3,225 matches
-
filtrează direct prin porii lui. Conviețuirea cu epoca clădește într’însul o conștiință individuală”. La rubrica „Notițe“ a nr. 6-7, un comentariu despre expozițiile industriale autohtone („Nu s’ar putea spune că ele constituie o inovație la noi, unde tradiția seculară a bîlciurilor și iarmaroacelor e în plină eflorescență”), privite în paralel cu cele de aiurea, se încheie cu o serie de recomandări privind expunerea și promovarea producției naționale: „Ar trebui să se știe că într’adevăr una dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
aroma-i ca veninul amintește-mi-se-arinul. Mult mă mustră frunza-ngustă. Vântul lacrima mi-o gustă. [1942] AUTOPORTRET Lucian Blaga e mut ca o lebădă. În patria sa zăpada făpturii ține loc de cuvânt. Sufletul lui e în căutare în muta, seculara căutare de totdeauna, și până la cele din urmă hotare. El caută apa din care bea curcubeul. El caută apa, din care curcubeul își bea frumusețea și neființa. POETUL Întru pomenirea lui Rainer Maria Rilke Prietenă, să nu mai rostim zadarnicul
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
același metal prețios. Înăuntru erau doar gărzile neclintite ca niște statui și slujitorii însărcinați cu curățenia. Giuliano ne-a spus să așteptăm și, în scurt timp, un servitor a venit să ne ia. Grădini cu fântâni de marmură și arbori seculari împrejmuiau un hipodrom acoperit și un bazin. Am fost de față la un joc straniu. Împăratul, fiii lui și câțiva demnitari, călare și cu bâte de lemn cu mânere lungi, doar în cămașă și nădragi, se străduiau să-și ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
se răspândeau printre platanii de pe malul fluviului, iar Zero trebuia să se grăbească, căci noaptea se retrăgea, ridicându-se ca un covor. Discul Încă palid al soarelui se zărea În spatele sinagogii, printre frunzele de un verde Întunecat, printre Încrengăturile coroanelor seculare ale platanilor, aruncând așchii de lumină peste apa Tibrului. Pe pontoane Începeau să se contureze primele umbre. Stoluri de rândunele se roteau deasupra acoperișurilor și ale antenelor, pe care le confundau, probabil, cu arbori fără frunze. Erau isterice și Înnebunite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Buonocore o fi fost el membru, dar tot nu putea să intre fără să prezinte legitimația de polițist. — Lasă-l să intre, spuse fata, făcându-i cu ochiul. Antonio o urmă pe alee, la umbra chiparoșilor Înalți și a pinilor seculari În formă de umbrelă. Mierlele cântau. Aerul mirosea a rășină și a iarbă proaspăt cosită. La centrul sportiv, În zona aceea retrasă a Tibrului, unde orașul Începea să se rarefieze, Îți părea că nici măcar nu mai ești În Roma. Antonio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
culeagă florile. Și eu, la rândul meu, după ea. Și strângem noi ce strângem și deodată aud un foșnet în tufărișurile înfrunzite. Copila își continuă treaba, dar eu, cum mă ridic de-o mare presimțire mă ascund după un stejar secular ce-și făcea veacul în pădure. De pe drumul șerpuit apare un lup lățos, cu ochi strălucitori țintiți spre fetiță. Eu îi fac semn Scufiței să plece de acolo. Ea nu mă ascultă. Lupul ajunge în fața fetiței: Bună ziua, Scufiță Roșie! Ce
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cațere pe arborii existenței lui, așa cum nici pădurea întreagă nu va reuși să zărească oamenii cățărându-se. Sunt prea mici, neînsemnați, mânjiți în subconștientul lor pentru a scânteia în fața unor adevărate inimi lipsite de păcat, cum se găsesc în scorburile seculare ale puieților de stejar, de două ori mai falnici decât stejarii înșiși și de zeci de ori minuscule în fața firului de iarbă, pendula unui ceasornic răsturnat de zeii timpului, în care orele bat înapoi. În firele de oameni de la marginea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
bestialității și răului, inițiată de acționiștii vienezi, se va regăsi de-a lungul deceniilor următoare. Potrivit lui Daniel Macmillan, răsturnarea intervenită În civilizațiile occidentale după 1945 nu era altceva decât o Întoarcere la cultul brutal al forței, un refuz al normelor seculare impuse lent În numele moralei și al dreptului. Acționiștii vienezi, beatnicii, hipioții și ucigașii În serie semănau prin aceea că erau libertari integrali, că propovăduiau afirmarea integrală a drepturilor individului contra tuturor normelor sociale, a tuturor ipocriziilor care erau pentru ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
genunchii ridicați și cu un carnet În mână, pe care să‑și traseze diagramele; imobilă, cu respirația tăiată. Dar În tot acest timp, emitea curenți negativi În direcția mea. Splendoarea acestui colț din New Hampshire, cu arțarii uriași și stejarii seculari - cu lichenii și mușchiul din ungherele ferite Însemnau... mă rog, pentru Vela Însemnau foarte puțin. Ea se concentra doar pe marile ei abstracțiuni. - Unde te plasezi tu În toate astea? m‑a Întrebat Ravelstein. Poate că reprezinți maximum ce poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
a pornit totul! FETIȘCANA: Trăiască codul lui Napoleon! BĂRBATUL CU TOMBERONUL: Să bem pentru totala eliberare a teatrului! TOȚI: Ura! RECRUȚII: Ura? Ura? Asta vă duce la pierzanie. BĂRBATUL CU TOMBERONUL: Să bem pentru bufoni și pentru sufleor! Pentru personajele seculare! Trăiască personajele secundare! TOȚI: Ura! Sus cu personajele secundare! CĂLĂTORUL GRĂBIT (Care a stat vizibil în umbră, deși a făcut dese eforturi de a se impune.): Jos cu personajele principale! Această replică este spusă aproape pe furiș; pentru a o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
de el. Haide, deci! Povestește-mi mai multe despre vânzare. Hugo și-a dus paharul la buze, amintindu-și scena triumfului. — Desigur, există și o parcare subterană, explicase el pe un ton încurajator în timp ce avocatul examina buruienile de sub un birou secular. Hugo spera să nu i se pună prea multe întrebări în legătură cu parcarea. Ideea de a coborî în intestinele umede ale clădirii ca s-o inspecteze nu-l atrăsese prea tare. Așa că Hugo nici nu se obosise. De altfel, nu inspectase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
particularități care fac din orice creatură un «unicum» în istoria lumii. Însă ea s-a diminuat treptat până a dispărut cu totul și s-a camuflat în diferite categorii filosofice sau diferite proclamații politice, inspirate de mituri revoluționare sau ideologii seculare. În măsura în care fundamentul ființei și al vieții a fost individualizat și primit în Dumnezeu, ca în Celălalt personal care dă existență fiecărui om, după o perspectivă teocentrică a realității, persoana este considerată ca deasupra ei însăși (sopra di sè). Adică fundamentul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
concluzionat că "în dreptul comun (de iure communi) blasfematorul este pedepsit cu pedeapsa capitală"93; și Domenico Toschi (m. 1620) a dedicat o secțiune specială din cartea sa răspunsurilor practice ale dreptului la întrebarea dacă blasfemia era un delict ecleziastic sau secular, si a decis, citându-l pe Giulio Claro (m. 1575), că era un delict mixt ce putea fi pedepsit în oricare curte, dar nu în ambele. În conformitate cu ambele legi, divină și civilă, a scris Toschi, moartea era pedeapsă pentru blasfemie
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
din 1496, "mici altare și crucifixuri și alte figurine" au fost plasate "în aproape fiecare colț de stradă"134. Îngrijorarea lui Savonarola cu privire la devoțiunea locală era combinată cu un puternic și consistent mesaj în privința imaginilor vizuale. Campania lui împotriva reprezentărilor seculare i-a făcut pe adepții săi mai sensibili față de orice fel de imagini, fie religioase fie profane 135. Mai exact, el a predicat împotriva imaginilor religioase contemporane scumpe care "eclipsează lumină lui Dumnezeu", și în favoarea imaginilor vechi, de tipul celei
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
miraculoase a fost ceea ce i-a impresionat pe contemporani. Este greu să judeci după surse dacă un cult care s-a dezvoltat în jurul imaginii este rezultatul unei tendințe populare sau al inițiativei clericale, si sa distingi rolurile autorității ecleziastice, guvernului secular, si clerului local, care fără dubiu au participat la încurajarea devoțiunii. Faptul că vicarul arhiepiscopului a ordonat că imaginea să fie curățata în ziua execuției sugerează că o parte din autoritățile ecleziastice poate au încercat nu doar să înlăture un
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
cf. 200-201. 83 Murray, Suicide (n. 14 mai sus), ÎI, 418 și 412, a menționat "aparentă indiferență față de tentativa de suicid". El nu a găsit nicio tentativă de suicid condamnată la moarte, deși acestea ar putea fi condamnate în curțile seculare. Francesco Guicciardini nu a făcut nicio mențiune asupra tentativei de suicid în tratatul sau Del suicidio per ragione di libertà o di servitù, în Opere inediți di Francesco Guicciardini, ed. P. și L. Guicciardini (Florența, 1867) 382-388. Cf. O. Bernstein
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
turism spiritual» - pe piață există deja «Ghiduri la mănăstiri» extrem de frumoase și captivante. E un fapt cert, știut de toți, că mânăstirile, în aceste ultime două decenii, poate chiar trei, au devenit o adevărată atracție pentru laici și pentru preoții seculari. Un exemplu elocvent este succesul a două producții cinematografice: «Filmul Die Grosse Stille al lui Philip Gröning, de aproape o sută șaizeci și două de minute de tăcere, înregistrat în mănăstirea Marea Chartreuse, imediat după debutul său în Germania, a cucerit, așa cum
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
dincolo de hotarele propriu-zise ale propriei carisme. În acest fel, laicii sunt agregați propriei «carisme», în diferite moduri, având legături mai mult sau mai puțin strânse. Această situație nu este, desigur, nouă, ci are o lungă tradiție în terțiari, în oblații seculari, în confraternitățile din preajma Ordinelor etc. Însă relația dintre consacrați și laici, ca și aceea cu clericii, este mult mai delicată în zilele noastre, întrucât conștiința demnității și a plinătății vieții laicale, recunoscută de Conciliu și întărită de Gaudium et spes
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ce „stare” se prezintă și în ce formă se manifestă, „fie că vocația se verifică în viața contemplativă a unui convent, sau în acțiunea apostolică a unui preot sau a unui religios, sau ca drojdie în lume, într-un institut secular, sau în viața laică”. În plus, această chemare include și capacitatea de a se încrede în ceilalți, într-o relație care să dea sens și putere propriilor eforturi depuse pentru găsirea fericirii. Astfel nu se mai poate vorbi de o
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
stângace. Cu anii fondării (și monogramele curbilinii) încrustați cu ipsos pe pridvoarele înalte. Clădite din cărămizi, urcate în cârcă cu samarul sau urnite pe planuri înclinate cu bobul. Umbrite de starurile tufelor de liliac, ale ulmilor, teilor, castanilor și plutelor seculare. Pișcate de harul unor bucătărioare de vară atât de dulci, de parcă îngerii le-ar fi ținut sub limbă. Pardosite (multe) cu pietre de râu, în pieptul cărora, ca în tainița unui ghioc, mai fremăta încă apa. Cu fântâni ca uitarea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a României pentru mine n-ar mai exista. Întreaga noastră mixiune politică și spirituală trebuie să se reducă la voința încordată a unei schimbări la față, la trăirea exasperată și dramatică a metamorfozei întregului nostru stil de viață. Dacă înțelepciunea seculară, care spune că istoria nu face salturi, ar avea dreptate, atunci ar trebui să ne sinucidem cu toții pe loc. Dar instinctul, pasiunea și elanul nostru profetic de la toți pot să învețe ceva, numai de la înțelepți nu. Existența noastră nu poate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
-ți pui capul sub timp. Ne-a condus vremea o mie de ani. Aceasta nu spune puțin. Fatalismul neamului nostru este un blestem pe care va trebui să-l lichidăm în fulgere. Până în sâmbure să ne lovească scânteierile lui. Plaga seculară a României a fost scepticismul. Este într-adevăr surprinzător cum la un popor întîrziat a putut să apară un fenomen caracteristic declinurilor, saturației sau oboselii culturilor. Când energia productivă a unei culturi se epuizează, neavând ce mai crea, sterilitatea îi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în lume, intrarea în pozitivul istoriei. Procesul dialectic al României este mântuirea ei. Dacă omul are un destin eroic, resemnarea este un viciu. În fond ne dezumanizăm, resemnîndu-ne. Cum de-au putut exista patrioți care să facă din resemnarea noastră seculară o virtute? Să fie chiar atâta inconștiență în entuziasm? Pe când renunțarea este un act de autonomie a spiritului, fiindcă este un refuz activ al lumii, resemnarea este o inerție a sufletului, abandonat unui prizonierat cosmic din lipsă de tensiune lăuntrică
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cu finalitatea în spirit. Un imperialism pe alt plan, dar cu o agresivitate nu mai puțin violentă. Încordările și vibrațiile ascezei răzbună tot ce n-am trăit, tot ce n-am consumat. Românul n-are de răzbunat decât somnolența lui seculară. Individual, n-a refuzat aproape nimic și de aceea este clar cu sine însuși, sincer cu nimicul său. Dorințele neîmplinite sânt sursa dramatismului interior. Sîntem, numai prin ceea ce am acumulat netrăind. Să ne fie neistoria izvorul nostru de viață? Fi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
scuza profunzimii și a dinamismului interior. Trecerea de la contemplativ la politic este una din fericitele conversiuni ale acestei țări. De altfel, comparând trecutul cu idealul de viitor, sîntem siliți a face o întreagă tablă de conversiuni. De o parte, anchilozele seculare, iar de altă parte, căile de eliberare; tot ce ne-a împiedicat să devenim națiune și tot ce ne va ajuta; elemente care ne-au fixat în cadrul culturilor mici și cele ce ne vor salva din el; destin de țară
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]