3,006 matches
-
grasă, România tărîmul veșnicei vînători, amerindienii au visat-o înainte de Columb, ș-apropo! eu știu c-am discutat ș-am discutat, aspectul verbal superlativul verbal, și mi-o spus! suprasegmental accent cîntat în cheia Ardeal Cerurile Oltului Bartolomeu Anania biserica schitului Livezi, brumate nervuri brazii, pîlc imobiliar în jos 30 m, segment de noapte albastrul sub vîntul luminii de plină zi în plaiul cu stația, indefinibilă nuanța prin definiție, biserica schitului centrul focarului, pinten muntelui ei, pîlc de case denivelate 70-100
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
accent cîntat în cheia Ardeal Cerurile Oltului Bartolomeu Anania biserica schitului Livezi, brumate nervuri brazii, pîlc imobiliar în jos 30 m, segment de noapte albastrul sub vîntul luminii de plină zi în plaiul cu stația, indefinibilă nuanța prin definiție, biserica schitului centrul focarului, pinten muntelui ei, pîlc de case denivelate 70-100 m, înecare de brazi, după ieșirea din rai s-au împărțit în om și munte, Livezi-Ciuc colțul rupt în sine canton, stegulețul, mărunțica puloverul pe gît, tunel în semantica lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
aibă tot gospodariul să le facă puslușanii, de toată casa pe an 12 zile, în 6 zile de vară și 6 zile de iarnă.” - Noi să mai adăugăm că mănăstirea Socola mai era stăpâna moșiilor de la Schitul Duca și de la Schitul Rafaila. Pentru aceste moșii însă mănăstirea avea nevoie de poslușnici mulți, dragule. Si i-a avut. La 25 mai 1685 (7193) Dumitrașco Cantacuzino voievod poruncește: „Așea și noi, socotindu că svânta mănăstire Socola...fiindu aproape de Codru, ca nu cumva să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
spre ținta călătoriei mele, cochetez cu istoria locului și a așezământului monahal...Imi amintesc de spusele lui Nicolae Iorga într-o însemnare de călătorie din 1907. El spunea că o mână de călugări a ridicat aici în codrii Iașilor un schit din „scânduri înconjurat de căsuțe țărănești ale umililor monahi.” In 1638 însă, a venit Vasile Lupu voievod - „Domnul cel larg în daruri” - și a zidit o biserică din piatră pe aceste „prăvălișuri de dealuri acoperite cu vii.” Incursiunile răufăcătorilor însă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
faptul că pe acel loc a existat - cu cel puțin 19 ani înainte, dacă nu mai devreme - o altă biserică. Avea dreptate Nicolae Iorga, în 1907, când spunea că o mână de călugări a ridicat aici în Codrul Iașilor un schit din „scânduri înconjurat de căsuțe țărănești ale umililor monahi.” Nu-i pentru prima oară când Vasile Lupu voievod nu spune totul. Greu de spus din ce cauze... - Am mai vorbit, mărite Spirit, despre poslușnici. La 15 mai 1716 însă, revine
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
apoi Ioan Theodor Calimah la „vălet 7269” ( 1761) și dăruiește mănăstirii Sfântul Spiridon, pentru spitalul de aici,venitul pârcălăbiei din Soroca. - Anul 7269 (1761) a adus în Iași pericolul ciumei. Așa se face că Ioan Theodor Calimah a înființat la schitul din Codrul Iașului (cunoscut sub numele de Schitul lui Tărâță) un spital de ciumați odată cu stabilirea veniturilor mănăstirii și Spitalului Sfântul Spiridon. Aceste venituri proveneau din vânzarea vinului, cherestelei, lemnului de foc și „câte doauă parale de bucata de her
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și dăruiește mănăstirii Sfântul Spiridon, pentru spitalul de aici,venitul pârcălăbiei din Soroca. - Anul 7269 (1761) a adus în Iași pericolul ciumei. Așa se face că Ioan Theodor Calimah a înființat la schitul din Codrul Iașului (cunoscut sub numele de Schitul lui Tărâță) un spital de ciumați odată cu stabilirea veniturilor mănăstirii și Spitalului Sfântul Spiridon. Aceste venituri proveneau din vânzarea vinului, cherestelei, lemnului de foc și „câte doauă parale de bucata de her ce să sfarmă în târgul Iașilor și în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mulți alții. Fac precizarea că enumerarea nu este în ordinea contribuției. Dintre toate aceste persoane, cea care a riscat cel mai mult a fost Iuspescu Mihai. El a fost acela care s-a ocupat de aducerea unor călugări de la unele schituri și mănăstiri din nordul Moldovei, adunarea de fonduri și punându-și în slujba acestui ideal veniturile și timpul. Terenul pe care a început ridicarea bisericii a fost donat de Pintilii Ion, invalid de război și sora lui Vâjian Profira, văduvă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ca mine, mai departe ? - Nu chiar așa departe, dar nici prea aproape ca să mergem, pe vremea asta, agale, răspunde o măicuță ce se afla în fața ultimei persoane din cârdul ce se formase. Apoi continuă : « Eu cu persoana aceasta mergem la Schitul Mălinești, ce se află colo după pădure, aproape de vârful dealului, iar dumnealor din fața noastră sunt Gârceneni. Dar dumneata unde mergi? Săndel, oarecum surprins de răspunsul prompt dat de măicuță ca și de-ntrebarea pusă, fiind singura care se angaja în
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
care se angaja în răspuns, dintre bărbații ce dominau, a fost bucuros că și-a găsit tovarăși de drum, având cu cine să discute pe parcursul anevoios al drumului. Tânărul nostru fusese de câteva ori cu surioara sa Maricica, la acest schit, dar de atunci trecuse niște ani... - Eu merg mai departe, merg la Pungești. Mă bucur foarte mult să mergem împreună, chiar dacă dumneavoastră mergeți numai până la schit. Din vorbă în vorbă discutară și despre noutățile din zonă, noile probleme cu care
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
al drumului. Tânărul nostru fusese de câteva ori cu surioara sa Maricica, la acest schit, dar de atunci trecuse niște ani... - Eu merg mai departe, merg la Pungești. Mă bucur foarte mult să mergem împreună, chiar dacă dumneavoastră mergeți numai până la schit. Din vorbă în vorbă discutară și despre noutățile din zonă, noile probleme cu care se confruntă schitul și oamenii din Ezărel, sat prin care se trecea. A intrat în vorbă și cu Gârcenenii care trebuiau să-i fie și să
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
atunci trecuse niște ani... - Eu merg mai departe, merg la Pungești. Mă bucur foarte mult să mergem împreună, chiar dacă dumneavoastră mergeți numai până la schit. Din vorbă în vorbă discutară și despre noutățile din zonă, noile probleme cu care se confruntă schitul și oamenii din Ezărel, sat prin care se trecea. A intrat în vorbă și cu Gârcenenii care trebuiau să-i fie și să le fie tovarăș de drum în continuare până la localitatea lor de domiciliu. Ajunși în preajma pădurii, la poalele
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
se arată, semn că se apropia de creasta dealului. De data aceasta luminează copacii de la rădăcină, tulpină și coroană, până intră în dansul său pe vârful copacilor, apoi tot mai sus pe bolta cerească. Aproape de bifurcația drumului ce ducea către Schitul Mălinești, Săndel află că persoana care o însoțea pe măicuță, era o profesoară de franceză dezamăgită de noua orânduire ce căpăta tot mai multă credibilitate în rândul unor consăteni. - Nu am crezut și nu cred în cei ce vor să
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de oamenii gospodari, și cu atât mai mult de cei ce aveau venituri și din alte surse decât forța de muncă proprie. Săndel și-a explicat mai bine gestul făcut de profesoara de limbă franceză de-a se duce la schit pentru rugăciuni, ca un motiv că altă speranță nu ar avea. Mesenii, după cum se manifesta, își cam făcuse « suma ». atunci moș Nicolaie, ca și tatăl său când trăia, ca și mama sa după aceea, se ridică de la masă, și cu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
noului episcop al provinciei o cruce de aur în numele împăratului, ținând o cuvântare în limba română, în care sublinia semnificația spirituală și politică a acestui act: Pentru a curma și desdătoși acele îndătorite legături și aninări ce au avut mănăstirile, schiturile și alții din partea bisericească cu eparhiile și stăpânitorii părții bisericești din țări străine de peste hotarul țărilor împărătești... iată acumu întru auzul tuturora putem și-l așezăm pe Dosoftei exempt episcope atât cinului calugăresc de pre la toate mănăstirile, cât și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și anume: Putna, Sucevița și Dragomirna, cu câte 25 de călugări fiecare 99. În dezbaterile ce au urmat nu s-a putut ajunge la un punct de vedere comun în privința suprimării mănăstirilor, dat fiind faptul că episcopul Dosoftei, aprobând desființarea schiturilor și a mănăstirilor Pătrăuți, Ilișești și Sf. Ilie, cerea menținerea a șapte mănăstiri și anume: Putna, Sucevița, Dragomirna, Solca, Humor, Voroneț și Moldovița, cu un număr de 156 de călugări, în timp ce generalul Enzenberg insista în propunerea sa de a menține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Această opoziție a călugărilor față de măsurile de deposedare a mănăstirilor de bunurile lor și de reducere a numărului de mănăstiri era sprijinită, după cum raporta Administrația Bucovinei, de mitropolitul din Iași103. Protestele călugărilor au rămas zadarnice și douăzeci de mănăstiri și schituri din douăzeci și trei existente au fost desființate, pe motiv că nu au depus o activitate profitabilă societății, neîntreținând nici școli și nici spitale. Din numeroasele moșii mănăstirești și episcopale ce au fost secularizate acum, care însumau peste jumătate din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
o precocitate deosebită. Își ia pseudonimul Gyr după dealul Gruiului de lângă Câmpulung Muscel, epigramele pe care începuse să le publice tânărul Radu Demetrescu nefiind pe placul directorului liceului. Tânărul Gyr reușește să publice mai multe volume de poezii: „Liniști de schituri” în 1924, „Cerbul de lumină” în 1928, „Cununi uscate” în 1938, „Poeme de răsboiu” în 1942, „Balade” în 1943, scriind de asemenea și literatură pentru copii, studii critice, eseuri, cronici dramatice, lucrări didactice, traduceri din Voltaire, Baudelaire, Goethe, balade populare
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
sau Mănăstirea Dintr-un Lemn. Se poate constata o diferență între creațiile din primele arestări și cele ale ultimei detenții, când vârsta, experiența și starea de sănătate se schimbaseră. A scris mai multe volume de poezii, între care „,Liniști de schituri”, „Stele fără leagăn”, „Poeme de război”, „Balade”, dar și piese de teatru în versuri, eseuri literare, poezii și povești pentru copii, traduceri din Voltaire, Baudelaire, Goethe, balade populare germane. Poeziile scrise de el în închisoare, în marea majoritate mintal și
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
necunoscute mie la acea vârstă. Acesta mi-a spus că sunt litere greci și chirilice ce dovedesc că satul a fost înființat înainte de 1779. Cel mai vechi fusese donat de Nicolae Zueos și adus odată cu biserica din lemn de la fostul schit Gulia, de lângă mănăstirea Proboda. Nedumerită, m-am dus și am ciocănit toți pereții bisericii în căutarea lemnului, dar nu găseam decât cărămidă zgrunțuroasă. Bătrânul preot mi-a explicat apoi că biserica a fost reconstruită în 1880, pufnind de râs pe sub
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
stângă o stâncă având o formă curioasă. Era înaltă, nu la fel ca cele din jur și subțire părând ca un deget printre celelalte. Ni s-a spus că se numește Degetul lui Iisus. Tot pe partea stângă se afla schitul Sfântului Georgios Mandillas („mandilas” în limba greacă înseamnă „eșarfă”). Legenda spune că femeile din Kastraki implora divinitatea și ajutorul Sfântului Mandillas și în semn de jertfă și recunoștință aduc eșarfe viu colorate pe care le ridică cu ajutorul scripeților până la grotă
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Kastraki implora divinitatea și ajutorul Sfântului Mandillas și în semn de jertfă și recunoștință aduc eșarfe viu colorate pe care le ridică cu ajutorul scripeților până la grotă, loc în care sunt înălțate de o singură persoană care are grijă de acest schit. Schitul este ascuns în acea grotă din stâncă. Tot în legătură cu acest schit ni s-a mai spus că în fiecare an, pe 23 aprilie, în ziua de Sfântul Gheorghe, tinerii din zonă urcă la schit cu eșarfe viu colorate primite
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
și recunoștință aduc eșarfe viu colorate pe care le ridică cu ajutorul scripeților până la grotă, loc în care sunt înălțate de o singură persoană care are grijă de acest schit. Schitul este ascuns în acea grotă din stâncă. Tot în legătură cu acest schit ni s-a mai spus că în fiecare an, pe 23 aprilie, în ziua de Sfântul Gheorghe, tinerii din zonă urcă la schit cu eșarfe viu colorate primite de la iubitele lor. Pentru faptul că schitul se află la o înălțime
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
care are grijă de acest schit. Schitul este ascuns în acea grotă din stâncă. Tot în legătură cu acest schit ni s-a mai spus că în fiecare an, pe 23 aprilie, în ziua de Sfântul Gheorghe, tinerii din zonă urcă la schit cu eșarfe viu colorate primite de la iubitele lor. Pentru faptul că schitul se află la o înălțime apreciabilă, vântul ce bate cu putere, dezleagă multe eșarfe legate, legenda spunând că acelea ce vor rezista intemperiilor vor aduce noroc și multă
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
din stâncă. Tot în legătură cu acest schit ni s-a mai spus că în fiecare an, pe 23 aprilie, în ziua de Sfântul Gheorghe, tinerii din zonă urcă la schit cu eșarfe viu colorate primite de la iubitele lor. Pentru faptul că schitul se află la o înălțime apreciabilă, vântul ce bate cu putere, dezleagă multe eșarfe legate, legenda spunând că acelea ce vor rezista intemperiilor vor aduce noroc și multă dragoste perechilor de îndrăgostiți. Am văzut și noi eșarfe zdrențuite fluturând pe
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]