1,464 matches
-
menționeze continuarea activității geniale: "Activitatea penei acestui scriitoriu e atât de mare încât în momentul de față el scoate pre fiecare săptămână câte o coală din Arhiva istorică a României, dă câte trei articoli mari la Românul, colaborează regulat la Sentinela etc." notează despre Hasdeu. Despre Matei Millo: "on. lectori vor înțelege din cele arătate cât are de a spera încă instrucțiunea publică, literatura română și în genere românismul de la acest bărbat ingenios și atât de activ". Și despre Bolintineanu: "[...] acuma
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
apoi „Libertatea” (12-23 iulie 1864), „Conștiința națională” (1865), „Românul de duminică” (1864) - o anexă-magazin a „Românului”; de asemenea, o revistă umoristică, „Țânțarul” (1859), împreună cu N. T. Orășanu. A colaborat la „Steaua Dunării”, semnând K. sau Constantinescu, la „Revista Dunării”, „Cugetarea”, „Sentinela română” ș.a. A mai semnat cu inițiale, precum și cu pseudonimele Costin, C. Trandafirescu, Conțopist Trandafirescu, Pitarul Zăvoiescu, Konstantin ș.a. Temperament frenetic, însuflețit de încrederea în „steaua României”, în idealurile sale uneori utopice, acest exponent al mesianismului pașoptist a lăsat imaginea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
lângă Banská Bystrica. Debutează în 1934 la „Observatorul”, revista liceului din Beiuș, cu poemul Imnul tinereții. Începuturile literare îi sunt patronate de Octav Șuluțiu, pe atunci profesor la liceul din Oradea. Va mai colabora la „Familia”, „Luceafărul”, „Eu și Europa”, „Sentinela”, „Porunca vremii”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale” (unde în 1942-1944 ține și cronica de poezie), „Decalog”, „Pagini literare” (Turda), „Convorbiri literare”, „Meșterul Manole” (rubrica „Jurnal literar”), „Basarabia literară”, „Vremea”, „Dacia rediviva”, „Bacăul” (unde redactează în 1942-1943 rubrica „Însemnări”) ș.a. Primul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
în centrele specializate nu depășește 0,8%. În schimb, acolo unde prezervarea auzului reprezintă unul dintre obiectivele abordului microchirurgical, acest lucru nu a putut fi obținut la mai mult de 20% din cazuri [24]. Perspectiva pacienților este subliniată de studiul sentinelă [88] raportat de „Acoustic Neuroma Association” în 1989, care evidenția pierderea auzului în 93% din cazuri (72% din pacienți fiind operați prin abord translabirintic), cu 5,7% meningite, 7,2% fistule LCR și 6,5% hidrocefalie internă secundară ce a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
aparatului administrativ habsburgic, încât redacția nu îndrăznește să publice multe din ele. După 1900 va colabora la „Timpul” și la ziarul cernăuțean „Deșteptarea”. De asemenea, la „Bukowiner Journal” (cu câteva foiletoane, între care trei sunt despre Mihai Eminescu) și la „Sentinela”. A scos în broșură o prezentare a scriitorului Constantin Stamati-Ciurea (1897). Bolnav de ftizie, alcoolic, ducând o existență boema, va sfârși la treizeci și nouă de ani. Cu puțin timp înainte revenise în casa părinteasca din Siret. Postum vor apărea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
pretext să tragă. E, dar n-a vrut să mă pună în lanțuri... Și m-au dus sub escortă la gară, m-au urcat într-un vagon-dubă care staționa, într-o celulă din aia dublă, cât o din-aia de sentinelă... și-am plecat. Călătoria a durat vreo 2-3 zile, că m-a dus de acolo la Odorheiul Secuiesc, prin Sighișoara, și am ajuns la Oradea. Eu eram foarte atent să aud ce se discuta prin gări, sau să văd plăcile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
al nostru, Lupșa, cred că-l chema, sau nu mai știu exact... Oricum, au rămas niște dormitoare goale, și într-un dormitor din ăsta a săpat o gaură în zid și într-o noapte cu ploaie a ieșit pe-acolo, sentinela nu l-a văzut, și dus a fost. S-a dus în munți... da’ l-o’ prins și l-o’ executat dup-aia. Ce să vă mai spun de la Târgșor? Acolo era și Sorin Botez. Am fost la izolare cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Dunăre, într-o colonie, la Luciu-Giurgeni, pe un bac, Gironde, o navă rămasă din primul război mondial, o carapace metalică franceză ruginită... Ne băgase nu știu câte sute de paturi, și stăteam acolo pe Dunăre... Împletiseră un țarc de sârmă ghimpată cu sentinele, și ne ducea peste un braț al Dunării la soia, în Balta Brăilei. Erau orezării din ăstea nerentabile, unde nu mai mergea nimeni, pentru că erau ape suprasaturate... Cum erați echipați pentru muncă? În picioare aveam niște cizme, vai de mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
printre care, spre surprinderea noastră, și Al. Constant. Cei mai mulți erau bine dispuși, încrezători (nimeni nu-și putea încă închipui că Germania va lăsa să se desființeze Mișcarea Legionară și să fie închiși cei mai de seamă fruntași!). Chemând și noi sentinela sub anumite pretexte fictive, am putut schimba câteva cuvinte cu Kico și cu Constant; ultimul era furios, și pe drept cuvânt: pe de o parte, partizanii lui Sima îl dușmăneau, iar pe de altă parte generalul [260] Antonescu dăduse ordin
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
publicistica eminesciană dar și în poezia Doina ne obligă să ne întrebăm asupra provenienței informațiilor și a legăturii cu istoria și oamenii acestui ținut numit de Iosif Vulcan (cel care l-a debutat în revista Familia) "ultima și mult periclitata sentinelă a românismului."4 Șirul de documente consultat de noi prin vreme 5 (expresie a unui omagiu postum adus regretatei noastre profesoare din Clujul studenției, eminescologul Ioana Em. Petrescu 6) s-a întregit relevându-ne noi paliere: autori sătmăreni (poeți) ale
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
exista". Viața a voit ca totuși V. Lucaciu să mai vorbească despre M. Eminescu și Titu Maiorescu în alți termeni. La Titu Maiorescu se referă cu evlavie într-o conferință de la Alba Iulia (16/19 mai 1912): "...să fim acea sentinelă și acel geniu conducător, care după vorbele lui Titu Maiorescu și Nicolae Iorga are să ne arate calea, pe care să mergem cu toți înainte...". Dar, în conferințele sale, V. Lucaciu cita cu predilecție din Andrei Mureșanu, din V. Alecsandri și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
că abonamentele se realizează prin conducătorii cercurilor culturale care sunt rugați să încaseze și să expedieze suma în fiecare lună la sediul redacției. Clopoțelul de Storojineț, tipărit la Cernăuți, a spus adevăruri fundamentale: „Presa a devenit școala mulțimii”, „Presa e sentinela neadormită care luptă cu înverșunare contra minciunii, răului și tiraniei pentru izbânda dreptății și a binelui”, iar dispariția ei „ar însemna o totală stagnare a vieții publice”, care s-ar asemăna cu întreruperea „dintrodată a căilor de comunicație, a firelor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Patria - scrie acesta din urmă în numărul său inaugural (1/14 iulie 1897) Cu acest prilej, Patria se simte datoare „a releva deosebitele merite pentru cauza națională din Bucovina ale antecesorului nostru care, în decurs de 7 ani, a fost sentinela credincioasă și neobosită a Românismului.” Într-o altă parte, Patria evidențiind „Revista politică condusă de avocatul dr. Matei Lupu și prof. Ștefureac se referă și la Gazeta Bucovinei, ca antemergătoare a sa, „care a trecut prin atâtea faze diferite dar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Paște își suspendă apariția din cauze redacționale, înființându-se acum ziarul de față”. Cu acest prilej Patria se simte datoare a releva deosebitele merite pentru cauza națională din Bucovina ale antecesorului nostru care în decurs de șapte ani a fost sentinela credincioasă și neobosită a Românismului”. Din anunțurile redacționale aflăm că ziarul politic Patria este urmarea „unei necesități politice pentru trebuințele poporului român din Bucovina, ca organ eminamente național, propunânduși să fie expresia voinței nefalsificate și ferme a poporului român din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Renașterea apărea scrisă în limba română și germană. * Românul Românul, organ național creștinsocial al românilor bucovineni, apare între 16 octombrie 1908 - 4 februarie 1909, organ de presă al Partidului Național Român. Redactor responsabil: Emanoil Samușca. Proprietar și editor: Atanase Gherman. * Sentinela Sentinela, organ independent al românilor bucovineni, sub direcția lui Dionisie Voronca și cu colaborarea lui Mihai Teliman, apare cu prilejul alegerilor din 1898, la 11 septembrie până la 9 aprilie 1899. Apare în perioada când președintele țării este baronul Bourgignon (1898-1903
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apărea scrisă în limba română și germană. * Românul Românul, organ național creștinsocial al românilor bucovineni, apare între 16 octombrie 1908 - 4 februarie 1909, organ de presă al Partidului Național Român. Redactor responsabil: Emanoil Samușca. Proprietar și editor: Atanase Gherman. * Sentinela Sentinela, organ independent al românilor bucovineni, sub direcția lui Dionisie Voronca și cu colaborarea lui Mihai Teliman, apare cu prilejul alegerilor din 1898, la 11 septembrie până la 9 aprilie 1899. Apare în perioada când președintele țării este baronul Bourgignon (1898-1903) care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
clădirilor, l-a rupt din pieptul și de pe reverul hainelor tinerilor, l-a smuls din costumul fetelor, de la cingătoarea bătrânilor. La onomastica împăratului de la 18 august 1899 preoțimea a fost învinuită că poartă ostentativ tricolorul și amenințată cu măsuri disciplinare. * Sentinela apare la un an după ziarul Patria, adică în 1898 și este un rival al acestuia. Îl conducea Dionise Voronca și avea ca redactor pe Mihai Teliman. Programul Sentinelei era cel al ziarului Patria și îl prezenta cu căldură. El
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fost învinuită că poartă ostentativ tricolorul și amenințată cu măsuri disciplinare. * Sentinela apare la un an după ziarul Patria, adică în 1898 și este un rival al acestuia. Îl conducea Dionise Voronca și avea ca redactor pe Mihai Teliman. Programul Sentinelei era cel al ziarului Patria și îl prezenta cu căldură. El se opunea oricăre politici exclusiviste pe care credea că o practică nou înființatul partid democratic. * Atunci, în 1899, în Sentinela, ziar independent al românilor bucovineni (septembrie 1898 - aprilie 1899
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Voronca și avea ca redactor pe Mihai Teliman. Programul Sentinelei era cel al ziarului Patria și îl prezenta cu căldură. El se opunea oricăre politici exclusiviste pe care credea că o practică nou înființatul partid democratic. * Atunci, în 1899, în Sentinela, ziar independent al românilor bucovineni (septembrie 1898 - aprilie 1899) M. Teliman semna în foița: „Agata Bârsescu în Cernăuți” și scria: „Când te pui să scrii despre Agata Bârsescu nu știi ce să zici mai întâi și nu știi în ce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
împreuna gingășia femeiască cu puterea bărbătească în sufix”, concluzionând: „Neamțul n-are așa ceva. El are Engel, Engelschen, Engelein, Kiebes Engelein sűsses Engelchen, însă îngeroaică n-are.” (Victor Morariu „Agata Bârsescu și Bucovina” în revista FătFrumos nr.5/1936, Cernăuți) * „La Sentinela, condusă de frații Dionisi și Zaharia Veronca a lucrat Mihai Teliman, unde a stat scurt timp: din 11 noiembrie 1898 până la 9 aprilie 1899, cât timp era și redactor responsabil al ziarului. Aici și-a dezvoltat Teliman salva sa social-culturală
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Vatra din TârguMureș. Director Simion Gociu, redactor șef Nicolae Băcuiț, Anul I, nr. 13, 1995, Târgu-Mureș, 25 cm. Se ocupă de educarea tinerilor în spiritul dragostei față de istoria neamului românesc: „Burebista”, „Cum se nasc cântecele de neam”, „Vodă Cuza și sentinela”, „Tețina” etc. * Făt-Frumos Făt-Frumos, revistă de literatură și folclor, apare în 1926, când „departe de vertiginosul colcăit metropolitan”, directorul ei, Leca Morariu, „în idilicul Pavilion II al Spitalului” de la Suceava tresălta la apariția plăpândului nr.1 din primul an al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
defensive. Când am ajuns la Primărie, am găsit sus petrecere. În sala urnei, biroul era în păr, apoi încă câțiva liberali hotărâți să apere urna, printre care ziaristul umorist N.T. Orășanu. Priveliștea era pitorească. Într-un colț stătea soldatul de sentinelă cu pușca la picior, iar pe scaune în jurul meselor lumea cealaltă. anul 1875 247 Oarecare inimi generoase trimiseseră bunătăți: o mare tavă cu baclavale, una cu mititei, apoi două donițe cu vin și pâine. N.T. Orășanu era în vervă. Versurile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în a doua, Xenia (numele unei fiice a țarului) se afla locotenentul Seștacof, în fiecare din aceste șalupe se aflau și alți militari inferiori; pe Xenia se afla și maiorul Murgescu din marina română. Șalupele se apropiară în tăcere, dar sentinela de pe unul din monitoare, simțind apropierea, întrebă: „Cine e acolo?“ Dubasof, care cunoștea limba turcă, răspunse: „Prieteni!“ Dar accentul îl trădă, iar sentinela dete alarma. În acel moment Dubasof slobozi torpila care merse să se izbească de vapor. Explozia se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
inferiori; pe Xenia se afla și maiorul Murgescu din marina română. Șalupele se apropiară în tăcere, dar sentinela de pe unul din monitoare, simțind apropierea, întrebă: „Cine e acolo?“ Dubasof, care cunoștea limba turcă, răspunse: „Prieteni!“ Dar accentul îl trădă, iar sentinela dete alarma. În acel moment Dubasof slobozi torpila care merse să se izbească de vapor. Explozia se produce și monitorul se scufundă. Imediat apoi Seștacof slobozi și el torpila în contra altui monitor. Efectul fu fulgerător. Monitorul, lovit sub linia de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
toată dincolo, Pantazescu a deschis-o și a început să dărâme tavanul. Această operație era necesară pentru ca bucățile de moloz să cadă în umbrelă și să nu cadă pe scândurile camerei de dedesubt unde zgomotul ar fi atras, firește, atențiunea sentinelei care făcea de pază pe galeria pe care dădeau ferestrele acelei camere. Pantazescu, pe lângă alte însușiri, avea și pe aceea de a fi un foarte bun gimnastic. A lăsat jos o frânghie, pe care o adusese înfășurată în jurul trupului, a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]