2,115 matches
-
pentru cel de azi. Un sistem de semnificare va rămâne, de aceea, „ un construct semiotic autonom (s. n.), înzestrat cu modalități de existență cu totul abstracte, independente de orice act posibil de comunicare care să le actualizeze” . Nu este posibilă o semiotică a semnificării, independentă de o semiotică a comunicării, iar interpretarea este îngreuiată datorită contextului cultural diferit; mult mai greu este însă a vorbi, de la distanța unei jumătăți de mileniu,de o semiotică a comunicării independentă de semiotica semnificării, în cazul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
de semnificare va rămâne, de aceea, „ un construct semiotic autonom (s. n.), înzestrat cu modalități de existență cu totul abstracte, independente de orice act posibil de comunicare care să le actualizeze” . Nu este posibilă o semiotică a semnificării, independentă de o semiotică a comunicării, iar interpretarea este îngreuiată datorită contextului cultural diferit; mult mai greu este însă a vorbi, de la distanța unei jumătăți de mileniu,de o semiotică a comunicării independentă de semiotica semnificării, în cazul de față, când presupunem numai coordonatele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
care să le actualizeze” . Nu este posibilă o semiotică a semnificării, independentă de o semiotică a comunicării, iar interpretarea este îngreuiată datorită contextului cultural diferit; mult mai greu este însă a vorbi, de la distanța unei jumătăți de mileniu,de o semiotică a comunicării independentă de semiotica semnificării, în cazul de față, când presupunem numai coordonatele mesajului Semnificațiile simbolurilor pe care le vom aborda în perimetrul heraldicii, arhitecturii și simbologiei, prin „lectura” simbolică a două peceți domnești, închid, cu siguranță, în codul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
este posibilă o semiotică a semnificării, independentă de o semiotică a comunicării, iar interpretarea este îngreuiată datorită contextului cultural diferit; mult mai greu este însă a vorbi, de la distanța unei jumătăți de mileniu,de o semiotică a comunicării independentă de semiotica semnificării, în cazul de față, când presupunem numai coordonatele mesajului Semnificațiile simbolurilor pe care le vom aborda în perimetrul heraldicii, arhitecturii și simbologiei, prin „lectura” simbolică a două peceți domnești, închid, cu siguranță, în codul figurării și al cromaticii, perspective
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
ca „un ansamblu de constrângeri care îmbină un sistem de semne, într-un mod care să permită receptarea mesajului”. în teatru, însă, noțiunea de cod capătă un sens mai larg și mai vag decât acela al lingvisticii și chiar al semioticii, desemnând un sistem de reguli ce permit înțelegerea unui mod de expresie anume (vizual, lingvistic, acustic), într-o țesătură de corespondențe între mai multe sisteme de semne. Pe de altă parte, codul trebuie adaptat condițiilor socioculturale în care este elaborată
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
magico-inițiatic, parabolic, meditația ca model de „falsificare“ a realului, motivul androginului, existența hipnotică, obsesia oglinzii deformante, creatoare de halucinații, percepția lumii sub anestezie totală, motivul literar al femeii-mandragoră, absurdul realului revelat printr-o ficțiune „pe dos“, ciudate și neașteptate sinestezii semiotice - la care „participă“ semnele realului (perceput mai ales olfactiv) și semnele avatarurilor realului (percepute auditiv), călătoria onirică, motivul camerei-sicriu, care concentrează spațiul și timpul etc. În critica literară iraniană contemporană există aproape 50 de interpretări ale „Bufniței...“, în care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
realului (percepute auditiv), călătoria onirică, motivul camerei-sicriu, care concentrează spațiul și timpul etc. În critica literară iraniană contemporană există aproape 50 de interpretări ale „Bufniței...“, în care se apelează la idei din teoria culturii, filozofie, morală, mitologie, religie, epistemologie, literatură, semiotică, drept islamic, psihologie, psihanaliză, sociologie, semantică etc. O parte din aceste interpretări (unele depășind, în ceea ce privește numărul de pagini, romanul însuși!) a fost adunată într-o carte, cu un titlu ascunzând o nefericită iluzie: „Aceasta este «Bufnița oarbă».“ Nu „aceasta“ este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
accentul foarte sănătos pe data de apariție a cărții: 1984. Fără referire la romanul lui Orwell, ci, mai curând, la paradigma scriiturii din epocă, la noutățile pe care le propunea cartea pe piața literară românească: autoreferențialitate împinsă la extrem, aplicarea semioticii literare în mod vizibil pe pânza structurii romanești, utilizarea unor „documente reale“ în bucătăria romanului, intervențiile unor actanți autonomi ce supraveghează derularea lecturii etc. Era vorba foarte clar despre un nou prozator, tobă de teorie și plin de curajul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
reflectarea existenței și a vieții și au dogmatizat și absolutizat elementele ideologice de bază reflectate de artist în conținut. “<footnote Marian Vasile, M. Bahtin discursul dialogic, Editura Atos, Bucuresti, 2001, p. 14 footnote> M. Bahtin introduce o metodă nouă, dincolo de semiotică, descoperind particularitațile și formele materialului ideologic ca material semnificant, deosebind utilizarea cuvântului în poezie, de aceea termenul a fost folosit pragmatic. Pornind de la cunoștințele filozofice legate de filozofia lui I. Kant, Bahtin sugerează că metoda filozofică a înțelegerii imaginarului literar
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Ți-e frică, Radule?“, e întrebat tinerelul care transmite către studiourile centrale impresiile sale de călătorie, întocmai ca un corespondent CNN din miezul teritoriilor șiiților. „...“, replică, sugestiv și prompt, para-agentul special Mulder, absolvent al Școlii Speciale de Spiritism, Jurnalism și Semiotică. Pe ecran tronează, ca un flash, de câteva ceasuri, următorul mesaj discret: „Dintr-un moment într-altul urmează să apară fantoma în direct“. Poate nu ați văzut toate scenele de mai sus. Dar pun rămășag cu dumneavoastră că ați identificat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
PR se găsește între știință și artă în momentul exercitării muncii sale. Putem vorbi de o știință a PR, deoarece demersul acțiunilor în cadrul acestui domeniu este unul științific, fiind sprijinit de alte discipline deja consacrate, cum ar fi: comunicarea, sociologia, semiotica, ma-nagementul, psihologia; de asemenea, putem vorbi de o artă, datorită faptului că în munca de PR creația este omniprezentă. De fapt, structura internă a consilierului PR trebuie să fie un mod fericit de îmbinare a rigurozității științifice cu spiritul creator
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
știință și artă. În ceea ce privește caracteristica de știință a muncii de PR, aceasta se realizează prin hiperexactitate, prin folosirea de norme și valori standardizate (pe cât posibil cuantificabile) și prin folosirea informațiilor altor discipline consacrate, ca de exemplu sociologie, psihologie, statistică, comunicare, semiotică, marketing, management etc. În ceea ce privește caracteristica de artă a muncii de PR, aceasta se realizează prin împletirea dintre originalitatea, creativitatea, dinamismul, stilul și maniera de lucru ale consilierului PR. La sfârșitul acestei lucrări, dorim să recomandăm fie-cărui consilier PR să fie
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
noastră și a-i convinge pe cei prezenți că Universitatea “Ștefan cel Mare” din Suceava este cea mai bună alegere pentru studiile francofone. M-au ajutat în acest demers: Patricia Prodan, studentă anul I Franceză-Engleză, Andreea Juduc, student-masterand anul II Semiotica limbajului în mass-media și publicitate, Cristina Obreja, student-doctorand la specializarea Lingvistică, și Irina Lulciuc, profesoară de franceză la Colegiul Național “Mihai Eminescu”, doctor în filologie. Concluzia dezbaterii a fost exprimată de un elev de la Broșteni care a declarat că se
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
noastră. Nu e timpul culpabilizării, e timpul soluțiilor și al faptelor, în deplin consens. Reforma a început, ea trebuie continuată cu ajutorul tuturor factorilor implicați în educație. (preluare www.facebook.com) (iulie 5, 2011) A zecea promoție de absolvenți ai masteratului Semiotica Limbajului în mass-media și publicitate la Universitatea suceveană Cum s-a întâmplat ieri, 14 iulie, așa a fost mereu, în fiecare vară, de 10 ani încoace. Masteratul și-a evaluat activitatea prin susținerea publică a disertațiilor celor paisprezece absolvenți. Adevărat
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
un imens corpus de texte/discursuri greu de ordonat și, mai ales, dificil de interpretat. Prima zi după votul din 6 decembrie în România ne-a permis constituirea unui corpus de lucru, reprezentativ și finit, în interiorul căruia formele semantice sau semiotice recurente ne-au condus, în cadrul unui moment discursiv special, spre identificarea unor mărci specifice „discursului electoral post-votare”. Discursul electoral de campanie își extrage identitatea din producțiile discursive care apar, de multe ori brutal, în presa scrisă și televizuală sau, mai
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
zero” postelectoral, prima zi după votare, discursurile media fac evenimentul, iar media este participant activ la această construcție. Analiza desfășurată pe noul eșantion reprezentativ ne pune în fața unei alte forme a aceluiași discurs electoral: discursul de deconstrucție semantică dar și semiotică (a se vedea „scena bucuriei” la aflarea rezultatelor exit-poll-urilor sau imaginile televizuale reflectând atitudinea candidaților vs atitudinea susținătorilor acestora în timpul ultimei confruntări electorale). Noul discurs mediatic post-votare, un altfel de discurs electoral prelungit, ne permite să constatăm că, dincolo de corpusul
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
e o bombă vizuală. Un antropolog al imaginii care a transformat corpul într-o resursă dramatică hiperactivă și poetică. A lucrat cu Philip Glass, Susan Sontag, Heiner Müller, Isabelle Huppert, Giorgio Armani și a explorat zone de cercetare de care semiotica teatrală, comunicarea sonor corporală s-au contaminat puternic. Pentru Wilson, cea mai importantă etapă de lucru este cercetarea de laborator experimental, este legătura pe care o propune între componente estetice - dans, pictură, sculptură - unificate. Watermill Center este spațiul ideal pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
totodată și unele rădăcini retorice, este pragmatica. Aceasta are sensul de "studiu al uzului limbii, privită nu ca sistem de semne, ci ca acțiune și interacțiune comunicativă"2. Definițiile pragmaticii sunt multiple. Pentru Charles Morris, pragmatica este acea parte a semioticii care tratează raportul dintre semne și utilizatorii acestora și care se ocupă cu "aspectele vii ale semiozei, implicând toate fenomenele psihologice, biologice și sociologice care intervin în funcționarea semnelor"3. Dintr-o perspectivă lingvistică, Ducrot și Schaeffer consideră că se
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
informării mediatice, Charaudeau 50 consideră că acesta funcționează pe baza unei duble logici: o logică economică, conform căreia fiecare organizație media acționează ca o întreprindere care fabrică un produs plasat apoi pe piața de bunuri de consum, și o logică semiotică, în care fiecare organ de informație este considerat ca o mașină producătoare de semne, care se originează în activitatea umană de construire a sensului social. Charaudeau reușește o definire clară a constrângerilor situaționale, pe următorii parametri: finalitatea contractului de comunicare
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
etapele reprezentării simbolice ale realului "diferit" (între un eveniment și lectura scrisorii oficiale care îl relatează, de exemplu) în spectacolul "trăit în direct", ea privilegiază comuniunea și senzația "la cald" asupra informației și reflectarea ei "la rece" și suprimă ruptura semiotică legată de distanța diferența dintre real și înregistrarea sau reprezentarea sa"4. Pătrunderea mass-media în viața religioasă în general este un fapt concret de care atât organizațiile religioase, cât și mass-media americană, atât de amalgamată datorita celor 6000 de organizații
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
era considerată dependentă de filtrele sociale și interpersonale, așa cum au fost ele ilustrate de teoria fluxului comunicării în două trepte, propusă de cercetătorii de la Universitatea Columbia (Katz, 1957). O altă dovadă a interdisciplinarității comunicării politice provine din preluările conceptuale din semiotică și pragmatică. Spre exemplu, ideile lui Murray Edelman (2004) legate de "categorizare" și erorile care apar în acest proces rezonează cu o arie vastă de cercetări care se focalizează pe conceptul de cadraj (engl. frame). Printre autorii care au folosit
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Strabon și Josephus Flavius scriu că se abțineau de la plăcerile lumești și pe care poporul îi considera «călători prin nori» ?” (3, p. 49). Ulterior, într-un studiu devenit notoriu, Traian Herseni a detaliat problema, ajungând, „după analize atente și minuțioase, semiotice și comparativ- istorice”, la concluzia că „solomonarii continuă, într-o formă populară, țărănească, vechile ordine ale preoților- - magicieni din aceste ținuturi, care ne conduc din nou la geto-daci. Ktistai sau, se pare, mai corect skistai («cei care se abțin de la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
network care se caracterizează print-o abundență fără precedent a intrărilor informaționale și o accelare a dinamicii informaționale. Presupunând că este nevoie de o regândire a relației dintre informație și cultură, dintre modelele de studii culturale de început derivate din semiotica, Terranova susține că informația nu mai este în primul rând o semnificație, ci chiar mediul care sprijină și include producția de semnificații. Terranova înțelege Internetul legat de teoria informaticii și ciberneticii nu atât de mult ca o formă a new
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
ale diferenței ideologige, Carmen Andras • Fundamentele culturale ale lumii occidentale, Jean-Louis Bodinier, Jean Breteau • Globalizare și cultură media, Adrian Dinu Rachieru • Modele culturale comparate, Gheorghe Dragan • Paradigme culturale complementare: Noica și Cioran, Radu Gabriel Pârvu • Rațiune și cultură, Ernest Gellner • Semiotica, societate, cultura, Daniela Rovența Frumușani • Studii irlandeze, Codruț Constantinescu • Omul Biblic. Schița tipologica, Viorica S. Constantinescu, Mihai Capșa, Irina Hăilă, Livia Iacob 1 Manuel Castells, The Internet Galaxy. Reflections on the Internet, Business and Society, Oxford University Press, 2002, p.
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
finalitate creșterea eficienței procesului de învățare, într-o manieră atractivă iar din experiența anterioară cât și din discuțiile cu elevii, am constatat că existau premisele unei reușite. 2. Principii teoretice Prin ecranizare sunt puse în legătură două texte de naturi semiotice și estetice diferite, dotate cu valoare artistică . Sintetizând, prin ecranizare se înțelege prelucrarea cinematografică a operei literare. Remodelarea viziunii artistice despre lume descrie potențialul expresiv al operei filmice și posibilitea de manifestare a individualității eu-lui creator. O teorie a ecranizării
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]