1,322 matches
-
am închinat tainic, am sărutat și am plecat. Urc treptele Golgotei. Sunt cam multișoare. Aveam emoții mari și nu le-am numărat. Azi îmi pare rău că nu leam numărat. Ajung sus pe trepte la Golgota. Acolo te cuprinde o sfiala, o tristețe, o durere de nedescris. Vezi Locul unde L-au pironit pe Cruce pe Domnul. Îngenunchezi, săruți Mâinile întinse, îți spui tainic ce ai pe suflet și lași în Mână Domnului toate. Îți spui durerile și dorințele, pomenești pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Iordan, Iordanul e rau frumos, Vrea sa-L boteze Pe Domnul Iisus Hristos. Sf. Ioan se-ncumeta, Nu-ndrazneste să se-apropie, Domnul îl cheamă si-in spune : - Vino, mă botează, C-asa e rânduit, Ca să fie Preaslăvit ! Ioan cu sfiala, Vorbeste tuturor : - E Mielul Lui Dumnezeu, Ce ridică păcatul greu, El e foc ce mistuiește Și făptura o-nnoieste Și-L botează în Iordan, Auzind de Sus, Glasul Tatălui a spus : -Acesta-i Fiul meu, Pe care-L iubesc Eu. Mulțimi
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
rămâne un tot solidar, cum spuneam, cu antume și postume, cu neptunic și plutonic. Când am numit postumele o dată „zăcământ subteran”, iar altă dată „masa subacvatică a ghețarului de la suprafață” (dacă aceste comparații au avut cumva norocul - ne întrebăm cu sfială - ca și cititorul să le găsească oarecum nimerite), foloseam, cum se poate remarca, în primul caz o imagine „plutonică”, iar în al doilea, una „neptunică”, pentru același subiect. Un continent are și țărmuri de mare și zăcăminte subterane. Altfel n-
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
decât Eminescu ! Este absurd și repet : la gradul genialității acesteia n-are sens să faci măsurători. Și binomul acesta este exact formula care ne justifică pe noi ca națiune aptă pentru marea cultură. Dar continuu să constat această reticență, această sfială de a admite că poate fi pus Caragiale alături de Eminescu, pentru că omul, în genere, intelectualul mijlociu, sau chiar nemijlociu, intelectualul trecut prin studii mai mult sau mai puțin superioare este agelast. Crede că râsul este un fenomen de etaj mai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a văzut că nu vin la primărie, contabila m-a căutat la cămin să vadă ce fac. Ne împrietenisem cu ocazia organizării balurilor. Azi e sărbătoare! E Adormirea Maicii Domnului și toată lumea e la biserică, mi-a spus femeia cu sfială. Nu mă ajutați să scot molozul?, am întrebat-o cu glas plângăreț, deși eram sigură că mă va refuza. Nuuuu, că am de făcut bilanțul, mi-a răspuns și a dat să plece. Când să iasă pe ușă, un cocoșel
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
nu intrau cu Aro-ul prin noroaie, de aceea mă opream la casa unui gospodar. În orice casă intrai, prima întrebare era: Beți o cană de vin fiert sau o țuică fiartă? 163 Ceva de mâncare nu aveți?, întrebam cu sfială. Uneori pe masă apărea o mămăligă, ceva brânză proaspătă de la putină, niște ouă prăjite cu șuncă sau o farfurie cu ciorbă. Alteori, la câte o casă de gospodari eram așteptată cu plăcinte poale-n brâu cu brânză. În timp ce stăteam la
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
echivalentă cu a lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Mă întrebam cu teamă, dar și curiozitate, cam ce-o fi vrând "organul" cu mine, un asistent oareșcare la Științe sociale. M-am pus la "patru ace" și am pășit cu sfială, pentru prima dată, pe culoarele lungi și reci ale "sediului". Când am fost invitat în cabinetul "tovarășului", am observat pe un scaun, în fața biroului monumental, un alt "tovarăș", mai puțin impozant decât "sosia" lui Ștefan cel Mare. Tovarășul "Prim", prezentându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
această dată. Toate grupele evreiești din noile provincii românești aveau tendințe centrifuge antinaționale așa de accentuate, încât ar fi fost o copilărie să se nege această realitate. În Transilvania evreii erau filomaghiari furioși, în Bucovina și în Basarabia filoruși fără sfială. Și peste tot, chiar în Vechiul Regat, promotorii comunismului antinațional erau tot evreii. În aceste condiții, cine ar fi putut nega cu bună credință (dacă nu era cu desăvârșire orb) că problema evreiască nu mai este una economică și de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
209] îngrășat de toate bunurile lumești cu care s-a îmbuibat, semănând a orice, numai a smerită față bisericească nu! În sfârșit, Episcopul de Constanța, liberal notoriu, ia pe față bani grei pentru hirotonisire și pentru orice parohie, spunând fără sfială teologilor săraci: „De ce ești prost? Însoară-te cu o fată bogată, căci fără 200.000 de lei nu te hirotonisesc!”; în chipul acesta și-a înzestrat cu milioane pe fiecare dintre cei patru copii. Tot el a siluit o călugăriță
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
a cartierelor muncitorești din Londra, și desigur din celelalte mari orașe industriale ale Angliei, dar eu mă refer la aceea din Londra, pe care am văzut-o în 1932. De altfel, la întoarcerea din Rusia, după demobilizare, am spus fără sfială tuturor prietenilor mei că Românii n-au dreptul să vorbească despre „barbaria” din Rusia sovietică (termen folosit de preferință de propaganda antonesciană) deoarece n-am văzut la Odes[s]a mizeria mahalalelor bucureștene și de-a lungul Transnistriei n-am
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
a creat pe amândoi, Coloși barbari sculptați din propria-i gândire Și vreți acum să ne-nchinăm la voi?! Trudit, cobor în vechia-mi îndoială, Ca-ntr-un infern și tot mai răzvrătit, Să smulg din suflet orice teamă și sfială Și să sfărâm eu însumi ce-am cioplit! S[pitalul]. Rahova 8-10 august 1954 În grădina tinereții În grădina parfumată-a tinereții, Peste care atâtea ierni cumplite-au nins, M-am întors și m-au întâmpinat scaieții Deziluziilor câte m-
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
în acest început de toamna, după “Probaje” - Schimbarea Domnului la Fata - odată cu primele frunze îngălbenite, ce vor troieni curând cărările si cârdurile de cocori vor pleca săgetând cerul, se aduna 54 de ani... de când, copii fiind, treceam cu emoție si sfiala, speranțe si vise, pragul renumitei scoli de la Rădăuți... Peste frumoasele noastre primăveri de atunci, s-a așternut, ca o singură clipă, povara a peste jumătate de veac, dar nu si uitarea... Am revenit din depărtări, spre locul amintirilor noastre, unde
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93265]
-
Tolstoi, întrucît avem de-a face cu o societate de oameni bogați, cu profesii mai mult decorative, plictisiți, cultivați, manierați, înșelîndu-se cordial și intrând în dramă cu ținută distinsă. În Îndreptări, latura cea mai nimerită este studierea acelui fel de sfială care la ardeleanca Mia se socotește a veni dintr-o educație sănătoasă și necomplicată. Fără a fi un mare romancier, Duiliu Zamfirescu merită elogii pentru fineța unor analize, pentru crearea atmosferei mondene, în fine, pentru sobrietatea stilistică și intuițiile lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
au fost aduse sfintele pirostrii ale cetății cum este datina străbună(veche) pen-tru a fi înălțat întreg la ceruri. Eu am fost vioi și am alergat să-i duc cele necesare cinstitului somn de veci. Am ieșit și plin de sfială am aprins lampa Salvatorului sau Mîntuitorului(IOI). Mulțimea adunată s-a îmbrăcat frumos și a dansat cîntînd ca un șuvoi. Preoții șoptind(spunînd rugăciuni) au curățat pirostriile(de cenușă) iar eu am alergat să-i duc salvarea. Suferința și murdăria
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mai rapidă și mai posibilă. Capitolul 2 CONCEPTUL DE CREATIVITATE Michele Shea 2.1 Istoric al conceptului de creativitate Misterul creației a fascinat spiritul uman din timpuri imemoriale. Secole de-a rândul apropierea de universul creației s-a făcut cu sfială și venerație. În trecut, individul creativ era perceput ca un vas gol pe care ființa divină îl umplea cu inspirație, pentru ca el să își reverse ideile pline de grație cerească. Se considera că produsul creației prin originalitatea sa nu își
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
că, nemaifiind bila în pensionat, toată lumea vorbea românește. Însă niciodată direcțiunea institutului nu s-a gândit că e păcălită, deși sistematic bila era întotdeauna la un elev care pleca acasă sâmbătă seara. Și astfel toată lumea vorbea acum românește fără nici o sfială. Cu toate acestea însă, între elevi era mare solidaritate și multă bună-cre dință. Niciodată complotul n-a fost trădat și niciodată un elev, surprins că vorbește românește, nu a contestat faptul și nu a refuzat să primească bila. Totuși spiritul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
simțit nevoia să mă asigure o dată în plus: „Da, domnul meu, perene!” Aplombul său nesănătos, tragicomic, m-a lăsat pur și simplu fără replică. Trebuie să fii ori beat, ori nebun (sau ambele), ca să-ți proclami cu atîta lipsă de sfială „perenitatea”! Apropo de scrisul după calendar, pe la mijlocul lui iunie am primit de la latinistul Grigore Tănăsescu, alt autor care „vroia (probabil) să intre în eveniment”, cîteva pagini cu titlul „Eminescu - exponent al umanismului getic și latin”. După înfățișarea hîrtiei, ele fuseseră
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ea parte din această experiență. Matei Călinescu mi-a povestit, cândva, sărbătoarea de Thanksgiving petrecută la Chicago Împreună cu cele două cupluri, Alexandra și Saul Bellow, Cristinel și Mircea Eliade. Părea evidentă, după cât am Înțeles, emotivitatea până la timiditate a Îndrăgostitului Bellow, sfiala cu care se mișca În noul rol. Am avut eu Însumi confirmarea acestei impresii. În cele câteva zile pe care le-am petrecut În 1998 În Vermont În casa de vară a scriitorului, am aflat că frumoasa vilă fusese construită
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Însumi confirmarea acestei impresii. În cele câteva zile pe care le-am petrecut În 1998 În Vermont În casa de vară a scriitorului, am aflat că frumoasa vilă fusese construită la dorința Alexandrei Bagdasar. Bellow vorbea cu anume ezitare, chiar sfială despre Alexandra, nu avea chef să intre În amănunte. Era evident că rana nu se Închisese. Prezența noii sale soții nu Încuraja, bineînțeles, confesiunea; faptul că ne aflam În casa dorită de fosta iubită și soție nu putea fi cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
precum și un studiu asupra lui Richard Wagner. În poezia ei însă orientarea simbolistă se reflectă mai mult prin câteva reminiscențe. Agoniile florale, „înfloririle negre”, avatarurile, peisajele acuzând o boală secretă acoperă un lirism minor, nutrit de o pasiune refulată în sfială și în prematură resemnare. Oprirea la câteva figuri simbolice (Ofelia, Sulamita, Don Juan) nu aduce note inedite, în schimb evocarea Luizei de la Vallière și a Sfântului Francisc din Assisi dezvăluie un fior de autentică pietate. Poeziile de după 1923 dovedesc o
FROLLO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287094_a_288423]
-
a numeroase restituiri istorico-literare (lexicon rămas în faza predării la tipar); Dicționarul general al literaturii române, pentru care a pregătit alte numeroase articole. S-a implicat, ca revizor, și în realizarea unui Dicționar enciclopedic ilustrat (Chișinău, 1999). Aproape nimic din sfielile sau ezitările începătorului nu se regăsește în scrisul, de o neașteptată maturitate, al deținătoarei rubricii „Critica criticii” din „Iașul literar” (1966-1967), în spațiul căreia D. își exersează spiritul de discernământ. E un discurs bine strunit, cu accente de fermitate și
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
ale femeilor întâlnite: „Îți sărut prefigurările coapsei / și aburii muzicali din preajma umerilor / și sânii - calde basoreliefuri. Nu știu cum arăți. Vei fi fost călătoarea / rezemată de canaturile unei ferestre de tren / sau adolescenta cu brațe bizare din gara Predeal / care pipăia cu sfială obrajii munților, / spunându-le ceva.” Ultimul volum de versuri publicat în țară, Dragostea e pseudonimul morții (1980), se face ecoul oboselii unei existențe văzute ca o „naștere amânată”. Versurile devin eliptice, fragmentare, iar poetul, convins că „adevărul e o femeie
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
au dzis, așé va, așé poruncește, aievea arată că nu ce mai de folos, ce ce mai plăcut le ieste, acéia să și aleagă. Și așé, voroava mea nu de ascuțite, ce de căptușite urechi ar fi lovit"43. Aparenta sfială a personajului ascunde, de fapt, orgoliul celui care se știe superior, prin puterea minții, celorlalți; Lupul gustă în intimitate savoarea de a fi singurul capabil să dezlege corect enigma care îi frământă atâta pe cei mulți, față de care manifestă și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de aproape cincisprezece ani), după ce câțiva ani relația lor fusese excelentă. Criticul îl ajutase pe Bolliac să intre în Societatea Filarmonică, îl publicase în Curierul românesc și îi sprijinise primele inițiative publicistice. Iar acesta îi răspunsese cu fidelitate, afirmată fără sfială 13. Ce a provocat ruptura? Bolliac se lansase recent în lumea presei editând Curiosul, un ziar de format asemănător Curierului românesc. Apoi, visa să organizeze prima societate pur literară din țară. Poate că a fost vorba de invidie, poate că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
detaliat descrise în sensul lor parodic. Pretendenții, care nu se tem de indignarea legitimă a oamenilor, nici de pedeapsa zeilor, ("umblați după nevastă-mea și n-aveți nicio teamă de zeii care stăpânesc cerul" (22.40))99*, sunt ființe fără sfială și fără rușine. În toată această orgie, libațiunile nu au nici un sens religios și arată doar că această manieră profană de a bea și mânca face din pretendenți niște sălbatici care nu cunosc instituțiile, justiția și măsura proprii omului. Crima
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]