1,460 matches
-
în stradă și îmi ofeream mie însămi iluzia inconștientă de a scăpa de încercuire, de situația de așteptare în care mă aflam pentru anii ce aveau să urmeze. De fapt, trăiam pe două planuri, ținând, în taină, urechea ciulită și scrutând ceața care mă înconjura. N-aveam nici o veste de la Vlad. Cererile mele, adresate Ministerului de Interne, procurorului general, Direcției Generale a Penitenciarelor, președintelui Marii Adunări Naționale, prin care ceream o reducere a pedepsei pentru deținutul V.S., rămâneau literă moartă. Nu
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
chiar un însemn important al vieții fiecăruia dintre noi. Sunt fericit că am ajuns la acest moment de referință al vieții și maturității mele, bun prilej de a privi retrospectiv în urmă, dar, în același timp, bun prilej de a scruta în viitor. In prima ipostază, a trecutului, îmi face plăcere să-mi revăd în minte amintiri dragi de la Școala generală din SolonțBacău, apoi cele de liceean la Iași, la Liceul de Informatică “Grigore Moisil”, unde am fost atras de « mirajul
EXCEPTIONALUL AN, 2010. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Constantin COMANESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1011]
-
interesele de partid, urmărind redarea cu obstinență a adevărului, chiar și atunci când acesta intră în contradicție cu ideile și opțiunile conducătorilor publicației. "Poetul desfășoară la Timpul, încununându-și astfel activitatea publică, o adevărată operă de asanare morală, politică și lingvistică, scrutând necruțător societatea românească în procesul ei de modernizare, uneori pripită, din a doua jumătate a secolului trecut"226. 3.3.4. Articolele din România liberă și Fântâna Blanduziei După o întrerupere de mai bine de cinci ani, Eminescu revine în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
infinite. între Clement Alexandrinul și Grigore de Nyssa, Origen vorbește și el despre epectază, mod de acces la domeniul trans-formal: cu cît te vei apropia de înțelepciune, cu atît vei afla că e mai adîncă ; cu cît o vei fi scrutat, cu atît îi vei înțelege caracterul inefabil și incomprehensibil. Ceea ce Origen marchează prin deosebirea dintre sedentar și itinerant Nicolaus Cusanus va caracteriza matematic prin cele două moduri posibile de a privi un șir convergent spre Limita infinită. în măsura în care concepi șirul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a regîndi ca din nou spunea André Scrima depozitul tradiției în condițiile și cu experiența unei anumite epoci, ale unui context cultural dat. Reușita constă, mai ales, în a face contact cu noutatea absolută a misterului pe care teologia îl scrutează. în atmosfera premodernă, creativitatea teologică putea fi înclinată să se legitimeze declarîndu se conformă vechimii, fidelă trecutului, credincioasă unei origini temporale. Astăzi, ea e caracterizată mai degrabă prin vocabularul noutății. Un teolog american contemporan, David Tracy, vorbește despre necesitatea imaginației
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
îi facem față. Asistăm la înfruntări exclusiviste sau inclusiviste între religii, dar și la încercări de a gîndi credințele în convergență spre Polul lor absolut. întîlnirea cu varietatea religioasă a lumii, fenomen specific al modernității tîrzii, ne obligă aproape să scrutăm alternativa distincție/confuzie între incinta dogmatică a adevărului și libertatea lui atotcuprinzătoare. André Scrima a insistat deseori pe discernămîntul cu care sînt de privit cele două fețe ale doctrinei religioase : formulare irigată de adevărul revelat, dar și limită, încercuire pusă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ideea reconstrucției universului: Voi deschide acum ochii, îmi voi îndepărta toate simțurile, voi șterge de asemenea din minte imaginile toate ale lucrurilor corporale, sau, cel puțin (...) le voi nesocoti ca fiind zadarnice și false, iar întrebându-mă numai pe mine scrutându-mă mai adânc, mă voi sili să mă fac mie însumi, pe nesimțite, mai cunoscut și mai apropriat"150. Reîntoarcerea se realizează concomitent cu stabilirea limitelor ce există în cunoaștere. Cogitatele sunt integrate la nivelul ego-ului, făcând subiectul noii realități
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
b. Cântecul despre soartă Ț meditația; c. strigătura Ț epigrama; d. basmul Ț povestirea sau romanul; etc.); 3. literatura populară Ț sursă de inspirație pentru literatura cultă; 4. noblețea ideilor exprimate; 5. brevilocvența: a. mesaj scurt; d. expresia cea mai scrută a gândirii și a sentimentului; b. nu se dialoghează; e. se exprimă doar esențele; c. nu există exces în narațiune, descriere etc. 6. finețea (sentimentelor, a strărilor sufletești etc.); 7. contemplativitatea îndeosebi în poezia lirică; 8. descripția fantastică a realului
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
ambiguă". Și la Umberto Eco: "Ambiguitate este un artificiu foarte important, pentru că ea funcționează ca anticameră a experienței estetice cînd, în loc să producă o simplă dezordine, trezește atenția destinatarului și îl pune în situația de orgasm interpretativ; destinatarul este stimulat să scruteze flexibilitatea și resursele latente ale textului pe care-l interpretează, ca și pe acelea ale textului la care se referă. [...] Definiția operațională cea mai utilă formulată în legătură cu textul estetic este cea oferită de Jakobson care, sprijinindu-se pe foarte cunoscuta
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și stereotipii: Pentru ei, Capitala e un loc de nebunie, de neomenie, de necurmate ispite zadarnice. Acești provinciali consideră pe oaspeții lor bucureșteni un fel de personagii senzaționale și frivole, asemeni eroilor de la cinematograf. Îi privesc pe sub ochi și-i scrutează fără entusiasm. Complexul de inferioritate din sufletul provincialului de acest fel se vădește în numeroase ocazii [...] Complexul de superioritate, de suficiență, de îngâmfare nu e totdeauna străin în purtarea și aerele celui venit dela București. În această situație, bazată deopotrivă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
încruntătură precoce și mustăcioara galică, adusă pe colțurile gurii, cărnoase încă, de copil. Iar în atitudinea lui socială Rimbaud se împletea cu Esenin și alții." Deși este foarte greu să riști pronosticuri de istorie literară, Vladimir Streinu nu ezită să scruteze o clipă viitorul ipotetic (și imposibilă al poetului: "...opera lui neîmplinită conține premise din care ar fi înflorit o spectaculoasă dramă lirică a personalității"; poetul "se îndruma etic către piscuri morale inaccesibile și literar către poemul de tip faustic." Având
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
invoaltă floare de tropice", cum atât de minunat zice Perpessicius." Dacă Ionel Teodoreanu este judecat din perspectivă stilistică ("...stilul său excesiv impresionist, ornat înadins, decorativ, deci răsucit, cârlionțat și deloc epic, e oricum un stil dificil." Ă, Gib Mihăescu este scrutat din perspectiva universului moral și tematic. Multe scene și pasaje au "factură și forță dostoievskiană", autorul sugerând o evoluție viitoare ce-l poate arăta drept "cel mai înzestrat dintre romancierii noștri de școală rusească." Într-un emoționant Necrolog, Vladimir Streinu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în ", criticul revine asupra autorului Paginilor de critică literară . Perspectiva este alta: mai înaltă și mai cuprinzătoare. La " ani de la moartea criticului, adevărurile sau sedimentat, relieful operei se impune privirii cu o altă forță, personalitatea lui Vladimir Streinu poate fi scrutată acum cu seninătate și detașare, proiectată pe ecranul vast și multiform al valorilor perene. Așa se explică și o serie de obiecții critice pe care Gheorghe Grigurcu le aduce autorului comentat. Vladimir Streinu este un maiorescian. Gh. Grigurcu nuanțează această
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
infinite. între Clement Alexandrinul și Grigore de Nyssa, Origen vorbește și el despre epectază, mod de acces la domeniul trans-formal: cu cît te vei apropia de înțelepciune, cu atît vei afla că e mai adîncă ; cu cît o vei fi scrutat, cu atît îi vei înțelege caracterul inefabil și incomprehensibil. Ceea ce Origen marchează prin deosebirea dintre sedentar și itinerant Nicolaus Cusanus va caracteriza matematic prin cele două moduri posibile de a privi un șir convergent spre Limita infinită. în măsura în care concepi șirul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a regîndi ca din nou spunea André Scrima depozitul tradiției în condițiile și cu experiența unei anumite epoci, ale unui context cultural dat. Reușita constă, mai ales, în a face contact cu noutatea absolută a misterului pe care teologia îl scrutează. în atmosfera premodernă, creativitatea teologică putea fi înclinată să se legitimeze declarîndu se conformă vechimii, fidelă trecutului, credincioasă unei origini temporale. Astăzi, ea e caracterizată mai degrabă prin vocabularul noutății. Un teolog american contemporan, David Tracy, vorbește despre necesitatea imaginației
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
îi facem față. Asistăm la înfruntări exclusiviste sau inclusiviste între religii, dar și la încercări de a gîndi credințele în convergență spre Polul lor absolut. întîlnirea cu varietatea religioasă a lumii, fenomen specific al modernității tîrzii, ne obligă aproape să scrutăm alternativa distincție/confuzie între incinta dogmatică a adevărului și libertatea lui atotcuprinzătoare. André Scrima a insistat deseori pe discernămîntul cu care sînt de privit cele două fețe ale doctrinei religioase : formulare irigată de adevărul revelat, dar și limită, încercuire pusă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
am preferat, cum era de așteptat, să ne concentrăm și să analizăm în profunzime acele evenimente care prezintă o importanță deosebită pentru istoria noastră. Astfel, momentele 1848, 1856-1859, ca și perioada elaborării și punerii în aplicare a Regulamentelor Organice sunt scrutate cu o atenție deosebită. Am optat pentru accepțiunea istorică a termenului „reprezentanțe diplomatice”, care cuprindea, în epocă, toate tipurile de misiuni, inclusiv cele consulare. Semnificația juridică actuala îi restrânge sensul doar la ambasade, consulatele fiind desemnate prin „misiuni consulare” sau
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
apoi amnezia"522. I. P. Culianu vedea în analiza acestei nuvele revelarea artei poetice a lui Eliade și a elementelor de "camuflaj" ale mistagogiei sale literare, fiind concepută ca o "ilustrare a câtorva posibilități de a propovădui mesajul "orfic", de a scruta impactul lui asupra lumii, ca și contactul mesagerului cu structurile societății umane"523. Nuvela dezvăluie tehnica mistagogică a lui Eliade, mitul fiind "o funcție a decalajului" (tip de exegeză care se aplică aproape în întregime prozei lui Eliade de după 1966
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
luminii, privirea ce descoperă un alt peisaj în orizontul scufundat al sufletului. Ca și în alte cazuri discutate până acum, întunecarea perspectivei mundane corespunde închiderii orizontului exteriorității. Privirea se întoarce în sine, coboară în adâncul în care "ochiul luminii" poate scruta evanescentele alcătuiri. Ceea ce scapă privirii obișnuite cu spectacolul contingenței se oferă unei alte priviri, pătrunzătoare în neobișnuitul lucrurilor ce tremură în străfundul neluminat al lumii. Nu e percepția care creează în vizibil câmpul obiectelor pe care le ridică la nivelul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
detente, complementară retragerii din poemul discutat anterior. După asceză, extazul, dar el nu e cu adevărat revelator decât în asceză, în despuierea radicală de orice imagine fenomenală. Ceea ce nu înseamnă că exterioritatea se defenomenalizează în favoarea unei percepții numenale care ar scruta adâncul, altfel insondabil. Am văzut că interioritatea însăși a eului nu mai are natura unui subiect coagulant, fibra unui nucleu tare, devine fluidă, evanescentă, neutră 89. Dar actul acestei resorbții se spune în chiar întoarcerea sa în potență, dă de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
el avea să le detoneze jubilant în jerbe răsunătoare. Asta să-i fi putut construi lui domnii de față, dacă se credeau șmecheri: un buncăr inexpugnabil și portabil pentru rezervă, o carapace perfect camuflată de țestoasă, din care el să scruteze circumspect situația fără a putea fi, la rându-i, reperat. Găsise, în sfârșit, locuința ce-i trebuia! E deja nevoie de civismul gustului pentru fair play spre a putea observa că, în jocul social, suntem lăsați să câștigăm, în ciuda aparenței
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și desfăcătoare de noduri alunecoase (unii spuneau chiar că ar fi inventat spânzurătoarea) și îmblânzitoare a șerpăriei gestuale ce mișuna liber prin limpezime! Tot ea lansase moda cu sânii dezveliți, care furau pe față ochii bărbaților, împiedicându-i astfel să scruteze prea indiscret chipurile expuse ale femeilor, cu tot cu tainele disimulate în ele. Cu siguranță că-i pusese oareșice gând meșterului atenian... Încercând zadarnic să-și ferească privirea de augustele sfârcuri ațintite imperativ de îngăduitor către el, Dedal răspunse defensiv, deja atins
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
învecinatul palat de la Cnossos. Concomitent, somnul reginei începu să fie și el scuturat de vise sumbre, în care mânia lui Poseidon - divinitatea mării și cutremurelor - transpărea într-o frământată și incontinentă maree de imagini. La oracolele cu care regina îi scrută, în consecință, voia, Poseidon răspunse fără echivoc: secretul smuls excesiv pietrei de arhitectonica Labirintului nu putea fi pacificat decât prin cufundare în trupul reginei cel îmblânzitor de transparență, și-așadar capabil să-i confere un nou sanctuar. Ca păzitor ultim
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dvs., îmi iau libertatea de a mărturisi că, în fond, nu există întrebări neserioase, ci doar răspunsuri neserioase. Realizatorul unui interviu trăiește cu iluzia că, fie și măcar din când în când, reușește să descifreze personalitatea celui pe care-l scrutează ori pe care chiar îl... perforează cu întrebări. Dar sunt foarte puțini intervievatorii care înțeleg că intervievatul are el însuși șansa de a-și scruta partenerul de discuție, să facă un scurt demers psihanalitic, dacă nu e prea pretențios spus
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
fie și măcar din când în când, reușește să descifreze personalitatea celui pe care-l scrutează ori pe care chiar îl... perforează cu întrebări. Dar sunt foarte puțini intervievatorii care înțeleg că intervievatul are el însuși șansa de a-și scruta partenerul de discuție, să facă un scurt demers psihanalitic, dacă nu e prea pretențios spus, prin care să-l citească pe cel care-i pune întrebări. Există, dle Cristea-Enache, o întrebare care vă frământă și pe care nu mi-ați
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]