2,034 matches
-
déjà saisi leș formes enchanteresses." (Lettre 6, p. 44) On y reconnaît leș traits de beauté simplifiée dont affolaient leș chevaliers du XVIII-ème siècle. Par contre, pour Merteuil, l'absence de décolletée passe pour un crime. Îl nous reste un seul miroir bienveillant pour Cécile, de la part du Chevalier Danceny: * "ces yeux charmants qui embellissaient encore l'expression de la tendresse" (Lettre 31, p. 95), "cette jolie main" (Lettre 31, p. 99 Le même va combler Madame de Merteuil de mots d
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
la tête et leș épaules. Pourquoi pas, au XVIII-eme siècle c'était toujours la pârtie supérieure du corps qu'on mettait en évidence. Et la différence d'âge entre elle et șes partenaires du film, ce n'est pas la seule difficulté à surmonter. Le cadre temporel n'est que la boite dans laquelle ceux qui veulent refaire Laclos avec des moyens artistiques (post)modernes doivent introduire le message (la lettre?). Mais son contenu est toujours le même. Quand îl s
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
a peștilor: sardine și hamburgeri Referitor la episodul înmulțirii pâinilor și peștilor, există în piesa o singură referire, pe care o face Topé în timpul discuției cu Emanou: "TOPE: [...] l'autre jour tu aș fait manger tout le bal avec un seul pain et une boite de sardines"94. În film, ceea ce în piesa era deja modernizat (conserva de sardina) capătă și o determinare spațială, nord-americană, hamburgerul fiind un împrumut culinar american 95. Prin urmare, influența șederii în Statele Unite, preluarea modei americane
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
New York, oubliez-le. On ne vous fait avaler que des bobards. New York n'est pas Un-Etat-d'Esprit, une Ville-Merveilleuse ou la Grosse-Pomme et toute cette mythologie au rabais qu'on rabâche dans leș chansons pour un public trop crédule. Non, le seul titre que mérite New York est celui de La-Ville-Qui-Ne-Dort-Jamais. New York est semblable au Grand Requin Blanc qui tourne sans cesse autour de șa proie. Cette ville n'est qu'une gigantesque gueule hérissée d'innombrables rangées de crocs, un territoire où
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
que mérite New York est celui de La-Ville-Qui-Ne-Dort-Jamais. New York est semblable au Grand Requin Blanc qui tourne sans cesse autour de șa proie. Cette ville n'est qu'une gigantesque gueule hérissée d'innombrables rangées de crocs, un territoire où la seule règle est de tuer pour survivre. Et pour survivre, îl faut êre riche et intelligent. Și vous faites pârtie des Démunis, autant passer votre chemin. Tirez-vous. Personne ne veut de vous ici, et nous ne prenons pas de messages"4
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Le Cimetière des Voitures, présenté par Garcia, est en réalité un montage, trois autres pièces courtes d'Arrabal étant insérées dans Le Cimetière des Voitures proprement dit: Oraison, Leș Deux Bourreaux, La Communion Solennelle. La raison de ce montage? Le Cimetière seul était trop court, et chacune des autres pièces présente des personnages et des thèmes qui rejoignent ceux du Cimetière. [...] Mis à part le fait de fragmenter Le Cimetière des Voitures en plusieurs séquences pour y introduire leș trois autres pièces
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
autres pièces présente des personnages et des thèmes qui rejoignent ceux du Cimetière. [...] Mis à part le fait de fragmenter Le Cimetière des Voitures en plusieurs séquences pour y introduire leș trois autres pièces, Garcia n'a pas changé un seul moț au texte et n'a pas pratiqué une seule coupure." (Odette Aslan, Le cimetière des voitures de Fernando Arrabal, în Jean Jacquot (réunies et présentées par), Leș Voies de la création théâtrale (1), Editions du Centre Național de la Recherche Scientifique
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
ceux du Cimetière. [...] Mis à part le fait de fragmenter Le Cimetière des Voitures en plusieurs séquences pour y introduire leș trois autres pièces, Garcia n'a pas changé un seul moț au texte et n'a pas pratiqué une seule coupure." (Odette Aslan, Le cimetière des voitures de Fernando Arrabal, în Jean Jacquot (réunies et présentées par), Leș Voies de la création théâtrale (1), Editions du Centre Național de la Recherche Scientifique, Paris, 1978, pp. 318-319). 20 Cf. Român Jakobson în On
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
il frotte, entrent en scène à droite, Lasca et Tiossido. [...] Ils traversent la scène de droite à gauche. Ils sortent à gauche. Milos n'a pas remarqué leur présence. Îl continue, infatigable, à nettoyer leș chaussures, sans se départir un seul moment de șes bonnes manières. Milos, après avoir nettoyé leș chaussures, retourne à la "voiture A". Avânt qu'il entre, Dila sort de cette même voiture." (Fernando Arrabal, Le cimetière des voitures, Christian Bourgois Editeur, Paris, 1975, p.105) ("Milos
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
la 4-5 zile boala dă înapoi înseamnă că descântecul și-a făcut efectul. Dacă s-a înfierbântat, se înroșește și nu dă înapoi, atunci se taie ceapă mare în două și se pun în cele două găoci ceară de albine, seu de oaie și săpun de casă. Acestea se pun pe spuză de cărbune ca să se topească și apoi se așază degetul bolnav între ele. Cu acest tratament infecția nu mai înaintează, făcând degetul să coacă, să spargă și să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
qui résonne comme une coque vide et parce que tout y est parole pantomime indéfiniment bavarde. [...] le mélodrame menace toujours le drame, lui qui, en restreignant d'une part le dialogue à une série d'énoncées stéréotypées forts de leur seule conformité avec un absolu refoulé d'autre part le silence à une action purement extérieure et superficielle, pervertit l'un par l'autreet rend impossible à la fois tout dialogue et tout silence véritables". Concluzia: "Avec le mélodrame, le théâtre
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
aruncat a fost o sobă mare de teracotă care se afla la pupa. Azvârliră apoi În mare butoaiele cu miere, pachetele cu nucă și altele, până când mai rămăseseră doar câteva burdufuri (ce conțineau piei de bou netăbăcite și Îmbibate cu seu) care nu putură fi urnite din loc din pricina greutății. Marinarii au fost obligați așadar să Îndepărteze seul cu ajutorul topoarelor și cuțitelor, aruncându-l apoi bucată cu bucată În mare - a fost o muncă istovitoare, Întrucât seul era Înghețat. În timpul operațiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
butoaiele cu miere, pachetele cu nucă și altele, până când mai rămăseseră doar câteva burdufuri (ce conțineau piei de bou netăbăcite și Îmbibate cu seu) care nu putură fi urnite din loc din pricina greutății. Marinarii au fost obligați așadar să Îndepărteze seul cu ajutorul topoarelor și cuțitelor, aruncându-l apoi bucată cu bucată În mare - a fost o muncă istovitoare, Întrucât seul era Înghețat. În timpul operațiunii căpitanul grec (aveam și unul turc) Își frânse iataganul și, văzând că apa din cală era În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
netăbăcite și Îmbibate cu seu) care nu putură fi urnite din loc din pricina greutății. Marinarii au fost obligați așadar să Îndepărteze seul cu ajutorul topoarelor și cuțitelor, aruncându-l apoi bucată cu bucată În mare - a fost o muncă istovitoare, Întrucât seul era Înghețat. În timpul operațiunii căpitanul grec (aveam și unul turc) Își frânse iataganul și, văzând că apa din cală era În creștere, Își pierdu până și ultima speranță, retrăgându-se disperat În cabina sa, unde Îngenunche Înaintea icoanei Sfintei Fecioare
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și indiană a drogurilor, substanțe În rândul cărora erau incluse Încă toate acele substanțe al căror efect nu putea fi legat fără infinite precauții de tradiția hipocratică și galenică. Deja În 1716, M.B. Valentini scrie o carte despre India Literata, seu dissertationes epistolicae de plantis, Însă baza repertoriului științific al plantelor medicinale utilizate de indigeni sau de medicii europeni avea să fie Materia Medica. Lib. I: De plantis (Amstaeledami, 1749) de Linné sau tratatul Species Plantarum din 1753. Pe această bază
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Dispensatory, pp. 392-393. Hașișul intrase de mult În imaginația europenilor și pigmenta acea literatură orientală din secolul al XIX-lea care a fost poate cel mai difuzat instrument de percepție a Asiei. Vezi, de pildă, A. Cherbonneau, „Fumătorii de hașișu seu istoria unui bobu de grâu”, Telegraful 2 (67-69), 1872. Pentru Cannabis indica, cf. US Dispensatory, pp. 208 și 1132. Cânepa indiană (Apocynum cannabinum) era folosită În tratamentul hidropiziei, cu rol emetic și catartic (ibidem, pp. 133-134). 33. Hooka (din ar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
lui Sylvain Lévi: „La doctrine officielle n’admet que quatre castes; la réalité fait éclater ce cadre trop étroit: elle montre un nombre infini. Et c’est là que réside, entre la théorie et les faits, une opposition capitale, la seule à vrai dire, qui ne soit pas aisément réductible. ș...ț Nous parlons couramment de la caste brâhmanique; c’estles castes brâhmaniques qu’il faudrait dire. Nous enveloppons dans un seul terme générique des castes multiples...” (É. Senart, Les castes dans
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
entre la théorie et les faits, une opposition capitale, la seule à vrai dire, qui ne soit pas aisément réductible. ș...ț Nous parlons couramment de la caste brâhmanique; c’estles castes brâhmaniques qu’il faudrait dire. Nous enveloppons dans un seul terme générique des castes multiples...” (É. Senart, Les castes dans l’Inde, Paris, 1896, pp. 138-139), implicând diferența dintre varña și j³ti, cf. Anne Vergati, „Sylvain Lévi et l’idée de l’humanisme”, În SA I (1-2), 2000, p. 32
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
à l'intérieur de l'Église, une élite chrétienne attachée structurellement à la tradition patristique, qui n'a pas abdiqué de sa mission essentielle: la connexion avec lucidité, réalisme et profondeur à la Tradition de l'Église, en tant que seule mesure de développement naturel d'une culture féconde. Si on se rapporte aux élites intellectuelles roumaines durant la période postcommuniste, on peut aisément remarquer la différence spécifique par rapport à l'élite dans l'entre-deux-guerres: au christianisme contemplatif, mystique, liturgique
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
met en contrepoint l'agnosticisme, la dissolution spirituelle pratiquée par l'élite postcommuniste. Une radiographie minutieuse de l'élite roumaine postcommuniste ne pourra éviter la problématique de son abdication de la mission naturelle: le témoignage des valeurs fondamentales du christianisme comme seule possibilité de revirement de la culture roumaine, en vue de l'enlever des moules idéologiques marxistes. L'élite dans l'entre-deux-guerres était rattachée au Réel comme suite de son positionnement au fait essential de l'Incarnation, de la Résurrection et de l
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cu Sonia Filip); Victor Hugo, Mizerabilii, I-II, București, 1954-1955 (în colaborare cu Teodor Măinescu); K. S. Stanislavski, Munca actorului cu sine însuși, București, 1955 (în colaborare cu Sonia Filip); Guy de Maupassant, Nuvele și schițe, București, 1956, Bulgăre de seu, București, 1960, Mont-Oriol, București, 1971; N. V. Gogol, Căsătoria, București, 1957; A. S. Makarenko, Povestiri și schițe. Articole despre literatură. Corespondența cu Maxim Gorki, București, 1959 (în colaborare cu Radu Donici); H. de Balzac, Crinul din vale, București, 1967, O fiică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
folosește dimpotrivă într-un sens cât se poate de precis și bine definit. Creator, nu din întâmplare, al personajului Roquairol (Titan, 1800-1801), una dintre figurile cele mai însemnate ale nihilistului din literatura germană, Jean Paul îi critică în Clavis Fichtiana seu Leibgeberiana (1800), dedicată lui Jacobi, pe așa-zișii "nihiliști poetici", așadar pe romantici. Aceștia văd numai arta, nu și natura: îmbătați cu propriul eu, profund egoiști, nu fac decât să celebreze jocul liber al fanteziei, cu alte cuvinte activitatea spontană
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cât se poate de reală, cea de toate zilele. Pentru a sprijini metafora filosofului-terapeut, tradiția vorbește de Tetrapharmakon-ul epicurian, de cvadruplul remediu. Extrapolarea se face plecând de la un fel de poțiune magică antică preparată din patru ingrediente de bază: ceară, seu, smoală și rășină. Ne putem imagina mai degrabă un excipient decât un compus cu adevărat eficace pe terenul farmacopeei, dar în sfârșit... Se întâmplă că acest cvadruplu remediu nu există explicit în corpusul lui Epicur. Filosoful nu enunță nicăieri clar
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
este scrierea istoriei integrale a românilor, o amplă sinteză documentară, cu sute de surse variate, de la istoricii antici la cei contemporani. În paralel, el a alcătuit și două variante latinești: o colecție de documente, Rerum spectantium ad universam pentem daco-romanam seu valachicam summaria collectio ex diversis aucthoribus, păstrată în trei volume manuscrise, și o versiune prescurtată a lucrării sale, pregătită pentru cenzori: Chronicon daco-romanorum sive valachorum et plurium aliarum nationum. În timpul vieții a reușit să publice doar două fragmente din istoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
perverse: generează iluzia infailibilității. Este totuși o teorie comprehensivă, care nu epuizează domeniul, ci suscită noi interpretări și abordări. 6. Teoriile gestaltiste ale învățăriitc "6. Teoriile gestaltiste ale învățĂrii" „Il faut tout d’un coup voir la chose d’un seul regard, et non pas par progrès de raisonnement, au mois jusqu’à un certain degré.” („Trebuie să vedem lucrul deodată, dintr-o singură privire, și nu doar pe măsură ce raționamentul progresează pas cu pas.”) Pascal 6.1. Ce este gestaltismul?1tc
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]