206,165 matches
-
cale ferată, autogări, porturi, aeroporturi. În județul Timiș există trei astfel de secții speciale: l la Gara de Nord Timișoara - Secția nr. 231 l la Aeroportul Internațional Timișoara - Secția nr. 232 l la Gara Lugoj - Secția nr. 263. Președinții și locțiitorii celorlalte secții de votare vor îndruma cetățenii cu domiciliul în alte localități către cele trei secții menționate. Totodată, locațiile secțiilor speciale unde votează cetățenii cu domiciliul în alte localități vor fi afișate la sediile tuturor celorlalte secții din județul Timiș. Studenții și
Agenda2004-50-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283149_a_284478]
-
l la Gara de Nord Timișoara - Secția nr. 231 l la Aeroportul Internațional Timișoara - Secția nr. 232 l la Gara Lugoj - Secția nr. 263. Președinții și locțiitorii celorlalte secții de votare vor îndruma cetățenii cu domiciliul în alte localități către cele trei secții menționate. Totodată, locațiile secțiilor speciale unde votează cetățenii cu domiciliul în alte localități vor fi afișate la sediile tuturor celorlalte secții din județul Timiș. Studenții și elevii cu drept de vot vor vota la secțiile special arondate, pe baza buletinului
Agenda2004-50-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283149_a_284478]
-
Secția nr. 231 l la Aeroportul Internațional Timișoara - Secția nr. 232 l la Gara Lugoj - Secția nr. 263. Președinții și locțiitorii celorlalte secții de votare vor îndruma cetățenii cu domiciliul în alte localități către cele trei secții menționate. Totodată, locațiile secțiilor speciale unde votează cetățenii cu domiciliul în alte localități vor fi afișate la sediile tuturor celorlalte secții din județul Timiș. Studenții și elevii cu drept de vot vor vota la secțiile special arondate, pe baza buletinului de identitate și a
Agenda2004-50-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283149_a_284478]
-
263. Președinții și locțiitorii celorlalte secții de votare vor îndruma cetățenii cu domiciliul în alte localități către cele trei secții menționate. Totodată, locațiile secțiilor speciale unde votează cetățenii cu domiciliul în alte localități vor fi afișate la sediile tuturor celorlalte secții din județul Timiș. Studenții și elevii cu drept de vot vor vota la secțiile special arondate, pe baza buletinului de identitate și a carnetului de student sau elev. La secțiile de votare de pe lângă unitățile militare își pot exercita dreptul de
Agenda2004-50-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283149_a_284478]
-
alte localități către cele trei secții menționate. Totodată, locațiile secțiilor speciale unde votează cetățenii cu domiciliul în alte localități vor fi afișate la sediile tuturor celorlalte secții din județul Timiș. Studenții și elevii cu drept de vot vor vota la secțiile special arondate, pe baza buletinului de identitate și a carnetului de student sau elev. La secțiile de votare de pe lângă unitățile militare își pot exercita dreptul de vot și cadrele militare care în ziua scrutinului se află în unitate în serviciu
Agenda2004-50-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283149_a_284478]
-
în alte localități vor fi afișate la sediile tuturor celorlalte secții din județul Timiș. Studenții și elevii cu drept de vot vor vota la secțiile special arondate, pe baza buletinului de identitate și a carnetului de student sau elev. La secțiile de votare de pe lângă unitățile militare își pot exercita dreptul de vot și cadrele militare care în ziua scrutinului se află în unitate în serviciu ordonat. L. S. Dragi cititori, Începând din data de 18 decembrie, de la chioșcurile de difuzare a
Agenda2004-50-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283149_a_284478]
-
30. 03, ora 18. Filarmonica de Stat: Recital de chitară clasică susținut de Trio Transilvania, 3. 04, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: Expoziție personală Ștefan Popa Popa’s; „Fauna și flora Banatului“; „Istoria Castelului Huniade“ (10-17; luni, închis); Secția de etnografie: Pictură naivă Viorel Cristea (10-16,30; luni, închis); Muzeul Satului Bănățean: Arhitectura populară din Banat (9-17; duminică, 12-18; luni, închis); Muzeul de Artă: „Magia restaurării. Capodopere cucuteniene“ (10-17; luni, închis); „Helios“: „Cu luare aminte“ - pictură Nora Blaj Demetrescu
Agenda2003-13-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280853_a_282182]
-
de Marionete: „Spărgătorul de nuci“, după Frații Grimm, 6. 04, ora 11. Filarmonica de Stat: Concert coral, 10. 04, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: Expoziție personală Ștefan Popa Popa’s; „Fauna și flora Banatului“; „Istoria Castelului Huniade“ (10-17); Secția de etnografie: Pictură naivă Viorel Cristea (10-16,30); Muzeul Satului: Arhitectura populară din Banat (9-17); Muzeul de Artă: „Magia restaurării. Capodopere cucuteniene“ (10-17); „Helios“: „Cu luare aminte“ - pictură Nora Blaj Demetrescu (luni-vineri, 9-18; sâmbăta, 10-15; duminica, închis); „Acces“: Design vestimentar
Agenda2003-14-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280875_a_282204]
-
amenajat. De curînd Teatrul Act a găzduit o serie mică a unui spectacol cu totul special: Să zbori spre paradis. Scenariul și regia îi aparțin Teodorei Herghelegiu, absolventa de acum doi ani a Academiei de Teatru și Film din București, secția regie, clasa profesor Cătălina Buzoianu. Protagonista este actrița Dana Voicu. Duminică 1 august s-a jucat ultima reprezentație din ciclul găzduit de Teatrul Act. Cu acest prilej am aflat ca spectacolul este o producție a altui teatru particular, născut acum
Să zbori spre Paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17700_a_19025]
-
adresate explicit cititorului român. Pentru epilog Marius Ghica a ales Renașterea libertății, bănuite a fi drept ultimele pagini scrise de Valéry și aparent scrise de el la rugămintea lui Ilarie Voronca, la vremea respectivă, adică în 1945, aflat la conducerea secției românești a emisiunilor pentru străinătate ale Radiodifuziunii franceze. Sub titlul A mes amis Roumains (tradus inițial, de Alină Ledeanu, care l-a și descoperit la Bibliotecă Națională a Franței în revistă "Secolul 20", 7-12/1995), prologul face parte dintre ultimele
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
Marină Constantinescu Facultatea de teatru a Universității de Artă teatrală și cinematografică din București a petrecut, ca în fiecare an de o vreme bună încoace, cinci zile în Gală absolvenților. Între 16 și 20 iunie am putut urmări spectacolele de la secțiile de actorie, regie, păpusi-marionete, coregrafie. Această manifestare a studioului Casandra, locul unde studenții primesc girul profesionismului, a fost gîndită și organizată de studenții anului III ai secției de teatrologie, sub direcția tînărului Octavian Saiu. Au absolvit așadar clasele profesorilor Sanda
Lungul drum al artistului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17786_a_19111]
-
în Gală absolvenților. Între 16 și 20 iunie am putut urmări spectacolele de la secțiile de actorie, regie, păpusi-marionete, coregrafie. Această manifestare a studioului Casandra, locul unde studenții primesc girul profesionismului, a fost gîndită și organizată de studenții anului III ai secției de teatrologie, sub direcția tînărului Octavian Saiu. Au absolvit așadar clasele profesorilor Sanda Manu, Mircea Albulescu - actorie; Valeriu Moisescu - regie; Brîndușa Zaita Silvestru - Cristian Pepino - păpuși; Sergiu Anghel - coregrafie; Ion Tobosaru - Mihaela Tonita Iordache - teatrologie. Studioul Casandra este un simbol
Lungul drum al artistului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17786_a_19111]
-
debut al atîtor nume, începutul unui drum greu, un fel de botez spiritual. Este și locul în care oamenii de teatru iau contact cu figurile unei promoții și, de ce nu, ale unei generații. Gală a debutat cu două spectacole ale secției de actorie păpusi-marionete, Făt-Frumos din lacrima, în regia lui Cristian Pepino și Veche poveste după scenariul și în regia lui Mihai Gruia Sandu. Chiar dacă imaginația și vocația pedagogica ale lui Pepino sînt două valori de marcă ale acestui regizor și
Lungul drum al artistului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17786_a_19111]
-
teatru, iată! - să se vindece de o boală sau de un blestem.. E drept că un element covîrșitor de important în această interpretare l-a avut cearceaful însîngerat al Doinei Levinta din "Richard al doilea"... O altă observație a vizitatorilor secției românești a Quadrienalei a fost una legată de... bani. Din nou în vedeta costumele semnate Levinta: cum se poate oare, au întrebat pictori de costume britanici și studenți olandezi, să creezi costume atît de spectaculoase, dar care necesită cheltuieli importante
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
ce zic, serafica, aceea care ne ocrotea de spionii din Vest și de peste Ocean. Generalul Pacepa istorisea cu stupoare cum, intrând în cea mai tainica vizuina a instituției, Departamentul dezinformării, dăduse acolo, la birou, în uniformă de general, de conducătorul secției, Valentin Lipatti, distinsul diplomat, fermecătorul om de lume (cu opinii de stânga!), filozoful senin, care n-a coborât niciodată până la a dezminți, într-o lume cu puzderie de uniforme asemănătoare păstrate în funduri de dulap. Să ne întoarcem însă la
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
și cumnați din 1886) e cel ce determină încheierea carierei sale deputățești, scoțîndu-l practic din viața politică activă, creîndu-i numai nemulțumiri. A fost, din 1881, la propunerea lui Alecsandri și Maiorescu și membru al Academiei Române, fiind, pe rînd, vicepreședinte al Secției literare, vicepreședinte, secretar general (1915-1922) și chiar președinte în două legislaturi (1910-1912; 1923-1926). A avut parte de o invidiabilă longevitate, murind tocmai în 1932, la nouăzeci de ani. Cît privește opera literară, deși, în 1893, și-a publicat-o, la
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
unui creator și cel care veghează ca, odată ieșit la rampă, spectacolul să meargă în condiții bune. Un fel de tată adoptiv, grijuliu și tandru cu toți copiii care apar în viața lui. Acum cîțiva ani, Vlad Stănescu a absolvit secția de regie-teatru a unei Universități particulare cu spectacolul Emigranții de Mrozek: un debut oarecum timid și plin de multe precauțiuni. Această a doua montare se situează cu adevărat în zona profesionalismului, bucurîndu-se de suplețe și de un aer bine oxigenat
Despre singurătate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17249_a_18574]
-
la admiterea pentru Facultatea de Filologie din București, pe 25% din locuri - nu avea dreptul la "bursele de sfaturi populare". Se înscrie la Școala tehnică de construcții forestiere din Curtea de Argeș, atunci creată 1961 - intră la Facultatea de Filologie din Cluj, Secția limba și literatura română 1962 - debutează cu o poezie în "Contemporanul"" etc. O carte atât de bine gândită constituie la noi o raritate. Mai trebuie adăugat ceva: specialistul care a conceput antologia este Nicolae Prelipceanu. Poezia unui sceptic Nicolae Prelipceanu
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
în spațiile Palatului Regal funcționează, totuși, un muzeu. Și încă unul Național. În rest, performanțele instituției sunt legate strict de promovarea artei contemporane, alături de galeriile Uniunii Artiștilor Plastici, de Oficiul Național pentru Expoziții, de galeriile Parlamentului și de cele particulare. Secția de artă contemporană a muzeului, condusă de Ruxandra Balaci, a avut, în această perioadă, acțiunea cea mai consecventă în timp și cea mai coerentă ca proiect teoretic și ca program expozițional. Dacă în absolut Muzeul Național de Artă poartă o
Arta contemporană la Muzeul Național: Sorin Ilfoveanu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17321_a_18646]
-
proiect teoretic și ca program expozițional. Dacă în absolut Muzeul Național de Artă poartă o imensă vinovăție pentru degradarea, pînă la suspendare, a funcției sale elementare, aceea de a valorifica public un patrimoniu agonisit de-a lungul mai multor generații, Secția de artă contemporană nu poartă nici o vină pentru dezechilibrul pe care îl creează deplasînd accentele pînă la a reprezenta, printr-o ciudată absorbție metonimică, însăși ideea de muzeu. Iar faptul că cel mai important muzeu românesc s-a transformat în
Arta contemporană la Muzeul Național: Sorin Ilfoveanu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17321_a_18646]
-
îl creează deplasînd accentele pînă la a reprezenta, printr-o ciudată absorbție metonimică, însăși ideea de muzeu. Iar faptul că cel mai important muzeu românesc s-a transformat în galerie de artă contemporană nu reprezintă nicidecum un abuz al acestei secții, ci un eșec al instituției, în ansamblul ei, care nu este în stare să-și onoreze integralitatea funcțiilor. Cu excepția nesemnificativă a unor expoziții ratate - cazul Emil Ciocoiu și Henry Mavrodin -, a unor hotărîri abuzive, greu de calificat într-o lume
Arta contemporană la Muzeul Național: Sorin Ilfoveanu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17321_a_18646]
-
abuzive, greu de calificat într-o lume a raporturilor civilizate - suspendarea expoziției Radu Dragomirescu - și a unor comportamente țîfnoase, care au legături mult mai profunde cu umorile personale decît cu politica expozițională - respingerea ofertei sculptorului Bata Marianov -, expozițiile organizate de către Secția de artă contemporană acoperă direcțiile cele mai viguroase și mai bine exprimate din România acestui moment. Chiar și numai ultimele expoziții, Geta Brătescu, Valeriu Mladin și Sorin Ilfoveanu, spun suficient de mult despre personalitățile, tendințele estetice și problemele de generație
Arta contemporană la Muzeul Național: Sorin Ilfoveanu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17321_a_18646]
-
de spectacole, majoritatea premiate la diferite festivaluri naționale și internaționale, președinte din 1990 al Uniunii Mondiale a Marionetiștilor - România (vice-președinte fiind Mihaela Tonitza-Iordache), Cristian Pepino este o figură marcantă. Oare și activitatea de la UNIMA nu este un exercițiu managerial? Crearea secției de Arta Actorului Mînuitor de Păpuși și Marionete, în cadrul U.A.T.C. (1990), pregătirea unor stagii de scurtă durată pentru artiști păpușari și constructori de păpuși (în colaborare cu U.A.T.C. și catedra UNESCO din cadrul acesteia), elaborarea unui dicționar
Sfori de păpușari? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17320_a_18645]
-
de profil - redactarea capitolului național despre istoricul acestei arte în România pentru Enciclopedia Mondială a Artei Teatrului de Păpuși, toate acestea sînt doar cîteva exemple. Cel puțin ciudat este faptul că unei personalități îi este preferat un anonim, absolvent al secției de actor-păpușar. Despre domnul Călin Mocanu știu doar că este director Mediafest, calitate pe care și-a exercitat-o din partea PRO TV-ului, co-producător al Festivalului Noi Tendințe 1998, a patra ediție a Festivalului Internațional al Teatrelor de Marionete organizat de
Sfori de păpușari? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17320_a_18645]
-
o văd, însă știu că ea pare să-și fi găsit în spațiul francez locul firesc. * * * Și, în ziua aceea, a echinocțiului de primăvară - 1987, o zi întreagă, de dimineață și pînă seara, mi-am petrecut-o la Luvru, la secția egipteană. Cele mai vechi culturi din lume, cea chineză și cea egipteană sînt și cele mai străine de spiritul creștinismului care astăzi, cu numai două mii în urmă, pare un cîștig al rasei umane atît de tîrziu...Cultul morților, doar, - fără ca
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]