3,463 matches
-
lucru valabil probabil și pentru strămoșii kabili ori români. Iată câteva dintre practicile vindecătoare străvechi, legate de scuipat, ale românilor: La diverse boli, simplul act al scuipării sau însuși scuipatul era considerat că un leac foarte eficace. De regulă, se scuipa de trei ori, magicul număr trei simbolizând Sfântă Treime: Tatăl, Fiul și Sfanțul Duh. Babele aveau obiceiul să scuipe de trei ori după fiecare descântec, mai ales de deochi, ca să se depărteze tot răul de la bolnav. Un obicei asemănător se
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
românilor: La diverse boli, simplul act al scuipării sau însuși scuipatul era considerat că un leac foarte eficace. De regulă, se scuipa de trei ori, magicul număr trei simbolizând Sfântă Treime: Tatăl, Fiul și Sfanțul Duh. Babele aveau obiceiul să scuipe de trei ori după fiecare descântec, mai ales de deochi, ca să se depărteze tot răul de la bolnav. Un obicei asemănător se mai practică încă în România pe la sfârșitul secolului al XIX-lea; pentru a nu fi deochiat un copil se
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
depărteze tot răul de la bolnav. Un obicei asemănător se mai practică încă în România pe la sfârșitul secolului al XIX-lea; pentru a nu fi deochiat un copil se spunea că e bine să-l lingi cu limba între ochi, să scuipi de trei ori în trei părți și să zici: “Linge oaia mielișorul, Ling și eu pe... (numele); Între gene Între sprâncene, De deochi, Între ochi.” Pentru a proteja copiii împotriva deochiului, românii din Moldova și din Muntenia făceau pe fruntea
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
un tăciune, cu țină, cu cenușă sau chiar cu cerneală numit benghi sau zbenghi. Benghiul se făcea astfel: se ridică piciorul drept cu călcâiul întors îndărăt în sus iar cu degetele se lua puțină țină de pe călcai, o frământai cu scuipat și cu frământătura aceasta îi făceai copilului în frunte un punct rotund cât ține buricul degetului arătător”. Acest ritual putea fi însoțit de cuvinte precum: “Fugi deochi Dintre ochi, Că vine Mama, suflet îndărăt, Si cum vine te-nghite Și
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
protejeze de “privirile cele rele” și erau considerați a fi deocheați trebuiau să recurgă la aceste ritualuri magice destinate să vindece răul.Pentru albeața se recomandă următorul leac: se punea un mezin (cel din urmă dintre copiii cuiva) să-i scuipe bolnavului în ochi câteva zile de sec, pe nemâncate, înainte de a răsari soarele, pentru a-l vindeca destul de curând. În Bucovina se credea că numai scuipatul de la o femeie curată (care nu e la perioada) putea să ajute.Scuipatul se
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
pe nemâncate, înainte de a răsari soarele, pentru a-l vindeca destul de curând. În Bucovina se credea că numai scuipatul de la o femeie curată (care nu e la perioada) putea să ajute.Scuipatul se recomandă pentru ulciorul de la ochi: să-l scuipe pe bolnav un mezin și scapă astfel de el . De asemenea, dacă-ți intra ceva în ochi, scuipai de trei ori peste brațul drept și-ți ieșea din ochi acel lucru (Moldova). Ciudat este ca se proceda la fel, în
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
scuipatul de la o femeie curată (care nu e la perioada) putea să ajute.Scuipatul se recomandă pentru ulciorul de la ochi: să-l scuipe pe bolnav un mezin și scapă astfel de el . De asemenea, dacă-ți intra ceva în ochi, scuipai de trei ori peste brațul drept și-ți ieșea din ochi acel lucru (Moldova). Ciudat este ca se proceda la fel, în mod tradițional și în diverse regiuni din Germania și în Italia. Se credea și că pușchelele, adică bubițele
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
acel lucru (Moldova). Ciudat este ca se proceda la fel, în mod tradițional și în diverse regiuni din Germania și în Italia. Se credea și că pușchelele, adică bubițele dureroase ce se fac pe limbă, si aftele dispar dacă se scuipa aiurea de trei ori zicând: „Ptiu, acum să pieie!”. Tot astfel procedau și românii, după cum ne asigură Marcellus Empiricus: „Pușchelele care se fac pe limbă, să le atingi cu poalele tunicii pe care o porți zicând de trei ori: atât
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
și românii, după cum ne asigură Marcellus Empiricus: „Pușchelele care se fac pe limbă, să le atingi cu poalele tunicii pe care o porți zicând de trei ori: atât să se aleagă de acela ce ma vorbește de rău și să scuipi de trei ori jos. Tot prin scuipare se tratau pușchelele în Germania și în Norvegia.Bășicuțele roșii, dureroase, numite „focul viu”, ce apar uneori pe corp, mai ales la copii, se scuipau, după ce s-a lins ceaunul de mămăligă înfierbântat
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
acela ce ma vorbește de rău și să scuipi de trei ori jos. Tot prin scuipare se tratau pușchelele în Germania și în Norvegia.Bășicuțele roșii, dureroase, numite „focul viu”, ce apar uneori pe corp, mai ales la copii, se scuipau, după ce s-a lins ceaunul de mămăligă înfierbântat (județul Dolj, Lăpușa). Buboaiele se tratau uneori scuipându-le sau ungându-le cu scuipat, pe nemâncate, de trei ori, îndată ce se iveau. Și ungurii obișnuiau să scuipe bubele înainte de a apune soarele
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
se tratau pușchelele în Germania și în Norvegia.Bășicuțele roșii, dureroase, numite „focul viu”, ce apar uneori pe corp, mai ales la copii, se scuipau, după ce s-a lins ceaunul de mămăligă înfierbântat (județul Dolj, Lăpușa). Buboaiele se tratau uneori scuipându-le sau ungându-le cu scuipat, pe nemâncate, de trei ori, îndată ce se iveau. Și ungurii obișnuiau să scuipe bubele înainte de a apune soarele pentru a le face să dispară.Mușcătura de viespe se vindecă scuipându-se în palmă și
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
în Norvegia.Bășicuțele roșii, dureroase, numite „focul viu”, ce apar uneori pe corp, mai ales la copii, se scuipau, după ce s-a lins ceaunul de mămăligă înfierbântat (județul Dolj, Lăpușa). Buboaiele se tratau uneori scuipându-le sau ungându-le cu scuipat, pe nemâncate, de trei ori, îndată ce se iveau. Și ungurii obișnuiau să scuipe bubele înainte de a apune soarele pentru a le face să dispară.Mușcătura de viespe se vindecă scuipându-se în palmă și frecând cu acel scuipat locul mușcat
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
mai ales la copii, se scuipau, după ce s-a lins ceaunul de mămăligă înfierbântat (județul Dolj, Lăpușa). Buboaiele se tratau uneori scuipându-le sau ungându-le cu scuipat, pe nemâncate, de trei ori, îndată ce se iveau. Și ungurii obișnuiau să scuipe bubele înainte de a apune soarele pentru a le face să dispară.Mușcătura de viespe se vindecă scuipându-se în palmă și frecând cu acel scuipat locul mușcat (Bucovina). Și pește mușcătură de țânțar se scuipa rostindu-se: „Ptiu, cal blestemat
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
Buboaiele se tratau uneori scuipându-le sau ungându-le cu scuipat, pe nemâncate, de trei ori, îndată ce se iveau. Și ungurii obișnuiau să scuipe bubele înainte de a apune soarele pentru a le face să dispară.Mușcătura de viespe se vindecă scuipându-se în palmă și frecând cu acel scuipat locul mușcat (Bucovina). Și pește mușcătură de țânțar se scuipa rostindu-se: „Ptiu, cal blestemat!”De boală cea rea (epilepsia), se recomandă bolnavului să tot scuipe, de câte ori trece peste ape, si se
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
-le cu scuipat, pe nemâncate, de trei ori, îndată ce se iveau. Și ungurii obișnuiau să scuipe bubele înainte de a apune soarele pentru a le face să dispară.Mușcătura de viespe se vindecă scuipându-se în palmă și frecând cu acel scuipat locul mușcat (Bucovina). Și pește mușcătură de țânțar se scuipa rostindu-se: „Ptiu, cal blestemat!”De boală cea rea (epilepsia), se recomandă bolnavului să tot scuipe, de câte ori trece peste ape, si se va duce râul cu apă . De „aplecare” (indigestie
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
iveau. Și ungurii obișnuiau să scuipe bubele înainte de a apune soarele pentru a le face să dispară.Mușcătura de viespe se vindecă scuipându-se în palmă și frecând cu acel scuipat locul mușcat (Bucovina). Și pește mușcătură de țânțar se scuipa rostindu-se: „Ptiu, cal blestemat!”De boală cea rea (epilepsia), se recomandă bolnavului să tot scuipe, de câte ori trece peste ape, si se va duce râul cu apă . De „aplecare” (indigestie), se trăgea bolnavul pe la încheieturile mâinilor, pe la tâmple și pe
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
dispară.Mușcătura de viespe se vindecă scuipându-se în palmă și frecând cu acel scuipat locul mușcat (Bucovina). Și pește mușcătură de țânțar se scuipa rostindu-se: „Ptiu, cal blestemat!”De boală cea rea (epilepsia), se recomandă bolnavului să tot scuipe, de câte ori trece peste ape, si se va duce râul cu apă . De „aplecare” (indigestie), se trăgea bolnavul pe la încheieturile mâinilor, pe la tâmple și pe vinele gâtului, cu scuipat (în toată țara). Un leac a cărui origine trebuie căutată în cele
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
pe la încheieturile mâinilor, pe la tâmple și pe vinele gâtului, cu scuipat (în toată țara). Un leac a cărui origine trebuie căutată în cele mai vechi timpuri: „Primăvară, cine vedea un brotăcel prin iarbă, trebuia să-l prindă și să-i scuipe de trei ori în gură, apoi să-i dea drumul, fiind foarte util contra frigurilor. Meglenoromanii scuipau în gură insectei numită „hiavră” (cap de mort), ca să scape de friguri. Marcellus Empiricus recomandă și el, precum am aratat mai sus, ca să
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
cărui origine trebuie căutată în cele mai vechi timpuri: „Primăvară, cine vedea un brotăcel prin iarbă, trebuia să-l prindă și să-i scuipe de trei ori în gură, apoi să-i dea drumul, fiind foarte util contra frigurilor. Meglenoromanii scuipau în gură insectei numită „hiavră” (cap de mort), ca să scape de friguri. Marcellus Empiricus recomandă și el, precum am aratat mai sus, ca să se scuipe în gură unei broaște, pentru a scăpa de durerea de masele. Dar scuipatul la români
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
trei ori în gură, apoi să-i dea drumul, fiind foarte util contra frigurilor. Meglenoromanii scuipau în gură insectei numită „hiavră” (cap de mort), ca să scape de friguri. Marcellus Empiricus recomandă și el, precum am aratat mai sus, ca să se scuipe în gură unei broaște, pentru a scăpa de durerea de masele. Dar scuipatul la români era și este un gest cu multiple întrebuințări, sensuri, semnificații ori încărcături emoționale având scopuri insuficient studiate și eluciadate care îmbracă astăzi printre cele mai
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
ținând de nerespectarea bunelor maniere. Scuipatul este prezent în mod surprinzător și în practică religioasă creștină, spre exemplu cea a botezului, în care nașii sunt invitați de trei ori să se “lepe-de cel rău” și tot de trei ori să scuipe. Iar expresia “scuipă-l să nu-l deochi” , atunci când vine vorba despre un copil, ne este deja cunoscută și nouă, românilor dar și altor popoare. Sitografie: http://www.lovendal.ro/wp52/scuipatul-o-masura-eficace-impotriva-energiilor-malefice/ https://en.wikipedia.org/wiki/Marcellus Empiricus http://www
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
bunelor maniere. Scuipatul este prezent în mod surprinzător și în practică religioasă creștină, spre exemplu cea a botezului, în care nașii sunt invitați de trei ori să se “lepe-de cel rău” și tot de trei ori să scuipe. Iar expresia “scuipă-l să nu-l deochi” , atunci când vine vorba despre un copil, ne este deja cunoscută și nouă, românilor dar și altor popoare. Sitografie: http://www.lovendal.ro/wp52/scuipatul-o-masura-eficace-impotriva-energiilor-malefice/ https://en.wikipedia.org/wiki/Marcellus Empiricus http://www.miscareaderezistenta.ro/obiceiuri-si-traditii
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
expresii vulgare, trebuie să fii foarte priceput la asta, să știi exact unde și când să te oprești, cât să dezvelești, astfel încât să lași loc și imaginației, altfel nu te deosebești cu nimic de bețivul de la cârciumă care înjură și scuipă la orice pas, nu te deosebești cu nimic de căruțaș, sau cocalar (tot e la modă cuvântul ăsta ). E greu , spunea cineva, să scrii poezie! Și avea dreptate! E greu să scrii orice. E o mare, mare responsabilitate. Plecând de la
IOANA BURGHEL, DIN DRAGOSTE PENTRU POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344391_a_345720]
-
începe cu 19...), are bani de „globule”(drog energizant)? „Bă, ești prost? îl calmează piticania grăsuță de lângă el. Asta expiră în câțiva ani...Uită-te ce palidă e! Vrei să te îmbolnăvești cu nostalgie?” „Slavă Domnului! îmi zic și-mi scuip discret în sân. De ăștia am scăpat!” Au și coborât, “flămânzii”, la prima stație. Mă abandonez visării... Metroul parcurge acum un traseu paralel cu albia râului Bega. Pești albi, portocalii, albastri...unii cu chip uman ori monstruos...experimente ale elevilor
DIMINEAŢA DEVREME (POVESTIRE SF) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344406_a_345735]
-
sclavii cu bască, trântesc ofticați pe scândură o mămăligă de culoarea și consistența cimentului, plus niște castroane din aluminiu, cu linguri la fel, în care clipocește ceva vâscos având culoarea albușului de ou stricat, cu inexplicabile puncte verzui, apoi pleacă scuipând și înjurând delicat, printre dinți. Mirosul bucatelor, adecvat aspectului! În aceeași notă de straniu ne apucăm să băgăm lingurile în castroane și apoi în gură! Probabil vortexurile energetice specifice unor astfel de locații ne-au luat mințile! Sperăm să nu
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]