1,410 matches
-
indivizi, orice număr finit de alternative conjuncte și orice număr finit de strategii; c) să folosească o condiție libertariană coerentă. a) Eliminarea inconsistenței pentru cazul în care numărul decisivităților este egal cu cel al x variantelor . Condiția libertariană introdusă de Sen în (1970a), (1970b) acordă decisivitatea individuală pe „cel puțin o pereche” [Sen, 1970b, p. 153] de alternative (x-variante), nefiind însă clar dacă este vorba despre una sau mai multe. În (1977), Breyer denumea această condiție „liberalism pe probleme” [Breyer, 1977
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
strategii; c) să folosească o condiție libertariană coerentă. a) Eliminarea inconsistenței pentru cazul în care numărul decisivităților este egal cu cel al x variantelor . Condiția libertariană introdusă de Sen în (1970a), (1970b) acordă decisivitatea individuală pe „cel puțin o pereche” [Sen, 1970b, p. 153] de alternative (x-variante), nefiind însă clar dacă este vorba despre una sau mai multe. În (1977), Breyer denumea această condiție „liberalism pe probleme” [Breyer, 1977, p. 46] și elimina ambiguitatea definiției lui Sen, acordând „exact” [Breyer, 1977
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cel puțin o pereche” [Sen, 1970b, p. 153] de alternative (x-variante), nefiind însă clar dacă este vorba despre una sau mai multe. În (1977), Breyer denumea această condiție „liberalism pe probleme” [Breyer, 1977, p. 46] și elimina ambiguitatea definiției lui Sen, acordând „exact” [Breyer, 1977, p. 48] câte o decisivitate pentru fiecare individ. Pentru a putea lămuri problema numărului de decisivități, este necesară definirea a două concepte, cel de aspectex și cel de x variante . Prin aspectex am în vedere toate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
perechi privindu-l pe j: x : i citește cartea și j citește cartea, y : i citește cartea și j nu o citește. În ambele alternative, i citește cartea, în vreme ce acțiunea lui j variază. De aceea perechea este o j-variantă. În Sen (1970a), (1970b), Breyer (1977), (1980), Gibbard (1974), Gaertner și Kruger (1981), (1983), Blau (1975), Suzumura (1978), (1979), Austeen-Smith (1982), decisivitățile nu se acordă pe toate x variantele , ci doar pe câte o pereche de fiecare individ. Abia în (1989), Gardenfors
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
să funcționeze pentru această regulă. b) Eliminarea inconsistenței pentru societăți cu orice număr finit de indivizi, orice număr finit de alternative și orice număr finit de strategii. Argumentul pentru reținerea acestei cerințe tari este unul cât se poate de intuitiv. Sen demonstrează că nu există o funcție de decizie socială cu domeniu nerestricționat care să satisfacă condiția Pareto slabă și un principiu libertarian atunci când societatea este formată din doi indivizi. Acest rezultat implică un altul: nu putem garanta drepturi individuale, unanimitate și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
slabă și un principiu libertarian atunci când societatea este formată din doi indivizi. Acest rezultat implică un altul: nu putem garanta drepturi individuale, unanimitate și raționalitate socială în același timp pentru o societate reală, cel puțin nu în forma dată de Sen acestor condiții. Miza demonstrației lui Sen este exact aceea de a arata că, dacă nu putem avea consistență cu doi indivizi, nu avem motive să ne așteptăm la consistență atunci când avem grupuri mai mari. Având în vedere această miză, este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
societatea este formată din doi indivizi. Acest rezultat implică un altul: nu putem garanta drepturi individuale, unanimitate și raționalitate socială în același timp pentru o societate reală, cel puțin nu în forma dată de Sen acestor condiții. Miza demonstrației lui Sen este exact aceea de a arata că, dacă nu putem avea consistență cu doi indivizi, nu avem motive să ne așteptăm la consistență atunci când avem grupuri mai mari. Având în vedere această miză, este rezonabil să impunem cerința ca orice
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a arata că, dacă nu putem avea consistență cu doi indivizi, nu avem motive să ne așteptăm la consistență atunci când avem grupuri mai mari. Având în vedere această miză, este rezonabil să impunem cerința ca orice soluție dată paradoxului lui Sen să funcționeze în condițiile unei societăți reale, adică să rezolve problema atunci când avem un număr mare (finit) de indivizi și un număr mare (finit) de alternative. În plus, o pretenție, în egală măsură rezonabilă, este aceea ca soluțiile date paradoxului
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
În plus, o pretenție, în egală măsură rezonabilă, este aceea ca soluțiile date paradoxului libertarian să funcționeze pentru orice număr de strategii. Pentru a fi clar ce anume se înțelege aici printr-o strategie, voi recurge la exemplul dat de Sen în (1983), cazul alegerii cantității de muncă<footnote În ceea ce privește cazul prezentat de Sen în (1970a), (1970b), cele două personaje, prude și lewd, aveau de ales între a citi (1) și a nu citi (0) o carte. Putem spune că „a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
paradoxului libertarian să funcționeze pentru orice număr de strategii. Pentru a fi clar ce anume se înțelege aici printr-o strategie, voi recurge la exemplul dat de Sen în (1983), cazul alegerii cantității de muncă<footnote În ceea ce privește cazul prezentat de Sen în (1970a), (1970b), cele două personaje, prude și lewd, aveau de ales între a citi (1) și a nu citi (0) o carte. Putem spune că „a citi cartea” reprezintă o prima strategie, în vreme ce „a nu citi cartea” reprezintă o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
0.9), (1). Numărul alternativelor conjuncte ce rezultă este de 121. De aici, există pentru fiecare 121 de x aspecte sau alternative simple. Miza acestor definiții este aceea de a înțelege că orice soluție va trebui să elimine paradoxul lui Sen în situații în care fiecare individ are la dispoziție un număr mare, dar finit, de strategii. c) Folosirea unei condiții libertariene coerente. În sfârșit, aceasta ultimă cerință este, de asemenea, rezonabilă. În (1974), Gibbard demonstra că libertarianismul minimal (și libertarianismul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
situații în care fiecare individ are la dispoziție un număr mare, dar finit, de strategii. c) Folosirea unei condiții libertariene coerente. În sfârșit, aceasta ultimă cerință este, de asemenea, rezonabilă. În (1974), Gibbard demonstra că libertarianismul minimal (și libertarianismul) lui Sen este incoerent. Altfel spus, deoarece condiția libertariană a lui Sen permite preferințele condiționale, alocarea drepturilor individuale este imposibilă în anumite situații. De aceea, dacă dorim un sistem de drepturi funcțional, trebuie să reținem o condiție libertariană care să nu sufere
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mare, dar finit, de strategii. c) Folosirea unei condiții libertariene coerente. În sfârșit, aceasta ultimă cerință este, de asemenea, rezonabilă. În (1974), Gibbard demonstra că libertarianismul minimal (și libertarianismul) lui Sen este incoerent. Altfel spus, deoarece condiția libertariană a lui Sen permite preferințele condiționale, alocarea drepturilor individuale este imposibilă în anumite situații. De aceea, dacă dorim un sistem de drepturi funcțional, trebuie să reținem o condiție libertariană care să nu sufere de problema descoperită de Gibbard. Toate aceste cerințe, aceea de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este o ierarhie a acestora (Opțiunea, oricare ar fi aceea, se află, așadar, în domeniul eticii). În cuvintele lui Austeen-Smith: „Ideea restricționării domeniului principiului Pareto introduce importanta noțiune de ierarhie etică. În mod esențial, un liberal, în sensul dat de Sen/Suzumura, va acorda prioritate exercitării drepturilor personale asupra dreptului general de veto oferit de folosirea necondiționată a principiului Pareto. Altfel spus, libertarianismul este perceput ca fiind de un nivel superior paretianismului. Această observație motivează formularea unui principiu paretian restricționat” [Austeen-Smith
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ideologică. Atâta vreme cât dorim să formalizăm o condiție libertariană, trebuie să recurgem la o ierarhizare etică în favoarea libert arianismului. Orice soluție pentru teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian trebuie să opereze această ierarhizare etică. 6.2.3. Analiza soluțiilor paradoxului Sen pe baza proprietăților (esr) și (fid) Voi lua fiecare soluție în parte și voi discuta modul în care acestea îndeplinesc proprietățile anterior descrise. Demonstrațiile le voi oferi în secțiunea formală a acestui capitol. a) Soluțiile prin restricționarea domeniului. În ceea ce privește restricțiile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
modul în care acestea îndeplinesc proprietățile anterior descrise. Demonstrațiile le voi oferi în secțiunea formală a acestui capitol. a) Soluțiile prin restricționarea domeniului. În ceea ce privește restricțiile Fine (1975), Farrell (1976), Breyer și Gigliotti (1980) și Craven (1982), acestea rezolvă paradoxul lui Sen pentru cazurile cu a) doi indivizi și două strategii, b) doi indivizi și mai mult de două strategii, c) mai mult de doi indivizi și două strategii, d) doi indivizi, două strategii și pentru regula număr decisivități = număr Capitolul 6
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prezintă și o alocare coerentă de drepturi, însă nu îndeplinește condiția fidelității ideologice deoarece operează o ierarhizare etică inversă celei libertariene. Următoarea soluție, formulată de Gibbard în (1974), îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. Cum însă Gibbard soluționează paradoxul lui Sen prin alienarea drepturilor, condiția fidelității ideologice nu este satisfăcută. Cea de-a treia soluție prin reformularea condiției libertariene, cea a lui Blau, funcționează pentru a) doi indivizi și două strategii, b) cu doi indivizi și mai mult de două strategii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
însă nu este clar dacă este folosit un sistem consistent de drepturi. Altfel spus, nu este clar dacă Saari folosește o condiție libertariană care să nu genereze paradoxul lui Gibbard. Cum însă condiția libertariană folosită pare a fi cea din Sen (1970a), voi considera că soluția Saari nu îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. La fel stau lucrurile și pentru soluția lui List. d) Soluțiile noi. În acest capitol, am introdus cinci soluții pentru teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o încalcă deoarece elimină posibilitatea exprimării preferințelor așa cum sunt ele. O altă soluție care încalcă proprietatea fidelității ideologice este cea prin preferințe minmax. Aceasta se întâmplă deoarece decisivitățile libertariene sunt alienate în favoarea criteriului paretian. Altfel spus, atunci când apare inconsistența lui Sen, soluția anulează drepturile indivizilor, ceea ce încalcă proprietatea fidelității ideologice. Spre deosebire de soluția prin preferințe minmax, soluțiile prin preferințe libertariene minimal-raționale și preferințe disjunct-monotone îndeplinesc condiția de fidelitate ideologică, deoarece realizează ierarhizarea etică proprie libert arianismului (condiția libertariană este considerată mai importantă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
consistent de drepturi, aceste soluții funcționează în continuare pentru orice număr de indivizi, strategii, alternative. Așadar, rămânem cu două soluții acceptabile, anume Saari (1997) și List (2003). Concluzii. În acest capitol am prezentat câteva soluții noi pentru teoremele de imposibilitate Sen și Gibbard. Am introdus, de asemenea, două criterii slabe de selecție a soluțiilor pentru paradoxul lui Sen, condiția de eficacitate pentru societăți reale și condiția de fidelitate ideologică. Ambele mi-au servit la restrângerea mulțimii soluțiilor acceptabile, i.e. fiecare dintre
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cu două soluții acceptabile, anume Saari (1997) și List (2003). Concluzii. În acest capitol am prezentat câteva soluții noi pentru teoremele de imposibilitate Sen și Gibbard. Am introdus, de asemenea, două criterii slabe de selecție a soluțiilor pentru paradoxul lui Sen, condiția de eficacitate pentru societăți reale și condiția de fidelitate ideologică. Ambele mi-au servit la restrângerea mulțimii soluțiilor acceptabile, i.e. fiecare dintre aceste condiții a eliminat ca inacceptabile anumite soluții oferite paradoxului libertarian. Capitolul 6* Soluții alternative și criterii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
arianismului minimal, condiția Pareto slabă și condiția domeniului restricționat la preferințe empatice în formă tare amendată. Demonstrație [t.6.1.1.1*]. Presupunem n-2 și n=2. În acest caz, niciun individ nu este empatic și rămânem cu paradoxul Sen în forma lui originală, deoarece nimeni nu este empatic în forma tare. Dacă însă 3n ≥ , atunci vom avea cel puțin doi indivizi care nu sunt empatici și rezultatul va fi diferit de cel dat de condiția Pareto slabă, i.e. cel
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care n = 2. Avem două probleme: a) fiecare individ își exprimă preferința reală apoi modifică, potrivit empatiei sale pentru dorințele celuilalt, fără a cunoaște că celălalt este empatic. Rezultatul este inversarea ierarhiilor și rămânem cu paradoxul în forma dată de Sen; b) putem considera că fiecare cunoaște preferințele reale ale celuilalt și fiecare este empatic tare. Problema însă persistă, fiindcă, atâta vreme cât empatia tare presupune „oglindirea” preferințelor reale ale celuilalt, sfârșim în paradox. 6.1.2.* Restricționarea domeniului universal la preferințe liberale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
noțiunea deja definită de x-aspect și voi impune pe preferințele x-aspecte o condiție mai tare decât aceea a preferințelor libertariene minimal-raționale, aceea a preferințelor libertariene disjunct-monotone. Voi condiționa criteriul Pareto slab de aceste preferințe. Discutăm, pentru început, cazurile date de Sen pentru a-și exemplifica rezultatul de imposibilitate. [e.6.1.5.1*]: Cazul prude vs. lewd (extins) Să remarcăm, acum, perechile de decisivitate ale lui prude. Descompunând în p-variante și raportându-ne la ierarhia lui prude dar, din procedura
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și toți indivizii au preferințe libertariene disjunct-monotone. [t.6.1.5.1*]: Există o FDS care îndeplinește condițiile U, *L și Pam. Demonstrație [t.6.1.5.1*]. Arătăm că, în toate cazurile în care se poate identifica paradoxul lui Sen, avem preferințe care nu sunt libertariene disjunct-monotone. Luăm, mai întâi, cazul în care există două strategii posibile, cel al lui prude vs. lewd (extins). Indivizilor sunt unanime (așadar, din perechea pe care se aplică procedura paretiană) 2 3i i ia
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]