1,568 matches
-
ontologia. Într-un fel se pune problema compromisului sau a rectitudinii în gazetărie și în critica literară, cu totul altfel în artă. De văzut cum conceptul de sinceritate în domeniul creației artistice a căpătat interpretări abuzive. Observă Sebastian că spiritul scriitoricesc din vremurile cele mai apropiate ține prea mult de perspectiva vechii foiletonistici, pentru a se putea sincroniza cu noile imperative ale moralității și ale conștiinciozității meșteșugarului literar sau altfel. Unghiul de vedere al unor probleme acute, cum ar fi războiul
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
nici majore, nici medii, nici minore - între un scriitor român din București și altul din Cluj, Oradea, Alba Iulia, Satu Mare, Baia Mare, Chișinău, Timișoara, Brașov etc. etc. Sunt deosebiri doar de talent, cultură, stil, viziune, forță expresivă, adică doar de natură scriitoricească. Restul e competiție (cel mai adesea surdă) de acces la receptare critică, premii, clasamente, burse, călătorii peste hotare, amiciții loby-stice pentru cine știe ce funcție în organe de conducere etc. în ce mă privește, oriunde am viețuit (și scris) - la Cluj, la
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
Nu știe nimeni exact de ce s-a retras, fiindcă Salinger s-a ferit acerb de orice curiozitate jurnalistică privind viața lui privată. Biografiile publicate prezintă un retras din lume care dorește atenție. Un autor contradictoriu, budist - dar vanitos față de succesul scriitoricesc și, se pare, interesat grozav de copile (șocat de faptul că prima iubită cu care voia să se căsătorească l-a preferat pe Chaplin, de eșecul altor două căsătorii, de aventurile fără finalitate care au urmat - una din fete, Joyce
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
conturată, nu era decât chestiune de dozare a efortului și de convertire în energie a ceea ce fusese deja omologat la nivelul minții. Avea, în tot ce făcea, un tip de grație și firesc pe care-l întâlnești arareori în mediul scriitoricesc, dar îl vezi la câte un sportiv de elită. Felul în care se orienta în câmpul creației îmi evocă simplitatea și viteza pe care, mai târziu, le-am identificat la un mare tenisman — Roger Federer. Mircea Nedelciu știa să facă
Nedelciu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2404_a_3729]
-
după modelele care ne-au format, franceze, italiene, germane sau ruse". Lista celor care felicită Contemporanul cu prilejul aniversării este impresionantă. Textele lor plus fotografiile unor scriitori români contemporani, răspândite în toate paginile revistei, dau o puternică sugestie de populație scriitoricească numeroasă, de banchet al literaturii române. Cîți ochi, atîtea piese ă aceeași întîmplare, văzută de mai mulți martori, poate fi povestită de fiecare în alt fel este o experiență curentă. Dar ce te faci cînd relatarea unui gazetar este alterată
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10631_a_11956]
-
ca Perpessicius, Vladimir Streinu sau prin critici care au scris și poezie (Tudor Vianu, G. Călinescu, Matei Călinescu), nu reușise să acrediteze decât ideea că este, totuși, posibil ca în aceeași persoană să funcționeze paralel și independent cele două ipostaze scriitoricești pe care Maiorescu le despărțea net. Despre vreo întrepătrundere a celor două modalități, însă, nici nu putea fi vorba. Cartea lui Al. Cistelecan vizează tocmai aceste întrepătrunderi ale poeziei, criticii și teoriei literare, în practica academică a poeților postmoderni. Nu
Poeți și critici, în variantă postmodernă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4005_a_5330]
-
doamnei Bovary. Ea se visează - cu infinite satisfacții - trăind în tumultoasa perioadă interbelică sau în romanticul secol al XIX-lea. Cel puțin în cartea despre Bucureștiul interbelic (de departe, preferata mea) Ioana Pârvulescu face unul dintre cele mai interesante experimente scriitoricești de care am auzit vreodată. Citește zilnic (doar) ziarele corespunzătoare zilei respective din anul interbelic ales. Azi citește, să spunem, ziarele din 27 mai 1935, mâine pe cele din 28 mai, poimâine pe cele din 29 mai ș.a.m.d.
Revelații în minunata lume nouă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7247_a_8572]
-
fost imediat interzis de Ceaușescu. La Conferința ideologică de la Mangalia din 1983 acesta s-a referit direct la scenarist și regizor, «care nu cunosc realitățile socialiste». Eram la 2 Mai, discutam cu un cunoscut critic literar evenimentul care impresionase lumea scriitoricească. La puțin timp, a apărut un articol în «România liberă» al unui scriitor de la Cluj, în care comenta elogios Conferința de la Mangalia. După o perioadă, am aflat că acel critic literar fusese colaborator al Securității, iar scriitorul de la Cluj fusese
CENZURA ȘI AUTOCENZURA by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/4584_a_5909]
-
marcat viața erotică. E drept, tînăra poetesă este în permanență ambetată de amor, dar, deși gîndul îi zboară în multe direcții, pare a manifesta o trainică dependență fizică de soțul său Ali (Al. I. Ștefănescu). Amatorii de cancanuri din lumea scriitoricească ar putea fi dezamăgiți la acest capitol. Dar nu trebuie să piardă nădejdea... Cine știe ce surprize pot aduce volumele viitoare. Pentru că la franchețea și voluntarismul Ninei Cassian totul este posibil. Lăsînd gluma la o parte, acest jurnal din anii de început
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
Gabriel Dimisianu Mă gândesc că ar trebui să încep scurta retrospectivă la care ne îndeamnă revista cu pierderile, cu marile pierderi pe care le-a suferit în 2012 comunitatea scriitoricească. Este anul în care au plecat dintre noi pentru totdeauna Constanța Buzea, Constantin Țoiu, Alexandru George, S. Damian și alți confrați mult prețuiți. Aș nota apoi câteva impresii despre Anul Caragiale, ajuns la capăt.Un an bun, fără îndoială, pentru
Însemnări despre anul cultural by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4048_a_5373]
-
Simion, coordonatorul său, în formula colecției franceze "Pléiade" a Editurii Gallimard. Rigoarea concepției, precizia aplicării sale în practică, țin de înțelesul complex dat de editori muncii lor, căreia nu-i lipsește nici conștiința că de ea depinde veridicitatea întregului univers scriitoricesc pus în mișcare, nici percepția că o ediție critică este o școală, o convenție, un stil. Trei surprize de interpretare am descoperit în studiul-prefață semnat de Eugen Simion, plin de sugestii de direcție în critica literară, în special, și în
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
și, apoi, cum să facă "să lucreze", adică să scrie. Deoarece bolile (care în tinerețe i-au declanșat creativitatea, dar acum i-o distrug cu desăvîrșire), dieta și medicația i-au "stins" mintea și l-au adus într-o sterilitate scriitoricească înnebunitoare, cînd reușește să scrie, constată, fericit, că scrisul însuși este o vindecare, chiar dacă numai a dezordinilor psihice; de pildă, scriind despre sinucidere, recunoaște cinstit că "obsesia pe care o aveam s-a dezumflat considerabil. Ceea ce dovedește că nu e
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
sar, repetat, în apărarea celui responsabil de toată tevatura. E vorba de Aura Cristi și de Nicolae Breban, membri ei înșiși ai USR, dar care nu par câtuși de puțin impresionați de atacurile la baionetă ale lui Arman contra breslei scriitoricești, mai mult, îi preiau „argumentele” și tonul necuviincios. În numărul pe mai al revistei CONTEMPORANUL. IDEEA EUROPEAN| , Nicolae Breban îi califică drept „oportuniști culturali” și „condeieri” de două parale (în termenii lui Arman) pe Cărtărescu, Pleșu, Patapievici și pe alți
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3524_a_4849]
-
Securității (vol. ,Istorii literare și artistice", doc. 275): ,Augustin Buzura este lucrat prin D.U.I. de către Securitatea județului Cluj, fiind semnalat cu aprecieri și comentarii necorespunzătoare referitor la politica culturală a partidului și statului. Are multe relații în mediul scriitoricesc din București, inclusiv cu elemente lucrate prin forme organizate de către noi sau luate în control, printre care și Eugen Simion, Dorin Tudoran, Nicolae Manolescu și alții". Așadar, ca în cunoscuta istorioară, lucrurile stau exact invers: nu ,lucra" ci era ,lucrat
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
ilegalitate (o sărbătoare: să-i văd pe toți împreună; de aici, de acolo, fără rețineri, sensul acestei seri pentru mine e unul singur: declandestinizarea - J3, 50). La început, jurnalista de la "Europa Liberă" a crezut într-o reînnoire morală a breslei scriitoricești după nesperata minune din decembrie, nădejde repede spulberată de acțiunile neocomuniste ale noii puteri de la București (Cucerirea răspunderii interioare, asumarea unei responsabilități colective - la care visează Paler - sau ucenicia reală a libertății par a rămâne de domeniul visului sau al
Exilul, după exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7527_a_8852]
-
decît clanța ușii, un președinte ce servitorise pe la Ambasada română din Moscova, plăcîndu-i să-și aducă aminte că-i moț (Ťmoț de c...ť - zicea Arghezi), iar acum nu-l vedea bine nici pe Zaharia Stancu, aflat în fruntea breslei scriitoricești. Cînd, în biroul lui Balaci, la o discuție cu poetul Cuvintelor potrivite, a intrat năvalnic Conu Zaharia, acesta s-a retras la fel de repede, fără nici un salut, îndreptățind parcă replica Poetului: - Desculțul ăsta n-o să mă ierte niciodată că semnam pe
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
imaginarul, dar care, printr-o similară pendulare, se exprimă ,plenar" tocmai în fragment și fragmentarism. Cunoscutele fracturi editoriale (simulacrul de carte Familia Popescu din 1987, volumul drastic cenzurat Cuvânt înainte din 1988) intră cu o tristă ironie în acest relief scriitoricesc accidentat, contextul neprielnic întâlnindu-se cu texte parcă mereu scrise și reluate, continuate și întrerupte, structuri formale și răni ce refuză să se închidă. O dublă disociere: față de autorii sterili, care își mobilizează în van energiile creatoare; și față de scriitorii
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
început ai matrimoniului, greutățile financiare, amestecul nefericit al familiilor (mai ales a lui), în paralel cu lupta (aproape stahanovistă) pentru ocuparea unui loc cât mai fruntaș în literatura agreată a timpului, rivalitățile pentru a urca tot mai sus în ierarhia scriitoricească (el). Cuplul este subminat din interior de o surdă rivalitate între cei doi. Nu este admisibil ca ea să i-o ia înainte Lui. Și dacă, totuși, ea are mai mult succes decât El, atunci ea trebuie admonestată, intimidată, la
Jurnal de femeie by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5284_a_6609]
-
rămâne prea mult de spus, ăn afară anecdoticului. Corina Jiva a reușit să ne comunice fascinația lui Herbert von Karajan, propunând "psihograme" credibile ale personalității sale. Scrutăndu-i chipul real ascuns sub măști diverse ea o face cu subtilitate, cu farmec scriitoricesc ăntr-o carte ce se citește cu interes crescând din pagina an pagina. L-a ănteles pe enigmaticul Karajan? Cred că da.
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
Banciu, directorul Bibliotecii Județene Timiș. Nimic mai convingător, când o spune chiar omul considerat de bună parte din lumea literară drept cel mai important romancier român în viață. Decizia sa de a se dedica necondiționat bibliotecii publice, în detrimentul unei construcții scriitoricești (aflate la jumătate) care i-a certificat deja posteritatea, ar putea părea un soi de paradox din categoria gesturi eroice, însă pentru domnia sa lucrurile sunt simple: fără cititori, la ce bun cărțile? Astăzi, adică în 2003, B.J.T. are peste 800
Agenda2003-37-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281464_a_282793]
-
se și explică frecventarea cenaclului lovinescian (Sburătorul) și chiar colaborarea cu Zaharia Stancu la Azi, unde autorul memoriilor de astăzi a fost chiar secretar de redacție, singurul angajat al publicației, pentru apariția căreia se colectase fonduri. În carte, evocîndu-se lumea scriitoriceasca de altădată, cu obiceiurile de atunci, se acordă, firesc, confortabil spațiu cafenelelor de altădată. Pilduitor e, aici, faptul că tinerii condeieri de prin 1933-1934 nu îndrăzneau să-și poarte conversațiile de-a dreptul în aceste ilustre cafenele. Locul lor de
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
deseori, de un rîs homeric. Aici își petrecea serile, pînă tîrziu după miezul nopții, Cioran, adesea rîzînd exuberant, cînd se istoriseau anecdote despre țăranii ardeleni. Firește că în cartea d-lui Vlaicu Barna defilează, cu silueta lor inconfundabila, mari personalități scriitoricești, artistice și gazetărești. Într-un loc, pe la începutul cărții, întîlnim figură lui Tonitza, căruia îi plăcea vinul, stînd, cîteodată, (că în episodul evocat aici) în restaurante cîte 24 ore într-o zi, cu aceeași mască melancolica și dezabuzata, pentru că altădată
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
implicări în roman. Eroina este parte componentă a unui grup (anturajul ei) care, în intenția lui Petru Comarnescu, ar trebui să reprezinte întregul tineret de după primul război mondial, căruia el însuși îi aparține. În condițiile date (inclusiv a puținei experiențe scriitoricești), însă, prevalează viața exterioară a grupului și aici doar petrecerile, distracțiile lui. Astfel, capitole speciale sînt consacrate pasiunii automobilistice (Automobilul 468 sau Poezia citadină, unde se enumeră, ca în versurile futuriste, tipurile de mașini ce circulă pe străzile capitalei: Ford
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
periculoasă. Și astfel, ocolit de autoritățile occidentale și urmărit mereu de KGB, Soljenițîn va întruchipa tot mai mult figura unui transfug inadaptat, ale cărui rafale de revoltă în fața indolenței politicienilor vor fi întrerupte de perioade de acalmie și de recluziune scriitoricească. Probabil că Soljenițîn, în toți anii petrecuți în Occident pînă la recăpătarea cetățeniei ruse în 1990, nu s-a putut acomoda calapodului apusean de viață. A fost genul de luptător căruia hotărîrea de a nu face concesii a apăsat mai
Invulnerabilul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10646_a_11971]
-
au rămas multe caiete proiectate de editor (dl Stelian Neagu) să apară în zece volume. Deocamdată, în 1998 și 1999 au apărut primele două volume, conținînd însemnările din februarie 1935 pînă în iunie 1937. Aceste însemnări nu au, desigur, calitățile scriitoricești ale memoriilor, deși, uneori, unele portrete ale unor personaje minore sînt la locul lor bine creionate. Negreșit însă că jurnalul lui Argetoianu e o contribuție de prim ordin la cunoașterea, și din perspectiva sa profund subiectivă, a epocii cu toate
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]