Bourdieu", în Sciences humaines, nr. 105, mai 2000, pp. 34-36. LAHIRE Bernard (coord.), Le Travail sociologique
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
spuma științei economice, dar de ceva timp în sânul său au apărut numeroase goluri. În 1845, ea l-a pierdut pe Théodore Fix, judiciosul autor al Observațiilor asupra, clasei lucrătoare; în 1847 pe Eugène Daire, căruia cititorii noștri îi cunoșteau savantele adnotații la Colecția principalilor economiști; în 1848, pe Rossi, acest spirit atât de minunat și de flexibil, acest popularizator atât de abil al teoriilor lui Malthus și Ricardo; în 1849, pe Fonteyraud, această vie și fermecătoare inteligență, una dintre cele
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
lui Noica. Cu excepția a două luni din vară, când domnește ca o regină-mamă la vila din Gura Râului, doamna Manta stă la Sibiu și de câte ori coboară să o vadă, Noica se întoarce răsfățat, cu saleuri și prăjituri de casă așezate savant și rafinat, în cutii de cafea sau bomboane, care îmi amintesc de peisajul cămărilor copilăriei. În vila de aici și-a petrecut Blaga aproape douăzeci de veri și, cu gândul la locul acesta și la nu știu ce iubire trăită la Gura
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sens larg), sau cel puțin prin modul espunerii (novela, știința aplicată). Să vedem cuprinsul primului număr de literatură populară: 1. Din pământ în lună (roman) de Jules Verne. 2. Rezbelul actual și Chestiunea Orientului. 3. Varietăți. a) Despre trei tineri savanți, articol în care se vorbește despre susținere de teze la Sorbonne, despre Gellert și Chamisso, tot lucruri ce ating direct poporul românesc. b) Despre pianul Kaps. 4. Cronica săptămânii. Politică și rezbel. {EminescuOpIX 413} 5. Câteva considerațiuni asupra științelor naturale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în școală. Riscurile explicațiilor prea globalizante este uitarea victimelor, devenite până la urmă supărătoare. Nu văd în numele cărui milenarism pseudorevoluționar ar trebui să ne mulțumim a le deplânge sau a le închide în stavilele unui dolorism milos sau ale unei negări savante prin "fantasma insecurității". Construcția unor cercetări asupra violenței în școală este o necesitate deopotrivă etică și politică și, susțin eu, comunitatea științifică europeană și mondială este pe cale să se organizeze pentru a răspunde acestei necesități. Această organizare se poate face
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în egală măsură agresiune brutală și repetare a unor microviolențe multiple. Totuși, acestei definiții largi i se pot aduce mai multe obiecții puternice pe plan epistemologic. Așadar pe plan epistemologic vom răspunde. Argumentele care vor urma vor fi, evident, destul de savante, să mă ierte cititorul pentru asta. Ce-i drept, acest tip de dezbatere e forte surprinzător pentru alte culturi științifice și îndeosebi pentru colegii americani. Iar "literatură" à la française! Asta e, nu vreau să evit dezbaterea 24, mai ales
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]