1,344 matches
-
exprimă opinia în favoarea doctorilor Emil Meks, care era atunci "medic primar la Spitalul de îmbolnăviți de minte de la Mănăstirea Golia, din 1859", și pentru Emanuel Lorinski. A fost numit doctorul Lorinski. În sinteza sa, etapa cuprinsă de la înființare până în 1863 (secularizarea averilor mănăstirești) a însemnat pentru asistența psihiatrică de la Mănăstirea Neamț trecerea de la o practică empirică la o instituție spitalicească în înțelesul deplin al cuvântului. Analiza mișcării bolnavilor, foarte interesantă pentru istoria patologiei psihiatrice din Moldova, nu poate fi făcută, până la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
oficială decât a altor așezăminte similare. Sub îndrumarea unui general rus, Ustinov, mai apoi sub direcția oficială a lui Mihail Kogălniceanu, ospiciul trăia sau, mai corect ar fi să spunem "murea" în plin centrul Iașului, ascunzând situații neconvenabile. După apariția secularizării mănăstirești și după înființarea Spitalului Socola, Golia, ca ospiciu cu caracter predominant azilar, a încetat să funcționeze. O bogată arhivă fotografică, aparținând profesorului Leon Ballif, a anulat, printr-o întâmplare dramatică, ultimele dovezi foarte interesante despre această instituție. Subsemnatul, aflându
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
senior, Emil Max și I. Wagner. Din datele de mai sus, rezultă că, în această primă perioadă a ospiciului, situația instituției a fost cât se poate de grea, sub toate aspectele. Cea de a doua perioadă începe din 1863, anul secularizării averilor mănăstirești. Abia atunci ospiciul poate fi considerat ca o unitate de asistență medicală. Asupra acestei perioade ne oprim cu mai multă insistență, folosind unele date de arhivă încă inedite, în intenția de a reconstitui imaginea caracteristică acestei unități, în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Introducere întrebări despre avantajele spirituale ale modernității tîrzii Dar nu sînt oare în mod flagrant lipsite de obiect asemenea întrebări? Nu s-a construit oare modernitatea tocmai pe secularizare, pe restrîngerea la seco? Nu se definește ea prin renunțarea la religie drept cadru de civilizație, cheie de interpretare a lumii, vector al destinului uman? Ce altceva mai poate oferi spectacolul modernității decît negativitate, pustiu de sens vertical, închidere fără
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în imanență referința la Dumnezeu permite să se dea versiuni ale vieții bune, superioare celor oferite de sistemele de gîndire care se lipsesc de Dumnezeu. S-ar putea spune că răsturnarea copernicană a conștiinței religioase actuale conduce la (încă) o secularizare a religiei și a orizontului spiritual. Dacă în secolele XIX și XX religia a fost utilizată mai ales pentru a sacraliza identități de grup și proiecte istorice, ea este acum căutată mai cu seamă pentru a oferi individului căldură, securitate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
distanța comunicantă dintre absolut și lume. Aceeași condiție diferențiată poate da suport pentru a percepe tensiunea dintre cei doi poli, pentru a resimți interior atracția polului infinit depărtat, pentru a privi distanța ca distanță mobilizatoare. Fundamentalismul : refuz sau exacerbare a secularizării? E adevărat că, în spectacolul ei curent, modernitatea tîrzie ne pune în față nu distanța mobilizatoare, ci alte variante ale distanței dintre transcendent și viața publică. Laicitatea ofensivă, tare se întemeiază pe o distanță de tip separație, atît de netă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
inacceptabilă pentru alții, liberi toți să gîndească cum le place. Prin reacție, fundamentalismul fenomen la fel de modern ca și laicitatea afirmă sonor și îndeobște agresiv termenul superior. însă doar pentru a-l pune să trudească în același domeniu imanent. în fond, secularizarea în sens tare nu înseamnă doar separarea Statului și a puterii lui de Biserică/religie. Nu înseamnă doar transformarea religiei în simplă convingere a individului sau a unui grup, reflectată ori nu în acțiunea lor publică, politică. în sensul ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu înseamnă doar separarea Statului și a puterii lui de Biserică/religie. Nu înseamnă doar transformarea religiei în simplă convingere a individului sau a unui grup, reflectată ori nu în acțiunea lor publică, politică. în sensul ei cel mai tare, secularizarea înseamnă reducerea realului la un singur nivel de realitate. De la cosmologia secolului al XVII-lea înainte, universul devine uniform, despuiat de ierarhie calitativă. Devine infinit, dar omogen în infinitatea sa, funcționînd pe tot întinsul său după aceleași legi cantitative, fără
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
univers cu mai multe trepte, dacă le făcea să se organizeze, să se gîndească pe ele înseși în raport cu nivelul tare al divinului, astăzi societatea are ca unic orizont istoria. și cum nu poate evacua din mintea omului ideea de absolut, secularizarea îl împinge să caute și să construiască acest reper în unicul plan de realitate pe care ea îl acceptă. într-adevăr, în termenii lui Pierre Manent, proiectul modern presupune că undeva în adîncimile socialului omul este în mod absolut, că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adevăr, în termenii lui Pierre Manent, proiectul modern presupune că undeva în adîncimile socialului omul este în mod absolut, că, la un moment dat, previzibil sau imprevizibil, al istoriei, omul va fi în mod absolut : homo verus et absconditus. Că secularizarea înseamnă închidere a orizontului omenesc în istorie și social se poate deduce și din remarca finală a autorului în Histoire intelectuelle du libéralisme : în pofida extenuării ei aparente, religia creștină continuă să rămînă un avertisment sau o amenințare la adresa universului închis
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în istorie și social se poate deduce și din remarca finală a autorului în Histoire intelectuelle du libéralisme : în pofida extenuării ei aparente, religia creștină continuă să rămînă un avertisment sau o amenințare la adresa universului închis pe care l-a amenajat secularizarea și pe care ea nu contenește să-l baricadeze în autosuficiența lui. Cum se situează fundamentalismele față de acest univers închis? Sînt mișcările fundamentaliste, fie ele musulmane, creștine sau evreiești, pentru a le lăsa deoparte pe cele hinduse, sikh ori chiar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în contact cu polul divin? Sînt ele încercări de a reîngloba societatea într-un real cu mai multe niveluri, de a reîncînta lumea noastră, de a o revrăji, îndreptînd-o spre repere care o depășesc? Sau sînt fundamentalismele variante religioase de secularizare, dacă admitem juxtapunerea termenilor, adică moduri de a sacraliza, printr-un limbaj religios cu imens capital simbolic, orizontul însuși al istoriei și socialului? Fundamentalismele au drept motor reacția dură față de modernizarea din țările lor de cele mai multe ori brutală, prea rapidă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
al istoriei și socialului? Fundamentalismele au drept motor reacția dură față de modernizarea din țările lor de cele mai multe ori brutală, prea rapidă, creatoare de inegalități frustrante, dezagregînd medii și rețele tradiționale. Dar nu este ea o simplă reacție, care rămîne în interiorul secularizării și o exacerbează? Nu mă refer la abilitatea cu care avocații unei culturi integral religioase folosesc din plin, pentru a lupta și a-și difuza mesajul, tehnologiile obținute de știința secularizată. Nu mă refer nici la faptul că fundamentaliștii știu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
e conceput ca un angajament personal, ca o practică voluntară, mai degrabă decît ca obligație impusă, coercitiv, prin organele statului. Dar, ca și Mohammed Arkoun, citat mai sus, An Na'im observă că între fundamentaliștii islamici și adepții occidentali ai secularizării tari există un raport de oglindire, fiecare extremism regăsindu-se cu semn schimbat în oponentul său, fiecare arătîndu-l cu degetul pe celălalt, ceea ce accentuează atitudinile agresive de ambele părți. Cearta caricaturilor este un episod al acestei reflectări reciproce. Pe de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Cearta caricaturilor este un episod al acestei reflectări reciproce. Pe de altă parte, An-Na'im face remarca importantă potrivit căreia tocmai atenția actuală a democrațiilor occidentale față de diversitate și specific cultural le angajează să conceapă/accepte teorii mai nuanțate ale secularizării decît cea a secularizării tari, în care politicul și sfera publică nu admit nici o referire la religie. în țările musulmane, unde reperele religioase impregnează cultural societatea, teoria separării fără comunicare între cele două sfere ar fi contraproductivă, respinsă, ar întări
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
episod al acestei reflectări reciproce. Pe de altă parte, An-Na'im face remarca importantă potrivit căreia tocmai atenția actuală a democrațiilor occidentale față de diversitate și specific cultural le angajează să conceapă/accepte teorii mai nuanțate ale secularizării decît cea a secularizării tari, în care politicul și sfera publică nu admit nici o referire la religie. în țările musulmane, unde reperele religioase impregnează cultural societatea, teoria separării fără comunicare între cele două sfere ar fi contraproductivă, respinsă, ar întări poziția fundamentaliștilor. Puși în fața
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în care politicul și sfera publică nu admit nici o referire la religie. în țările musulmane, unde reperele religioase impregnează cultural societatea, teoria separării fără comunicare între cele două sfere ar fi contraproductivă, respinsă, ar întări poziția fundamentaliștilor. Puși în fața alternativei secularizare dură ori fundamentalism, oamenii l-ar alege pe cel din urmă, căci el dă impresia fidelității față de vocabularul cultural al societății respective. E cazul Iranului, unde regimul șahului s-a prăbușit, fiind înlocuit de regimul fundamentalist actual. Ca atare, autorul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fără ca un domeniu să impieteze asupra celuilalt. Pe deasupra, susține autorul, distincția fără secționare între sfera publică (domeniu al intereselor, obligațiilor, drepturilor) și sfera personală a conștiinței ar feri credința de trivializare, de instrumentarea ei pe piața imediatului pe scurt, de secularizarea religiei. în principiul său, modelul democrației legitimate de valori religioase este atrăgător, echilibrat, pare adecvat unei societăți care caută să-și trăiască tradiția în condițiile liberalismului. Dar viabilitatea unui liberalism girat de principii religioase ține tocmai de luciditatea cu care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de principii religioase ține tocmai de luciditatea cu care instituțiile și vocile publice ale religiei ar asuma, ar apăra, ar pune necontenit în conștiința publică distanța dintre transcendent și ordinea socială. Distanța dintre divin și lume. Schiță de tipologie Este secularizarea în sens tare trăsătura dominantă a modernității tîrzii? Sînt societățile occidentale societăți fără religie? întrebările acestea nu admit un răspuns fără nuanțe. Tendința de închidere în social și istorie este totuși contrabalansată de libertatea de manifestare și de acțiune a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
reformulare ale fiecărei religii în momentul în care ea pătrunde, de voie sau de nevoie, în perplexitățile și dereglările vieții moderne. în Encyclopédie des religions, Jean Baubérot se simte totuși dator să sublinieze, pe de o parte, că procesul de secularizare e neîndoielnic și global, indiferent de vitalitatea publică a religiosului ; iar pe de alta, că teoria ieșirii din religie nu e produsul unei mentalități seculare ofensive, ci are acuratețe obiectivă, fiindcă această teorie dacă îi recitim cu atenție pe autorii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ajungă la o civilizație de tip occidental modern, în care rațiunea omului e suverană, în care omul e pe deplin în stare să aibă grijă de destinul lui. Dogma privind evoluția liniară a istoriei se regăsește pînă tîrziu, în teoriile secularizării atottriumfătoare, care au fost puse în chestiune abia spre sfîrșitul secolului trecut. Totuși, după ce dominase în mod exaltant mentalitatea secolului al XIX-lea, evoluționismul liniar, de tip raționalist, și-a putut privi, în secolul XX, roadele cele mai sinistre. Totalitarismele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cel orizontal, de vreme ce afirmă că întruparea lui Christos se petrece, e adevărat, în timp și în istorie, dar în centrul lor, așa încît venirea Lui acoperă toate momentele timpului și ale istoriei, pe care le unește cu zenitul divin. După secularizarea istoriei și eșecul utopiilor, ochiul rămîne, poate, mai limpezit, mai atent, în modernitatea tîrzie, față de acest model de distanță între divin și lume. Logica plană : închiderea în istorie și refuzul istoriei Dar a desprinde transcendența din continuitatea ei cu istoria
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a culturii noastre. Această spaimă îl împinge cîteodată să-și potrivească prea supus mesajul după retorica drepturilor omului, a legii naturale, a intereselor colective 2, a dinamicii istorice. în anii '70 ai secolului trecut, Paul Ricur tematiza supunerea religiei în fața secularizării ca o temporalizare a mesajului creștin, care ajunge să gireze concepte ale veacului, precum ideologia și utopia. Acuzat de ideologie paseistă, de celebrarea unei Origini pe care gîndirea istoricizantă o plasează automat în trecut, creștinismul se apăra repezindu-se spre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ideologie paseistă, de celebrarea unei Origini pe care gîndirea istoricizantă o plasează automat în trecut, creștinismul se apăra repezindu-se spre viitor, înfățișîndu-se ca herald al celei mai revoluționare dintre utopii, cea milenaristă. Credința unei comunități religioase intră în procesul secularizării atunci cînd se lasă înscrisă în alternativa ideologiei și a utopiei și nu se mai înțelege pe sine decît în termenii acestei alternative. Astăzi, în schimb, științele sociale reevaluează religiile, exonerîndu-le de paseism ; dimpotrivă, le analizează mobilitatea, asistența pe care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
însoți istoria actuală. Responsabilii religioși înșiși au depășit în parte Marea Teamă pentru a-și afirma marea responsabilitate în privința criteriilor etice, a justiției sociale, a libertății individului, care trebuie apărate în societățile prezentului. însă, potrivit lui Ricur, religia scapă de tutela secularizării nu trecînd cu bine examenul istoriei (totale sau actuale), ci afirmînd paradoxul eliberator pe care credința îl poartă prin timp, cel care menține în fiece clipă tensiunea între Origine și Eschaton, între memorie și profeție, reunindu-le dincolo de timp. Nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]