88,416 matches
-
care implică dorința de schimbare a voinței, a intențiilor. Al treilea termen utilizat de Sfântul Grigorie pentru a denumi Taina este μετάνοια<footnote Μετανοέω = a medita (reflecta) după (o faptă rea sau un păcat În acest caz - n. n.)...; a-și schimba opinia (gândirea), părerea; a regreta, a se pocăi etc.; cf. Anatole Bailly, op. cit., p. 1263; Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni ..., p. 410. footnote>, care Înseamnă a gândi altfel decât În experiența păcatului. Acest aspect este cel mai delicat deoarece
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
la trupul Său Înălțat la demnitatea divină, căci cei ce vor să se mântuiască trebuie să se pună În legătură cu Îndrumătorul vieții atât prin suflet, cât Și prin trup: „... acest trup, făcut nemuritor prin puterea lui Dumnezeu, o dată introdus În noi, schimbă Și transformă Întreg trupul nostru după măsura Aceluia. După cum, dacă organismul nostru Înghite un medicament dăunător sănătății, Întreg trupul se slăbănogește, tot așa, prin cuminecare, acel Trup nemuritor transformă Întreaga făptură a noastră În făptură dumnezeiască”<footnote Idem, Oratio catehetica
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
așa, o substanță proprie, ci este teatrul unei afluențe și a unei scurgeri continui de hrană. Tocmai această mișcare neîncetată Îl alcătuiește și Îl susține. Însă baza hranei este pâinea și vinul ale cărei stihii nu au decât să-și schimbe forma, pentru a deveni trup. Am putea deci spune că pâinea și vinul sunt trupul În virtualitatea lui, sub rezerva unei schimbări de formă, care le conferă calități noi. În timpul vieții sale de muritor, trupul lui Hristos a fost supus
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
și moartea sa? Au fugit, s-au Împrăștiat, se simțeau rătăciți, și pentru că se temeau să nu o sfârșească precum Învățătorul lor. Faptul că au descoperit mormântul gol și, Încă mai mult, aparițiile celui Înviat sunt lucrurile care le-au schimbat viața. Faptele Apostolilor ne spun că se adunau laolaltă pentru a se ruga, că se duceau și la Templul din Ierusalim, că frângeau pâinea Împreună. Duceau oarecum o viață comunitară. Vor fi rămas cu toții la Ierusalim, așa după cum insinuează Luca
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
comunității de la Ierusalim. Botezul este administrat fără ca lui Corneliu și membrilor familiei sale să li se ceară circumcizia. Petru subliniază această deschidere universală și În „conciliul” la care se face referire În capitolul 15 din Fapte. Raportul cu neamurile se schimbă, Întrucât cei care le aparțin Încetează a mai fi socotiți persoane necurate, care se cer evitate și alături de care nu se poate mânca. Momentul În care Petru intră În casa lui Corneliu care „Îi aștepta și chemase acasă la el
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
îmi imaginez ceva, dar nu e acea imaginație gen „trăiesc într-o lume a mea". Sunt tot în lumea asta și mintea mi-e tot aici, doar că adaug ceva care să o facă mai nedefinită, fără însă a o schimba în vreun fel. Complicat. Vreau să spun că e bine ca un lucru să fie nedefinit, pentru că asta îl scoate din tiparul obișnuit. Și, mai vreau să spun, că nu se schimbă și, adaug, pentru că așa o vor de fapt
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
o facă mai nedefinită, fără însă a o schimba în vreun fel. Complicat. Vreau să spun că e bine ca un lucru să fie nedefinit, pentru că asta îl scoate din tiparul obișnuit. Și, mai vreau să spun, că nu se schimbă și, adaug, pentru că așa o vor de fapt toți ceilalți. În fine, îmi imaginam că venise profesorul și făcea prezența. Colegii s-au uitat cam ciudat la mine când am spus că ar trebui să facă liniște. Era profesor de
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
Părinți ne mai sfătuiesc să evităm pricinile păcatelor și locurile unde putem cădea, căci mulți ne întristăm pentru păcate, dar iubim pricinile lor. Numai atunci se șterg greșelile, când, urând pricinile prin care s-au săvârșit, ne oștim împotriva lor, schimbând înfrângerea dintâi prin biruința de pe urmă<footnote Teognost, „Despre făptuire, contemplație și preoție”, cap. 4, în „Filocalia...”, vol. IV, p. 248. footnote>. Iar dacă totuși am săvârșit păcatul, Părinții neptici ne învață să ne căim și să încercăm să ne
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
să ne unim iarăși cu Cel de care ne-am înstrăinat prin acelea”<footnote Cuviosul Nichita Stithatul, op. cit., suta întâi, cap. 64, p. 212. footnote>. Păcătosul ce se pocăiește pentru nelegiuirile făcute trebuie să ia ferma hotărâre de a-și schimba viața și a o trăi conform poruncilor lui Dumnezeu. „Domnul a îndreptat întregul - spune Sfântul Grigorie de Nyssa -, îmbunătățind fiecare parte, una câte una, și opunând fiecărui fel de răutate câte o poruncă. El nu îngăduie să ne stăpânească mâniile
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
spectacol din stagiunea asta. Imediat după premieră, onorariile mele au crescut la aproape dublul; de acum încolo voi avea ca minim 50.000 lire pe seară. Pentru viitorul „Cosi fan tutte”, direcția Scalei, din propria inițiativă s-a oferit să schimbe contractul, oferindu-mi dublu cașeu. Iar astăzi mi-a comunicat agenția mea că direcția Scalei dorește de acum încolo o colaborare permanentă, și în consecință de cîte ori voi avea alte oferte, să mă înțeleg întîi cu ei, pentru că au
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
alți instrumentiști, ceea ce plictisește pe celălalt, care a mai repetat același lucru. La „Cosi”, însă am redus orchestra la 10, 8, 6, 4, 4 și îți jur că la toate opt repetiții pe care le-am făcut, nu s-au schimbat odată orchestranții, evident nici la cele cinci spectacole. Interesant de știut, că au fost contractate 3 spectacole cu artiștii și cu mine, iar succesul a fost așa de mare încât s-au putut face cinci. Ceea ce a fost considerat aci
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
pe culoarele administrației, îi răspundeam foarte distant la salutul lui acru. Dar într’o seară a asistat la un „Samson” și cum publicul îmi făcea iar o manifestație colosală la apariția mea, se vede că a rămas impresionat și a schimbat de idee, căci după asta a venit foarte umil înspre mine pentru a mă „felicita”. Bun și iertător cum sunt, i-am dat mâna, dar acum îmi pare rău, după ce am aflat canaieria lui. În timpul acesta, Serafin, greșind din nou
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
lirice franceze, Romeo și Julieta de Gounod (Paris, 1867). După doi ani, în 1868, la München Wagner triumfă cu Maeștrii cântăreți din Nürenberg, după care urmează, tot în capitala bavareză, Aurul Rinului (1869) și Walkyria (1870). Fața teatrului liric se schimbă din ce în ce mai mult și mai profund. Verdi înțelege dar scriind Aida (Cairo, 1871), demonstrează că nu renunță la statutul său de compozitor italian sensibil, totuși- ca gândire muzicală și scriitură - la ce se petrece în jurul său. Din nou o creația de
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
este asemănător concepției wagneriene despre continuitatea discursului muzical. Puccini scria editorului său: Sunt cu nervii prea surescitați și fără liniștea de care am nevoie. O invitație la masă mă îmbolnăvește pe o săptămană. Așa sunt eu făcut și nu mă schimb după vârsta de patruzeci. Sunt inutile insistențele: n-am fost făcut pentru saloane și recepții. La ce bun să mă expun curiozității altora, făcând o mutră de cretin? Mă văd așa cum sunt și mă observ destul. Repet, acesta sunt eu
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
spuse în șoaptă Mary, cealaltă fată, către Lynn. În jur de juma de oră o să înceapă festivitatea de deschidere. Fetele plecaseră, însă conversația băieților nu se terminase. Am putea spune că de abia începuse. Doar că, de data asta, se schimbase puțin subiectul. Nu se mai vorbea doar despre mate. Băieții începuseră să comenteze momentul anterior: - Hei, Jacob, îți cam place noua fată, nu? întrebase îndrăzneț Dri. - De ce spui asta? răspunse Jacob puțin ofensat. - După felul în care o priveai. Parcă
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
ființa zămislită are aceeași fire cu aceea a zămislitorului<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXIX, PG XLV, col. 100C. footnote>. Prin Botez, „omul devine Fiu al lui Dumnezeu unindu-se cu Hristos printr-o naștere duhovnicească, el schimbând oarecum propriul său eu și primind în locul lui altul (Hristos). Dezbrăcându-se de el, omul primește natura dumnezeiască (την θέαν φύσιν), el devine fiu al lui Dumnezeu, primind ceea ce nu avea și lepădând ceea ce avea (păcatul)”<footnote Sf. Grigorie de
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
dobândită prin Botez „nu-i propriu-zis o schimbare, dacă noi rămânem tot în starea în care am fost. Despre cel ce rămâne același, nu știu cum s-ar putea crede, că a devenit alt om, câtă vreme în el nu s-a schimbat nici una din trăsăturile lor caracteristice”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 40, PSB, vol. 30, p. 344. footnote>. Sfânta Evanghelie zice despre cei născuți din nou că acelora li sa dat putere să
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
diluție a legăturilor muzicale cu Orientul originar. Se modifică - deși destul de greu - parametrii fundamentali ai structurii muzicii venite din Orient. Influențele artei muzicale gregoriene duc la dispariția micro-intervalelor, ajungându-se astfel la scări muzicale complet diatonice, similare modurilor gregoriene. Se schimbă de asemenea și structura poemelor, precum și felul în care sunt repartizate silabele pe sunete. Deși muzica originară din Orient era una preponderent giusto-silabică, în Al-Andalus ea devine extrem de melismatică, sub influența muzicii vizigote, fiind cunoscut gustul vizigoților pentru ornamentarea
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
în tot bazinul Mediteranei, încercând să păstreze sau să transmită arta muzicală așa cum era ea practicată în marile orașe ale Orientului - Medina, Bagdad sau Damasc. În Al-Andalus, acești muzicieni aduși în vederea reintroducerii stilului muzical oriental pur, nu au reușit să schimbe cursul evoluției noului stil. Acesta se definea tot mai clar ca o creație originală, în care se regăseau influențe ale diferitelor culturi ce intrau în contact pe teritoriul dominat de arabo-musulmani. Noua muzică oglindea întocmai imaginea noii societăți, multietnică și
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
relativizare a înălțimilor se datora în principal facturii exclusiv vocale a muzicii. Instrumentele de acompaniament trebuiau să se adapteze ambitusului fiecărui cântăreț. Practic, instrumentiștii erau obligați să își acordeze instrumentele în mod diferit de fiecare dată când registrul cântăreților se schimba. În acest fel înălțimile sunetelor se modificau, dar denumirile notelor rămâneau neschimbate, întocmai ca și digitația utilizată de către luth-iști. Așa se explică faptul că sunetele folosite - și deci denumite - în muzica orientală nu depășeau două octave. Acest ambitus - la
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
de acces de neimaginat pe vremuri, literatura a pierdut din importanță. Literatura nu mai deține primul plan ca în comunism, că atunci la librării erau cozi imense pentru câte o carte. Acest fenomen este de neimaginat azi. Societatea s-a schimbat și statutul literaturii o dată cu ea. Literatura trebuie să țină cont de piața actuală liberă, scriitorii nu mai sunt înregimentați într-un sistem politic, ei trebuie să își vândă „marfa". Pe vremea comunismului, dacă scriitorii erau agreați de sistem, puteau avea
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
Reinhold asupra diferențelor între autografe și Urtext (apărut în revista EPTA, Bilten, Ljubljana 2001) este prezentat cazul modificării enarmonice (declarate, de altfel, expres) în ediția Paderewski, a notației Preludiului nr. 4 în mi minor op. 28 de Chopin. Fără a schimba note, se schimbă sensul. Ex. 9: Fr. Chopin, Preludiul op. 28 nr. 4. în mi minor a. Ed. Paderewski b. Ipoteza Reinhold Acordul de la mâna stângă (arătat de săgeată) avea în original un Sib în bas, nu La#. Menționăm că
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
între autografe și Urtext (apărut în revista EPTA, Bilten, Ljubljana 2001) este prezentat cazul modificării enarmonice (declarate, de altfel, expres) în ediția Paderewski, a notației Preludiului nr. 4 în mi minor op. 28 de Chopin. Fără a schimba note, se schimbă sensul. Ex. 9: Fr. Chopin, Preludiul op. 28 nr. 4. în mi minor a. Ed. Paderewski b. Ipoteza Reinhold Acordul de la mâna stângă (arătat de săgeată) avea în original un Sib în bas, nu La#. Menționăm că toate edițiile anterioare
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
este vorba numai de citirea simbolurilor grafice, despre care s-au scris volume întregi. Nu le vom repeta, întrucât problema este extrem de vastă și a născut o întreagă bibliografie. Regulile constrângătoare sunt puține, au cunoscut multe excepții și s-au schimbat pe parcursul istoriei. Scrierile despre ornamentică (și nu sunt puține) se încheie, toate, cu aceeași concluzie și anume că toate normele sunt în mare măsură facultative, decisiv fiind bunul gust și concepția interpretului respectiv (Mozart considera gusto drept calitatea supremă a
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Despre preoție, cap. 25, traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Fecioru, în vol. Despre preoție, EIBMBOR, București, 1998, pp. 187-188. footnote>. Hristos a biruit răul pentru totdeauna și a făcut să troneze binele, a răscumpărat, a mântuit, a desăvârșit, schimbând uneltele și simbolurile înfrângerii cu cele ale biruinței finale și definitive. Astfel, aflăm cum în grădina Edenului a întins Adam mâna în mod egoist spre a gusta din acel pom, iar pe Golgota a întins Hristos mâinile în mod altruist
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]