5,506 matches
-
fi admirate căușe, blidare, farfurii de formă rotundă sau de inimioară, pristolnice (pecetare), harta României și foarte multe cruci, de mărimi și forme diferite, pictate cu chipuri de sfinți, motive geometrice și flori de câmp. Expoziția a adunat loalaltă harul sculptorului și al pictorului, într-un adevărat sincretism al artelor, puterea gândului și a sufletului, elemente sacre și profane învestite cu virtuți simbolizatoare și tămăduitoare, elemente religioase, vegetale, animale și minerale, cunoștințe religioase și de medicină naturistă, credință și recunoștință față de
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
ocrotit de un Dumnezeu blând, atotputernic, luminos și generos, coborât în florile câmpului, în esența lemnului, în gândurile și mâinile omului pe care le-a zidit din dragoste pentru frumos, pentru creație, înțelepciune și ingeniozitate. Harul pictorului și cel al sculptorului se împletesc și în expoziția lui Jianu Dan din Ploiești, în care pot fi admirate picturi pe sticlă și pe lemn, tablouri cu motive religioase, florale, cinegetice, sculptură în lemn, dintre piesele expuse atrăgându-ne atenția, în mod deosebit, niște
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
Vladimir Kush - Dark side of the moon scapă-mă Doamne de visul coșmar în care omul devine din ce în ce mai mult fiară ochii tâmplele ard frisonul nu întârzie să apară se încinge hora stăpânului cu biciul din sferele verzi ale cancerului urii sculptorul a încercat odată să o modeleze îi iese din daltă un fruct nu-l gustă nu-l vede răsucește mai departe dalta pe laturile ascuțite până la crud până la frumusețe arta nu iartă retrimite mesajele nopților în care lupii urlă la
VISUL COŞMAR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352510_a_353839]
-
trupurile lor nu mușcă vorbesc și vorbesc și vorbesc surzilor orbilor muților fără cuvinte luna rămâne rotundă rece stranie atât de iubitoare sărută noaptea înainte de răsărit și adoarme totul e atât de firesc încât poemul râde în hohotele misterelor închipuite sculptorul lasă dalta nu știe unde și începe să încolăcească șerpi pe haloul ei îndoială necunoaștere felinare verzi cu capetele în colții lupilor în colții cântecului lor nesfârșit scapă-mă Doamne de visul coșmar l-am desenat l-am sculptat cu
VISUL COŞMAR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352510_a_353839]
-
altuia pământul Cu rădăcini avide de plăcere Din reavănul prea verde s-a crispat avântul Nu ne-a păsat! Vrut-am abisul să ne dea durere Din pieptul meu de ceară s-au mai topit fiorii Din mintea ta de sculptor s-au amăgit apusuri Am înghițit lumina, am sărăcit și norii Cu ale noastre buze am sfârtecat răspunsuri Cu degete de luna ți-am căutat tandrețea Pe ochii tăi alunecam în cer Sorbeam din nemurire, adesea, frumusețea Și tresăream în
NE-AM ÎMPĂRȚIT UNUL ALTUIA PĂMÂNTUL de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352585_a_353914]
-
A doua zi, în parcul Prater, la Poarta Maramureșeana au avut loc adevăratele manifestări culturale. La intrarea pe Poarta Măr amureșeană (iată că maramureșenii au o poartă și la Viena, noi vâlcenii, ba), în partea stângă lucrările superbe ale marilor sculptori români ( stabiliți în Austria) , Ioan Tor z și Dumitru Verdianu, parcă întâmpinau pe toți cei care își făceau apariția la această sărbătoare, iar pe marea scenă amplasată cu ocazia acestei sărbători europene cântă o fanfara. Cunoscându-i cântecele, am început
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
Eugen Dorcescu Aurel Gheorghe Ardeleanu - un mare sculptor al persoanei umane No hay profeta despreciado, excepto en su tierra, entre sus parientes y en su casa. (Marcos 6, 4) Dramaturg și prozator, cunoscut și recunoscut ca atare, deținător de importante premii, comentat, citit, reprezentat, Aurel Gheorghe Ardeleanu ni
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
Aurel Gheorghe Ardeleanu ni se adresează, de o bună bucată de vreme, nouă, tuturor celor dispuși, doritori și capabili să privim, să contemplăm, să vedem cu adevărat și să înțelegem, deopotrivă, și, poate, mai cu seamă, în calitatea sa de sculptor. Mă refer la proiectul plastic inițiat în 1990 și intitulat Portretul - o lume - generic sub care artistul a organizat, până în prezent, patru expoziții. În aproape un sfert de veac, Aurel Gheorghe Ardeleanu a realizat nu mai puțin de 44 de
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
sau lingvistic), la cele de ordin moral, intelectual, chiar metafizic. În viziunea noastră, aceste niveluri sunt: 1. Asemănarea (altfel spus, aparența, omul social). Evocarea asemănării cere talent și meșteșug; 2. Chipul (omul lăuntric, deseori disimulat, non-confesiv). Suprinderea lui îi pretinde sculptorului intuiție precisă și adâncă; 3. Ființa (omul esențial, ideea de om, sădită în orice făptură cugetătoare, condiția umană particularizată). Sugerarea ființei (a modului în care omul lăuntric se raportează la Marele Mister) presupune, din partea sculptorului, capacitatea de a empatiza (vital
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
non-confesiv). Suprinderea lui îi pretinde sculptorului intuiție precisă și adâncă; 3. Ființa (omul esențial, ideea de om, sădită în orice făptură cugetătoare, condiția umană particularizată). Sugerarea ființei (a modului în care omul lăuntric se raportează la Marele Mister) presupune, din partea sculptorului, capacitatea de a empatiza (vital) cu modelul, dincolo de orice contingență. Vom apela, spre a ilustra și proba aceste afirmații, la unul dintre busturile cele mai recente, anume cel consacrat Profesorului Gheorghe I.Tohăneanu (vezi supra), ilustru dascăl la Filologia timișoreană
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
Tohăneanu (vezi supra), ilustru dascăl la Filologia timișoreană, mutat la cele veșnice cu un număr de ani în urmă. Analiza plastică și semantico-estetică a acestei lucrări, urmând chenarul schițat mai sus, se poate rezuma astfel: 1. La palierul asemănării, reușita sculptorului este frapantă. Ea ne oferă un G. I. Tohăneanu recognoscibil nu doar în ansamblu și în suprafață, ci și în detalii și în profunzimea înfățișării sale. Nota distinctivă fundamentală este cerebralitatea, realizată, plastic, mai întâi, prin verticalitatea puțin înclinată a
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
oferă, cred, unele surprize. Lectura și interpretarea semnelor plastice, din acest unghi, anunță o fractură, o discontinuitate în raport cu palierele perceptibil și inteligibil (asemănarea și chipul), punând în lumină polisemia referentului și impresionanta vocație introspectivă și recuperatoare de care face dovadă sculptorul. Echilibrul clasic (tensionat, e drept, chiar la primele două niveluri) e tulburat aici, chiar abandonat, la răstimpuri, în favoarea unei modernități problematice, sceptice și agnostice, poate. În prim-planul analizei semiotice intră, acum, ochii. Privirea pare a nega aproape tot ce
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
învelișul ferm, datele centrifuge ale unei persona tragica. Iar pomeții, sporiți de două adaosuri, ne vorbesc, aidoma arcadelor, de insomnie, de evadări în vis, de prăbușiri în coșmar, de neliniște, de chinul interogațiilor lipsite de răspuns. Descoperim, așadar, că modelul sculptorului a fost mai misterios decât am fi crezut (decât au bănuit toți cei care l-au știut). A fost nevoie de esențializarea, prin artă, a persoanei, în integralitatea ei, ca să o descifrăm astăzi, post-mortem. Putem presupune că axa lăuntricității lui
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
formală, sculptura lui Aurel Gheorghe Ardeleanu, ingeniosul, chiar polemicul său proiect, Portretul - o lume adaugă mijloacelor moderne de expresie, adaugă pomenitei complexități, dimensiunea profunzimii, adică dezbateri ce țin de verticalitate, de abisalitatea sufletească, de paradigmă. Rămânând, din fericire, un clasic, sculptorul este mai mult decât modern, este original și inovator. Într-o vreme a negativismelor și nimicniciilor, opera sa restaurează, cu mijloacele desăvârșirii artistice, încrederea în persoana umană și în perenitatea ei, ca subiect și obiect al oricărei creații pământești. 20
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
Curtea de Argeș s-a tăiat panglica inaugurală a unei încăperi special amenajate, în care sînt expuse arme de luptă din secolele XIV-XVI, cum ar fi: arcuri, pistoale, flinte, săbii, uniforme militare. Li se adaugă în mod cavaleresc o excelentă lucrare a sculptorului argeșean Traian Duță, o armură de doi metri înălțime, care poartă pe piept herbul statului feudal românesc. Fundalul care susține arsenalul muzeisitic, realizat dintr-o serie de tablouri, reprezentînd scene de luptă din Războiul de Independență, poartă semnătura pictoriței Ioana
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
-
Curtea de Argeș s-a tăiat panglica inaugurală a unei încăperi special amenajate, în care sînt expuse arme de luptă din secolele XIV-XVI, cum ar fi: arcuri, pistoale, flinte, săbii, uniforme militare. Li se adaugă în mod cavaleresc o excelentă lucrare a sculptorului argeșean Traian Duță, o armură de doi metri înălțime, care poartă pe piept herbul statului feudal românesc. Fundalul care susține arsenalul muzeisitic, realizat dintr-o serie de tablouri, reprezentînd scene de luptă din Războiul de Independență, poartă semnătura pictoriței Ioana
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
-
dintre cele internaționale au constituit un teren propice pentru faima și popularitatea de care se bucură astăzi, influența sculpturilor fascinînd lumea artei de pretutindeni. Cu dorința de a imprima materiei un suflu nou, cu grijă față de spiritul național și moral, sculptorul Traian Duță a apărut în lumea generoasă a artei, într-un oraș al culturii și religiei, Curtea de Argeș, iar personalitatea sa a adus tot mai aproape un public sensibil și receptiv la actele de cultură „A începe de la noi înșine, iată
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
-
al culturii și religiei, Curtea de Argeș, iar personalitatea sa a adus tot mai aproape un public sensibil și receptiv la actele de cultură „A începe de la noi înșine, iată singurul lucru care contează” în arta pe care o practică Traian Duță, sculptorul mereu îndrăgostit de bronzul care i-a adus faimă și notorietate, fascinînd iubitorii de frumos. Maria Diana Popescu, Agero www.agero-stuttgart.de Referință Bibliografică: Traian Duta - Armura din careul de arme / Maria Diana Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ARMURA DIN CAREUL DE ARME de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350618_a_351947]
-
unei „metehne” tipice românești. Iată pasajul care mi-a atras atenția: „Piesele de teatru absurd ale lui Eugen Ionesco sunt o încercare de a ridica puțin pătura gri a cotidianului anost, pentru a descoperi sub ea „o lume neatinsă”(...) Analog sculptorului Brâncuși, și Ionesco caută permanent o esență ascunsă, o realitate vitală, uitată, necunoscută până acum, care se ascunde în dosul unei lumi aparente. Probabil că idealul acesta artistic, tinzând spre un adevăr clar și simplu, în căutarea unei „uși” poetice
ROMÂNII ADAPTIVI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351246_a_352575]
-
despre amintirile sale petrecute în tinerețe la Baia Mare, când a înființat Cenaclul literar, NORD, în 1962, împreună cu regretatul poet și coleg de facultate Vasile Radu Ghenceanu, pictorul Mihai Olos, și poetul Ion Ghiur. Amintindu-și de vizitele sale în casa sculptorului Vida Gheza și multe alte amintiri care, încă, mai dau culoare istoriei locale. Au mai fost prezentate cărțile semnate de Titina Nica Țene, Radu Botiș, Viorica Găinaru-Tazlău, Gelu Dragoș și Al.Florin Țene. Ligas Scriitorilor, prin președintele ei a înmânat
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR-CÂND AMINTIRILE SE-NTORC CA PĂSĂRILE CĂLĂTOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351325_a_352654]
-
CONFLUENTE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Vocații > CONSTANTIN BRÂNCUȘI - INIȚIAT ȘI SCULPTOR AL GÂNDULUI ȘI SUFLETULUI Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 557 din 10 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Constantin Brâncuși - inițiat și sculptor al gândului și sufletului Motto: “ Trupul omenesc este frumos numai în măsura în care oglindește sufletul” (C. Brâncuși) Fără
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Vocații > CONSTANTIN BRÂNCUȘI - INIȚIAT ȘI SCULPTOR AL GÂNDULUI ȘI SUFLETULUI Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 557 din 10 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Constantin Brâncuși - inițiat și sculptor al gândului și sufletului Motto: “ Trupul omenesc este frumos numai în măsura în care oglindește sufletul” (C. Brâncuși) Fără îndoială, sculptorul Constantin Brâncuși a fost un inițiat! Născut într-un spațiu magic, populat cu o lume profund încrezătoare și practicanta a tradiției și
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
GÂNDULUI ȘI SUFLETULUI Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 557 din 10 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Constantin Brâncuși - inițiat și sculptor al gândului și sufletului Motto: “ Trupul omenesc este frumos numai în măsura în care oglindește sufletul” (C. Brâncuși) Fără îndoială, sculptorul Constantin Brâncuși a fost un inițiat! Născut într-un spațiu magic, populat cu o lume profund încrezătoare și practicanta a tradiției și chiar a ritualurilor magice, mintea să a fost cu siguranta impregnata din prima copilărie de o lume a
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
Brâncuși și-a dat seama că doar folosind ca punct de plecare elementele primordiale ale artei țărănești autohtone poate uimi lumea saturata de artă clasică și modernă a timpului său. Critică vremii amintea în mod oarecum acuzator aparentul dezinteres al sculptorului în a lua poziții explicite față de suferințele acumulate în anii războiului prim mondial. Ar fi însă total eronat de presupus că Brâncuși asistase placid, impenetrabil, din tihna atelierului din Impasse Ronsin, la dramă Europei sfâșiate. Cu toate acestea, nimic nu
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
asta, a îngenuncheat și a plins în fața uneia dintre păsările mele. Iubesc tot ce se înalță...“. „descătușarea de materie“ nu privea un conflict afirmat de artist între spirit și materie. Ci, măi curînd, o revalorizare a binomului spirit - materie. Pentru sculptor, materia sublimata devine spirit. Nu există mesaj mai emblematic în întreg cuprinsul operei brâncușiene, decît acela că spiritul uman se hrănește perpetuu de la izvorul nesecat de cunoaștere constituit de sursele oferite de materie. „Pasărea, afirmă sculptorul în românul lui Peter
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]