1,310 matches
-
-mi prea obosită grămadă izvodea.” O oboseală foarte fecundă, o Înstrăinare de lucrurile din afară care face posibilă explozia interioară, nașterea marilor proiecte vizionariste. Pe Heliade cel mai profund Îl aflăm aici: În Anatolida, Visul, În fragmentele din Mihaida, Serafita, Serafimul și heruvimul, poeme, În cea mai mare parte, vaste, bogomilice, Însîngerate adesea de un limbaj imposibil, dar cu o cutezanță a fanteziei, o putere de cuprindere care anunță pe Eminescu. Nu ne interesează, aici, sau nu În primul rînd, valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
intră obiectele În pragul poeziei este, repet, starea de zbor. Creatorul Însuși se simte Într-o clipă binecuvîntată „ușure”, gata să devină un pieton al aerului: „Adevărat ușure n-aveam nici o povară.” În Mihaiada, unde Înfățișează cîteva ființe aeriene (blîndul serafim), vorbește de o mistică nuntă și „de a sa nălțare de pe pămînt la ceruri”. Această nuntă mistică pe care o cunoaște natura sub puterea luminii cerești se prelungește printr-un zbor spre Înălțimi, acolo unde, după platonicizantul dascăl de la „Sfîntul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
DRAGOȘ, Nicolae (pseudonim al lui Nicolae Răcănel; 3.XI.1938, Cleșnești, j. Gorj), poet și jurnalist. Este fiul Anei (n. Serafim) și al lui Sever Răcănel, tâmplar. Urmează Liceul „Traian” din Turnu Severin (absolvindu-l în 1955) și Facultatea de Filologie a Universității din București (luându-și licența în 1960). Repartizat în învățământ, e profesor la Târgu Cărbunești, după care, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
maestru al vorbei în pilde, cu variate și surprinzătoare subînțelesuri, un mânuitor iscusit al carnavalescului, cartea are drept miză apărarea valorilor etice perene. Epica se axează pe o antrenantă dispută în problema frumosului și a utilului, dusă de două personaje - Serafim Ponoară și Anghel Farfurel - aparent diferite, totuși asemănătoare, până la un punct chiar identice, mai întâi prin nume. Istoria cumpărării de către Serafim Ponoară a unui „bou-bouleț”, apoi a peripețiilor acestora devine curând un spectacol fabulos, aluziv în mare măsură, om și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
etice perene. Epica se axează pe o antrenantă dispută în problema frumosului și a utilului, dusă de două personaje - Serafim Ponoară și Anghel Farfurel - aparent diferite, totuși asemănătoare, până la un punct chiar identice, mai întâi prin nume. Istoria cumpărării de către Serafim Ponoară a unui „bou-bouleț”, apoi a peripețiilor acestora devine curând un spectacol fabulos, aluziv în mare măsură, om și animal prelungindu-se și consonând într-o paralelă pe care scriitorul nu o deconspiră direct și definitiv. Și între cele două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
fabulos, aluziv în mare măsură, om și animal prelungindu-se și consonând într-o paralelă pe care scriitorul nu o deconspiră direct și definitiv. Și între cele două personaje centrale e sugerată o anume consubstanțialitate. Cu toată simpatia manifestată pentru Serafim ca exponent al naivității, V. îi prezintă și limitele, după cum cu toată repulsia față de Anghel, exponent al pragmatismului, nu îi ignoră mândria, spiritul de autoapărare. Textul e de un simbolism puternic nu numai prin analogia între destinul animalului și cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
al naivității, V. îi prezintă și limitele, după cum cu toată repulsia față de Anghel, exponent al pragmatismului, nu îi ignoră mândria, spiritul de autoapărare. Textul e de un simbolism puternic nu numai prin analogia între destinul animalului și cel al lui Serafim Ponoară, dar și prin sugestia involuției de la zimbrul măreț, mit și simbol în stema țării, până la dobitocul târât de funie de ultimul prost nimerit pe pământul străbunilor. Parabolă literară în care V. exprimă ingenios probleme și adevăruri ale satului basarabean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
descris și așezământul mântuirii, Biserica, în care se înfăptuiește îndumnezeirea celui credincios. Ea cuprinde, pe de o parte, oamenii și, pe de alta, făpturile netrupești. Trei grupe de câte trei ierarhizează și unesc în sobornicitatea aceluiași univers următoarele cete cerești: Serafimi, Heruvimi, Scaune; Domnii, Puteri, Stăpânii; Începătorii, Arhangheli, Îngeri. Cele două opere în care sunt descrise lucrările și întreaga solidaritate angelo-umană se numesc Ierarhia cerească și Ierarhia bisericească. Înainte de acestea, strălucitul teolog dobrogean a analizat și a clasificat lucrările dumnezeiești necreate
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nu numai darul celui care dăruiește , ci și „harul” primitorului. <footnote id="18">Ibidem, p. 84<footnote> Pildele sunt considerate „comorile înțelepciunii dumnezeiești pe care ni le-a predat nu un om, ci însuși Dumnezeu Iisus Hristos”<footnote id="19"> Serafim, Papacosta, Parabolele Domnului, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2005, p. 9<footnote>. Dacă ne place povestirea evenimentelor din vechime, dacă urmărim comunicările științifice care prezintă lucruri necunoscte până acum, cu atât mai mult trebuie să aflăm tainele lui Dumnezeu cele ascunse
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Efeseni, omilia III, p. 28) „Căci cu adevărat mare și minunat și plin de uimire este acest fapt, ca trupul cel luat de noi să șadă sus de-a dreapta lui Dumnezeu, și să fie închinat de îngeri, de arhangheli, de Serafimi și de Heruvimi. Aceasta de multe ori având-o eu în minte, rămân uimit și mari lucruri îmi închipuiesc de neamul omenesc, căci mari și strălucite văd începutul și osârdia lui Dumnezeu pentru natura noastră”. (Sf. Ioan Gură de Aur
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ajuns că a depășit cerurile? Nu era de ajuns că stă cu îngerii? Nu era nespusă și această cinste? Nu. Ci a depășit Îngerii, a lăsat în urmă pe Arhanghelii, a trecut dincolo de Heruvimi, s-a suit mai sus de Serafimi, a trecut de Începătorii și nu s-a oprit până nu s-a așezat în tronul cel dumnezeiesc. Nu vezi câtă depărtare este de la cer la pământ? Dar, mai bine spus, să o luăm mai de jos. Nu vezi cât
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XII, I, în col. PSB, vol. 21, p. 139) „Gurile profeților sunt gura lui Dumnezeu; iar o gură ca aceasta nu grăiește nimic la întâmplare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la Serafimi, omilia a II-a, în vol. Omilii la Ana. Omilii la David și Saul. Omilii la Serafimi, p. 150) „Cred ... întru Una ... Biserică...” „Unitatea Bisericii o arată și Duhul Sfânt în persoana Domnului, când zice în Cântarea cântărilor: Una este
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Gurile profeților sunt gura lui Dumnezeu; iar o gură ca aceasta nu grăiește nimic la întâmplare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la Serafimi, omilia a II-a, în vol. Omilii la Ana. Omilii la David și Saul. Omilii la Serafimi, p. 150) „Cred ... întru Una ... Biserică...” „Unitatea Bisericii o arată și Duhul Sfânt în persoana Domnului, când zice în Cântarea cântărilor: Una este porumbița mea, desăvârșita mea, una este la mama sa, aleasă pentru cel ce i-a dat viață
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
către alte persoane”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2008, 300 pp. 44. „Omilii la Ana. Omilii la David și Saul. Omilii la Serafimi”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007, 354 pp. La selecția tematică a citatelor filocalice s-au folosit următoarele ediții ale Filocaliei românești
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
geometric. Evident că, în funcție de tipul lor spiritual, gînditorii creștini vor pune accentul, fără exclusivism, pe un model sau pe altul. Contemplativi și mistici pasionați din toate timpurile Origen, Evagrie, Grigore de Nyssa, Isaac Sirul, isihaștii, Eckhart, Ruusbroec, beghinele, Cusanus, Silesius, Serafim de Sarov, Berdiaev sau Simone Weil, pentru a-i numi doar pe cîțiva dintre cei de inspirație creștină înclină să dea preeminență modelului vertical intensificat. Pentru ei, distanța reprezintă calea unei aprige convergențe spre divin ; le dă elanul pentru o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Rușețu, 1927 la Nereju, 1928 la Fundu Moldovei. Perioada ’34-’38 este punctul culminant al campaniilor monografice ale echipelor studențești. Între autorii monografiei de la Nereju îi regăsim alături de vechii monografiști și pe cei recrutați dintre studenți, pe Fl. Florescu, G. Serafim, Ion Filip etc. În 1926, Ion Setlacec elaborează proiectul monografiilor industriale, încât între ’25-’53 atenția lui Gusti va cuprinde și orașele inaugurând o direcție nouă în sociologie, sociologia problemelor sociale. Iată, ilustrativ, doar câteva titluri: Veturia Manuilă, Pauperismul și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
PRIMĂVARĂ Noaptea cade ca o cortină în actul final, iar vise și gânduri năucitor de adânci se deschid în lumina ce în cuget licărind varsă peste pământ un suflu ușor și cald de primăvară. Să vorbim despre ea. Asemenea unor serafimi nevăzuți șterge urmele de pe caldarâm. Sunt urmele tale! De ce le ștergi? Din zbuciumul naturii se rotește un glas ascuțit: Urmele sunt reci. Nu-i nimic vor crește altele. Ele vor fi mai profunde ca cele de dinainte și mai nesigure
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]
-
se întâlnește mai ales in Isaia și își are originea în textul care proclama solemn sfințenia lui YHWH - relatarea celebrei teofanii din capitolul 6 al Cărții lui Isaia. Profetul îl vede pe YHWH pe tron, în templul ceresc, slăvit de serafimi cu neîncetata cantare: Q":Äš, q":Äš, q":Äš YHWH Te>"’ÄÖ... (Is 6,3a). Pentru a putea fi trimisul lui la oameni, lui Isaia i se purifica buzele cu un cărbune aprins (6,6-7). În textul citat, q":Äš
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Ulterior, Te>"’ ÄÖ a ajuns să fie interpretat nu că „oștirile lui Israel”, ci că „oștiri cerești” - mulțimea aștrilor sau a îngerilor peste care YHWH este stăpân cu putere absolută, pantokrátÄr. În celebra vedenie a lui Isaia (Is 6,3), serafimii îl aclamă pe YHWH: Q":Äš, q":Äš, q":Äš YHWH Te>"’ÄÖ... Un reflex al acestui pasaj este, în Noul Testament, Lc 2,13: mulțimea de oaste cerească (sØn tÄÎi aggélÄÎi plQÎthos stratiăs ouraníou) care îl laudă pe Dumnezeu la
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
dragostea. Te iubesc! Nu muri! Cu ultimele puteri, înainte de a muri, sfânta pocăită a șoptit: Cerul se deschide. Văd îngerii, profeții și sfinții. Bunul Theodor se află printre ei cu brațele încărcate de flori; îmi zâmbește și mă cheamă. Doi serafimi pogoară spre mine. Se apropie... Ce frumoși sunt! Îl văd pe Dumnezeu... Thaïs a murit ca o sfântă cu viziunea Paradisului. Schimnicul era desfigurat de suferință, devenise hidos iar măicuțele l-au alungat. Sonia / Sofia F. M. Dostoievski, Crimă și pedeapsă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Nistru”, reușesc să publice numeroase articole despre moștenirea literară, despre necesitatea imperativă de a reveni la normele literare și promovează o literatură de calitate, prin difuzarea scrierilor lui Ion Druță, Grigore Vieru, Vasile Vasilache, George Meniuc, Nicolae Costenco, Petru Cărare, Serafim Saka, Nicolae Dabija. Seria nouă a susținut procesul de renaștere națională, valorificând literatura română, în genere cenzurată, exilată, marginalizată (Doina și articole ale lui Mihai Eminescu, operele lui Constantin Stere, Andrei Țepordei, Leon Donici ș.a.). Au apărut aici articole despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285664_a_286993]
-
național, cu accentul pus pe valorificarea culturii române din Basarabia și pe cercetarea „petelor albe” din istorie. La început, colegiul redacțional era format din Valeriu Babanski (secretar responsabil), Vladimir Beșleagă, Nicolae Costenco, Ion Druță, Bogdan Istru, Vasile Levițchi, Victor Prohin, Serafim Saka, Vasile Vasilache; din 1990, redactor-șef este Dumitru Matcovschi, din 1995 în echipa redacțională intrând și N. Popa, E. Lungu, Iulian Nicuță, Em. Galaicu-Păun. B. este, în această perioadă, una dintre revistele literare românești cele mai importante, în unii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285664_a_286993]
-
, Serafim (16.III.1935, Vancicăuți - Hotin), prozator și eseist. Este fiul Mariei (n. Bordeianu) și al lui Teodot Saca. Rămas orfan de ambii părinți - tatăl cade în august 1944 în război, iar mama moare de tifos în 1945 - , S. va fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
Cimpoi, Chișinău, 1987; ed. postfață Mircea Ciobanu, București, 1993; Pentru tine bat..., pref. Ion Ciocanu, Chișinău, 1987; Peregrinările și suferințele spătarului Neculai din Milești (în colaborare cu Valeriu Matei), Chișinău, 1988; Basarabia în Gulag, Chișinău, 1995. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Serafim Saka, în Profile literare, Chișinău, 1972, 510-514; Valentina Tăzlăuanu, „...m-am aruncat la un moment dat să cuprind cât mai multă viață în brațe și în peniță” (interviu cu Serafim Saka), LA, 1987, 20; Mihail Garaz, Cine sîntem, LA, 1988
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
1988; Basarabia în Gulag, Chișinău, 1995. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Serafim Saka, în Profile literare, Chișinău, 1972, 510-514; Valentina Tăzlăuanu, „...m-am aruncat la un moment dat să cuprind cât mai multă viață în brațe și în peniță” (interviu cu Serafim Saka), LA, 1987, 20; Mihail Garaz, Cine sîntem, LA, 1988, 37; Ioan Holban, [„Linia de plutire”], „Moldova socialistă”, 1988, 212; Constantin Cubleșan, „Vămile”, ALA, 1991, 91; Mihai Cimpoi, Fenomenologia inerției, RL, 1991, 26; Dan Mănucă, Un romancier și trei personaje
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]