1,948 matches
-
cabinetul s?u de lucru, �n partea de sus a palatului. Curtea de la Belvedere, care e inovatoare prin asocierea referin?elor tipologice ?i simbolice ale Romei antice cu un program prestigios ?i un sit dificil la scar? urban?, anun?? anumite scenografii urbane, precum Pia?a Spaniei, la Romă (secolele XVII-XVIII). Istoricismul este de acum o metod? de crea?ie arhitectural? perfect opera-?ional?. Problema bazilicii Sf�ntul Petru, construit? �n secolul al IV-lea de Constantin ?i par?ial renovat? �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
celebra valorile profane ale fericirii, dragostei, naturii, prin balete, pastorale, carnavaluri, �n cur?ile princiare, dar ?i �n strad?; decoruri ?i mă?în?rîi imaginate de arti?ți concur? la realizarea feeriei. �n secolul al XVI-lea, se practic? o scenografie extras? din tratatul lui Vitruvius, măi �nt�i cu dispozitivul scenic inventat de Serlio (1475-1554), care transpune perspec-tiva pictural? �n dou? r�nduri de panouri vopsite �n?irate unul dup? altul pe un platou pentru a simula profunzimea (c?tre
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Văsari, pentru vila Giulia (1550-1555), la por?ile Romei. Acesta este relativ modest?, dar cl?direa de locuit, curtea �n form? de hexedr?, f�nt�na �mpodobit? cu nimfe ?i gr?dina �nchis? s�nt secven?e spectaculoase ale unei scenografii care conjug? natură cu mitologia ?i cu arhitectura. �n opozi?ie cu aceast? complexitate erudit? ?i teatral? sau grandoarea tragic? a unui Michelangelo, este chinte-sen?a umanismului arhitectural pe care-l manifest?, prin luminozitatea, senin?tatea ?i ?inuta să semea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
p?trate � c�ț ?i prin �ntrebuin?a-rea de ordine suprapuse ?i prin dispozitivul ternar de la intrare: portal �n form? de arc de triumf ?i dou? pavilioa-ne simetrice �nainte de a intra �n curte. ?i mai mult? grandoare acestei scenografii la palatul Luxembourg, �nceput �n 1615 la Paris, pentru Maria di Medici. Palatul de Juști?ie din Rennes (1618), �ns?, �?i extrage monumentalitatea sobr? din articularea unui nivel de funda?ie cu bosaje, cu un etaj ritmat de pila?tri
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
precum Vignole, Scamozzi, sau chiar Bernini; Academia Fran?ei de la Romă, instituit? �n 1666, faciliteaz? contactele. Sistemul academic este unul dintre simptomele centra-liz?rîi. El garanteaz? construirea spa?iului estetic al puterii conceput �ntru gloria suveranului, chiar ?i �n afară scenografiei versailleze, mai ales preconiz�nd deschiderea unor pie?e cu statuia monumental? a regelui, la Paris (Place des Victoires, �n 1685, ?i Vend�me, �n 1698) ?i �n provincie, la Grenoble, Lille, Aix, Toulouse, Rennes, Marseille �n 1685, apoi la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de pe frontispiciu se opune spa?iului unitar al navei centrate, luminoase ?i dilatate lateral �n form? de oval. C�ț despre altarul principal, el con?ine sculpturi, ordin corintic de marmur? roz care imit? jaspul ?i lumin? zenital? misterioas? �ntr-o scenografie aerian? �ntru gloria martirului. ?i aceast? atrac?ie celest? este accentuat? de ritmul ascendent al ordo-n?rîi pila?trilor, prelungit �n nervurile cupolei sc?ldate �ntr-o lumin? aurie. Vocabularul arhitectural al lui Bernini r?m�ne fidel surselor tradi?iei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
anim? silueta bisericii Santa Maria Della Salute (Vene?ia, �ncep�nd din 1630) cu volute gigantice (vezi pliantul, foto 13). La Genova, scara monumental? din curtea fostului Colegiu iezuit, �nceput? �n 1630 de B. Bianco (�nainte de 1590-1657), realizeaz? o scenografie transparent? ?i dinamic?, antici-p�nd decorurile de teatru ale familiei Bibiena, �n secolul al XVIII-lea. C�ț despre bazilica Superga (Torino, 1716-1727), de F. Juvara (1678-1736), ea ajunge la un frumos efect de maiestuozitate �ntr-un ecletism re?inut, asociind
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
biserica Funfhaus (Viena, 1869-1875) de F. von Schmidt alipe?te f?r? coe-ren?? o fă?ad? gotic?, pigmentat? de baroc, unui dom clasic. Dac? palatul Longchamp (Marsilia, 1862) de H. Esp�randieu, �ncoroneaz? sub form? de arc de cerc o scenografie urban? ?i agreabil?, palatul de juști?ie din Bruxelles (1861-1883) de J. Poelaert, este o colec?ie de referin?e clasice imbricate �ntr-o siluet? uluitor de masiv?; c�ț despre gară central? de la Anvers, de L. Delacenserie (1899), este un
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
negativul lor, pe de altă parte, ele au generat și un alt sens, cel de-al treilea, și anume: sensul psihanalitic, de refacere morală interioară, de îndepărtare a răului, de defulare și calmare a ființei umane. Să ne reamintim acum scenografia care a însoțit demontarea omului de bronz de la București: lanțul cel care nu avea veriga slabă de care a tot vorbit Lenin înfășurat în jurul gîtului sugera ideea spînzurării; legarea cu sîrmă peste mîini și întregul corp semnifica într-un fel
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
concepția lui Radu Stanca, tragicul are o valoare etică, întrucât determină o concepție despre viață, despre rostul și sensul ei moral. Această valoare a spiritului uman fiind compatibilă cu contemporaneitatea, se impune nu doar reluarea tragediilor clasice cu o eventuală scenografie modernă, ci adaptarea genului vechi la spiritul nou. În accepția modernă, tragicul se asociază în chip necesar cu puterile rațiunii ca stare care angajează ființa umană în totalitatea ei : în afara rațiunii ar fi posibilă doar o stare traumatică specifică dramei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
refăcut, prietene, poate l-ai spînzurat pe dracu. Îmi vei spune. Între timp, puține lucruri! Într-o seară am fost la P. Neamț la premiera cu "Muștele" în regia lui Ulici! Bun spectacol! Ulici e un băiat inteligent. Cred că scenografia n-a avantajat spectacolul. La începutul acestei luni, Clubul de poezie s-a reluat, prost organizat. Dar o ocazie de a mă vedea la P. Neamț cu trei buni prieteni: Daniel Dimitriu, Lucian V. (Vasiliu n. red.) și Nichita Danilov
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mi-au adus mari bucurii, mai ales pentru că mi-au dat posibilitatea de a uni cele două disponibilități, ale scrisului și ale interpretării. Din basmele celor trei cărți, am alcătuit un scenariu intitulat "Povești fără sfârșit", i-am conceput regia, scenografia și ilustrația muzicală și l-am jucat timp de două luni în Canada, cutreierând de la Pacific până la Atlantic, prin toate marile comunități românești, jucând pentru puii de români care nu prea mai erau în contact cu lumea de acasă. A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sensul, trădându-l pe Profet. Și pe Dumnezeu, implicit. Piesa prezintă pe larg întreaga dramă a Profetului, trădările și decepțiile ce l-au urmărit permanent, dar și lupta lui subtilă. Jocul foarte bun al artiștilor - parcă de profesioniști - costumele frumoase, scenografia bine realizată, sugestivă au completat reușita spectacolului. Shri Mataji, impresionată, i-a felicitat călduros pe toți realizatorii. O vizionare ce nu trebuie ratată. Încă o dată: nu știu de ce nu m-am bucurat de ea mai demult. Aș mai dori să
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
chiar câțiva dintre oamenii primăriei, iar scriitorii, lihniți, i-au urmat fără remușcări. Se rade totul în câteva minute. Încerc să mă extrag din această forfotă sardanapalică și mă pozez cu Richard Wagner pe fundalul unui afiș cu trenul, însă scenografia ce ne cuprinde e mult mai amplă: o cupolă mare deasupra noastră, scări din marmură albă, încăperi și lustre de toate mărimile, răspândind o lumină egală, liniștitoare. VASILE GÂRNEȚ: Meciul România-Anglia, pe care îl privim, după cină, la hotel, este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Semnele prezenței unui spirit al literaturii, exprimate în cărți, fotografii sau scule de scris, sunt destul de vagi. Examinez împreună cu Nae Prelipceanu încăperile, traducându-i din rusă explicațiile ghidului. Un orgoliu de cultură mică, provincială, izolată de fluxul contemporaneității, emană din scenografia cu care suntem înconjurați. Această suavă iluzie folcloric-arhaizantă - atrăgătoare în special pentru străinii, tot mai puțini, care vizitează zona - se destramă de îndată ce părăsești micul spațiu proteguitor al cătunului lui Kupala (un scriitor din alte timpuri, ce par deja imemoriale). În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cu totul altă lume, îl priveam în ochi și îl ascultam minute în șir, minunându-mă că nu-și dă seama că trișez și cât de timorat mă simt de autoritatea lui, de biroul impunător, de secretarele lui, de acea scenografie ostentativă a puterii, toată viața am rămas cu această spaimă de autoritate, până la o vârstă matură, când vedeam un milițian sau polițist pe stradă, orice uniformă, militară, de pompieri, inclusiv CFR, roșeam tot la față și începeam să tremur de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
al celeilalte", fiind greu de stabilit care dintre ele "funcționează ca punct de origine, ca obiect de reflectat", trebuind a fi considerate ca "două imagini într-un sistem specular". Călin Teutișan vorbește apoi despre "cronicile umbrei", când Eminescu utilizează o "scenografie crepusculară", imaginarul tinzând a comunica "un prezent etern al morții". În acest cadru sunt discutate poezii ca Melancolie, în care se face o dublă refracție "a "vârstei de aur" în "vârsta ruinei" și a acesteia din urmă în conștiință". Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
tâmpit. Mă anunțase ritos că avea două declarații probante împotriva mea, fără să mi le arate însă. Prima din acestea nu putea fi decât un bluf, căci în afară de vreo două discuții de interes pur profesional, tânărul respectiv fiind student la scenografie, nu avusese loc nimic între noi doi. Iar a doua se referea la Ion Omescu. În privința acestuia aveam însă o certitudine: căci o fi avut Toledanul, cum îl numeam eu, nenumă rate defecte, dar știam că o asemenea recunoaștere nu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
acești ultimi ani, nici unul din bipezii pe care i-am în tâlnit întâmplător în tovărășia lui Mihai nu era mai de Doamne ajută din nici un punct de vedere. În afară de unul - deosebit în toate privințele - tinerețe, farmec, talent. Un student la scenografie... „Chipul tău mă durea. Se răsfrângea în mii de ape în mintea mea. Îmi chinuia nopțile și zilele... și glasul tău mă durea...“ Lui i-a dăruit Mihai pasiunea sa cea din urmă, cea mai adâncă și cea mai frumoasă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
rigoare, trebuind să ocupe totuși un loc cât de mic în ierarhia artei românești. Or, eu eram deja o tânără speranță a cinematografiei documentare românești... Nu eram mulți, dar aleși: Nelly Sterian cu soțul, Traian Nițescu - fostul meu profesor de scenografie - cu bine-cunos cuta lui soție, creatoarea de costume Gabriela Nazarie, și câțiva alții. Interiorul Camil Petrescu era plăcut, fastuos chiar, bucatele bune, căci Ghighi moștenise de la maică-sa - doamna SergentMa jor Marian - talentul bucătăriei; atmosfera selectă, așa că ne-am plictisit
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cum ziceam, scuipat. dac-ar fi incoerent, ar trebui să aibă o legătură chiar și contradictorie cu coerența Acesta n-are ; este pur și simplu lipsit, ocolit, privat de coerență. Ce are ? O imagine bună (Cristian Comeagă), irosită degeaba. O scenografie inspirată (Carmen și Gheorghe Rasnovsky), dar ce folos ? Un cuplu de tineri actori promițători (Emil Hoștină și Irina Dinescu) care au fețe de cinema, dar n-au roluri. Actori strecurați printre tarabagii (o idee bună, în principiu), pe care-i
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
sfârșitul lumii (titlul este excelent găsit !) are multe lucruri bune : în primul rând, câteva interpretări foarte convingătoare (copiii mai ales, dar și veteranul Jean Constantin într-un rol la antipodul șușelor știute), o imagine (Marius Panduru) pregnantă și sugestivă, o scenografie ce reconstituie cu simț al detaliului atmosfera epocii etc. Povestea curge molcom, ca o gelatină cu molecule de intrigă, până spre final, când se precipită din cauza evenimentelor din Decembrie. Fiecare moment este la locul lui, dar ansamblul suferă de lipsa
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
are 29 de ani !) Premiul pentru cel mai bun film european se duce spre Volver, superbul film al lui Almodovar, pe care l-am și nominalizat, și votat. Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii raflează mai multe premii mai mici (scenografie, costume, muzică), Ryna pentru actrița Dorotheea Petre (nominalizată pentru rolul din filmul Ruxandrei Zenide, și nu pentru cel din filmul lui Cătălin Mitulescu !) și pentru imagine (Marius Panduru, care a făcut și imaginea filmului lui Corneliu Porumboiu), Legături bolnăvicioase al
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
a fi un Casablanca est-european. Dar bruma de logică pe care o are e o brumă de logică porno. Acțiunea se petrece într-un pornotimp greu de definit nu pentru că așa-l vor realizatorii, ci pentru că așa-l face porno scenografia de tip veniți și voi cu ce obiecte mai vechi găsiți prin casă. Cert e că acest pornotimp colcăie de pornocomuniști indivizi care poartă halat muncitoresc sau uniformă de tip sovietic și care spun : Pe tine te reeducăm prima sau
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ne-am ales cărarea și pedeapsa sublimă este de a o străbate de câte ori suntem chemați spre culmi. Eu cred încă! Tartuffe - Molière Luni 6 martie 2000 - Sala Pruteanu ora 10.00 Prima repetiție cu Tartuffe de Molière. Regia Petre Vutcărău. Scenografia Marfa Axenti. Spectacolul se va face fără pauză. Personajele sunt extrem de importante. Șarmul piesei stă în relația dintre personaje. Temă - când se schimbă personajele? Dorina - îi ține pe toți în frâu, fără ea toți ar înnebuni, toți se tem de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]