3,661 matches
-
o felie de pâine. Mușcă din ea puțin câte puțin, ca dumicatul de anafură. Cu dreapta duce încet lingura la gură, după ce a împărțit mâncarea în porții mărunte. Nu știu ce are în farfurie și nici nu are importanță. Mănâncă singură, cu sfințenie pentru bucate. O desprind din cadru și o așez la masa ei din bucătărie. Îi recunosc gesturile, doar că aici stă cu brațele atârnate în aer. Nu are loc să le sprijine de masa rotundă, pe care, din felia care
TABLOURI: FEMEIA CU BATIC de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/341035_a_342364]
-
cu blândețe, lenea de hărnicie, răutatea de bunătate, zgârcenia de dărnicie, vrăjmășia de dragoste, desfrânarea de curăție, mândria de smerenie, invidia de bucurie pentru binele aproapelui, calomnia de respectarea onoarei semenului. Fără aceste virtuți chiar dacă ne ostenim nu ajungem la sfințenie. Înspre această stare au râvnit nevoitorii de la Rîmeț și râvnesc și maicile de astăzi, dimpreună cu duhovnicii lor, în acest loc râvnit de reconfortare duhovnicească. Documentele puține scrise nu expun explicit viața sfinților de aici. Inscripția din biserica veche îl
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
bisericească, încă din anul 1955. Cu mult înainte de a fi descoperită inscripția care-l pomenește pe Ghelasie ca arhiepiscop al românilor din Transilvania, locuitorii satelor din jurul mănăstirii cinsteau amintirea unui monarh cuvios, cu același nume, cu o viață plină de sfințenie, cu dragoste față de păstoriții săi. Sfintele sale moaște, descoperite în chip minunat la mănăstirea Rîmeț, în urmă cu peste o jumătate de veac, au săvârșit multe vindecări în rândul dreptcredincioșilor creștini. Multe din faptele sale au rămas povestite, din generație
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
eu în interpretare. Colegii m-au smuls apoi din carlinga avionului și mi-au făcut botezul, tăvălindu-mă prin mărăcini. Cu fundul și cu spatele în pielea goală m-au tăvălit fără milă prin tufele de mărăcini. Păstrez încă cu sfințenie și acum maieul cu urme de sânge și iarbă, chiar îmi face mare plăcere când îmi aduc aminte de acele momente. Iar mama, săraca, timp de două săptămâni a cules din trupul meu cu penseta, ghimpi și alte resturi ascuțite
PARTEA A III-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341363_a_342692]
-
Epistolă către Corinteni: „Căci bărbatul necredincios se sfințește prin femeia credincioasă și femeia necredincioasă se sfințește prin bărbatul credincios” (1 Corinteni 7:12-14). Însușirile familie creștine sunt: unitatea și egalitatea între cei doi; dragostea și buna învoire dintre soți; curăția; sfințenia, care trebuie să sălășluiască în fiecare familie pentru că Taina Cununiei mare este după cum ne relatează și Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Efeseni: „Taina aceasta mare este; iar eu zic în Hristos și în Biserică” (Efeseni 5:32); și trăinicia
PR. PROF. DR. IOAN C. TEŞU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341414_a_342743]
-
autorului te trimite cu fiecare fragment într-o manieră nostalgică în vremurile și locurile de care, fiecare în parte și toți la un loc, nu s-au desprins niciodată. Regăsim în fiecare protagonist adânc înrădăcinat și în ciuda timpului păstrat cu sfințenie, sentimentul de dragoste față de glia străbună, de neam și de țară, sentiment doar amorțit și păstrat undeva în cuferele scumpe ale sufletului și care are nevoie de un mic gest, de vibrația dulce a limbii, a dulcelui grai românesc, pentru
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341475_a_342804]
-
nu este sfânt decât Unul Sfânt Iisus Hristos. Și în acest fel, la nivelul jalnicei "vrednicii" omenești, ușa este încuiată; nu există nimic ce putem oferi și care ne-ar face "vrednici" de acest Dar Sfânt. Într-adevăr nimic, cu excepția Sfințeniei lui Iisus Hristos însuși pe care El în nesfârșita Sa dragoste și milostivire ne-a împărtășit-o și nouă, făcându-ne "seminție aleasă, preoție împărătească, neam sfânt" (I Petru II, 9). Sfințenia Sa și nu a noastră este aceea care
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
de acest Dar Sfânt. Într-adevăr nimic, cu excepția Sfințeniei lui Iisus Hristos însuși pe care El în nesfârșita Sa dragoste și milostivire ne-a împărtășit-o și nouă, făcându-ne "seminție aleasă, preoție împărătească, neam sfânt" (I Petru II, 9). Sfințenia Sa și nu a noastră este aceea care ne face sfinți și astfel "vrednici" a ne apropia și a primi Sfintele Daruri. Căci așa cum Nicolae Cabasila spune în comentariul său asupra acestor cuvinte: "nimeni nu are de la sine însuși sfințenia
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
Sfințenia Sa și nu a noastră este aceea care ne face sfinți și astfel "vrednici" a ne apropia și a primi Sfintele Daruri. Căci așa cum Nicolae Cabasila spune în comentariul său asupra acestor cuvinte: "nimeni nu are de la sine însuși sfințenia, deoarece aceasta este rezultat al virtuții omenești, ci toți o avem de la și prin Iisus Hristos. Atunci când pui sub soare mai multe oglinzi, toate strălucesc și răsfrâng raze de ai crede că se văd mai mulți sori, dar în realitate
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
viață, omul în întregime, trup și suflet, au fost sfințite de Iisus Hristos și făcute sfinte, și fiind sfinte "nu ne aparțin". Singura întrebare adresată omului este dacă dorește și dacă este pregătit să primească, în smerenie și ascultare, această sfințenie oferită lui, din dragoste și din nemărginita milostivire a lui Dumnezeu. Mai întâi Crucea pe care el trebuie să răstignească pe omul cel vechi cu patima și stricăciunea sa, și apoi harul și puterea de a lupta neîncetat pentru creșterea
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
vieți noi și sfinte la care a fost făcut părtaș. Participăm la Sfânta Împărtășanie doar fiindcă am fost făcuți sfinți de către Iisus Hristos și în Domnul Hristos; și participăm la aceasta pentru a deveni sfinți, adică, pentru a plini darul sfințeniei în viața noastră. Atunci când nu realizam aceasta, "mâncăm și bem cu nevrednicie" - când, cu alte cuvinte, primim împărtășania gândindu-ne la noi ca fiind "vrednici" prin noi înșine și nu prin sfințenia lui Iisus Hristos; ori când primim împărtășania fără
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
a deveni sfinți, adică, pentru a plini darul sfințeniei în viața noastră. Atunci când nu realizam aceasta, "mâncăm și bem cu nevrednicie" - când, cu alte cuvinte, primim împărtășania gândindu-ne la noi ca fiind "vrednici" prin noi înșine și nu prin sfințenia lui Iisus Hristos; ori când primim împărtășania fără a o raporta la întreaga viață ca rațiune a ei, și, de asemenea, ca putere a transformării vieții, că intrarea inevitabilă pe "cărarea cea îngustă" a nevoinței și a strădaniei. A realiza
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
și cu atâta credință, încât judecându-ne nevrednici... să căutăm și mai multe leacuri pentru rănile noastre. N-am fi, de altfel, vrednici să primim nici împărtășania anuală, dacă ne-am lua după unii care, în așa chip măsoară vrednicia, sfințenia și meritul tainelor cerești încât socotesc că împărtășania nu trebuie luată decât de cei sfinți și nepătați și nu mai degrabă pentru că această participare să ne facă sfinți și curați. Aceștia, fără îndoială, cad într-o mai mare trufie decât
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
cler și laici, încât primii nu doar că pot dar trebuie să primească des Sfânta Împărtășanie, în vreme ce laicilor nu le este permis. Încă o dată aici îl putem cita pe Sfântul Ioan Hrisostom care a apărat, mai mult decât orice altceva, sfințenia Sfintelor Taine și a insistat asupra pregătirii cu vrednicie pentru Sfânta Împărtășanie. Astfel, marele pastor ("Pastorul lui Herma") scria: Sunt împrejurări când preotul nu se deosebește de cel supus, adică de cel mai jos decât dânsul, de pildă când trebuie
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
metaforă la simbol, la un cod lingvistic răpanian: „Pentru că eu am păzit Cuvântul răbdării Tale/ și Tu mă vei păzi pe mine de ceasul încercării,/ de Cel ce peste toată pronia Limbii Române va curge,/ peste cele șapte chakre ale sfințeniei Patriei mele,/ cu șapte poeme atârnând de chivăra busuiocului ... Construcția originală urmează o traiectorie circulară spre Poezia înaltă, centrată pe sine însăși. CARTEA a III-a ‒ Viitorul trecut: voi fi!, din perspectiva creației, concentrează marile teme abordate: trăirea intensă sub
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
în contact cu sufletele distinse din istoria culturii și civilizației, au cunoscut invențiile, descoperirile și realizările lor și i‑au luat ca model. Prin cartea înțeleaptă, acești titani ai spiritului s‑au luminat cu valorile absolute, adevărul, binele, frumosul și sfințenia și s‑au transfigurat de puterea duhului lor. Dacă un om se prețuiește cum își folosește timpul liber, apoi această prețuire este direct proporțională cu lectura pe care o face. Un vechi și verificat proverb românesc spune: Spune‑mi cu
“VOUĂ TINERILOR, VĂ ZIC: TRĂIŢI-VĂ TINEREŢEA!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342123_a_343452]
-
Frumusețea Prescott-ului și a împrejurimilor lui, a acestui spațiu infinit mă transpune într-un univers real de copil care desenează o lume mai bună, mai fără de păcate, mai atentă la durerea semenilor. Și uite așa, sub ploaia imaginilor păstrate cu sfințenie în memorie, prelingându-se suav și blând spre suflet, îmi dau seama că nicio intemperie, nici o criză economică sau socială, nicio eră politică nu ne poate văduvi de ceea ce avem mai de preț: AMINTIRILE! Nu, nu confund România cu nimic
PRESCOTT, O SCENĂ MIRIFICĂ PE HARTA ARIZONEI! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341731_a_343060]
-
viață religios. Teologia este experiența adevărului dumnezeisc de viață și, în Tradiție ortodoxă, a lui Iisus Hristos Domnul, Domnul istoriei și Domnul cosmosului, Dumnezeul acestei lumi, Care este împărtășit în cadrul Bisericii, în interiorul unei Tradiții pline de viață, care conduce înspre sfințenie. Dacă reușim să evidențiem fundamentele patristice, asumate în conștiința eclezială, în relațiile dintre teologie și știință, cred că putem veni cu ceva consistent. Și putem deschide o perspectivă care n-a fost aprofundată până în momentul de față. Am încercat, împreună cu
TEOLOGIA SE POATE AFLA ORICÂND ÎNTR-UN DIALOG ONEST CU ŞTIINŢA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341724_a_343053]
-
dus de val, cauți fuguța sunetele primordiale ale nașterii, familiarismul cert al materiei” (pag. 76). În timpurile căderii aproape totale în capcana materialității, un fragment ca acesta poate revela răspunsuri unor căutători de cauze. Spre finalul volumului, dobândim apropierea de sfințenia propriei ființe, dincolo de coaja (sau masca) așezată pe fiecare de legile pe cale de dispariție. Și asta numai după ce afli „ora putreziciunii, descompunerea cu o protagonistă care cere, prin blestemul cărnii ei, pământul, blânda și în sfârșit materna îndurare de tine
PATRUZECI DE SECUNDE de CONSTANTIN POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341750_a_343079]
-
inimă la adresa ființei care oferă și întreține viața pe pământ, un poem în proză.” În căutarea timpului pierdut „Să cauți amintirile locurilor și ale ființelor în care și cu care ți-a trecut viața... Să ridici viața, povestea ei la sfințenia sensului și la conștiința de sine... Nu mai poți regăsi copilăria și tinerețea, desigur, dar poți găsi răspunsuri la unele întrebări.” Aceste rânduri din debutul romanului „Cartea mamei” ne duc cu gândul la creația monument a lui Marcel Proust, „În
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
Sinod o pecetluiește prin slujba canonizării. Adică “Trebuie să vă spun mai întâi că nu Biserica îi face pe sfinți. Nu noi, Sinodul Bisericii, îi facem pe sfinți. Ci pe sfinți îi face Dumnezeu și poporul. Dumnezeu - pentru că le recunoaște sfințenia lor și poporul - pentru că păstrează în memoria sa faptele lor. Dar va veni și vremea sutelor și miilor de preoți și credincioși care au fost închiși și bătuți pentru credința lor creștinească în închisorile comuniste...” - ne mărturisește, la începutul acestui
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
chiar dacă te torturează, chiar dacă te ucid; întreaga cohortă de mizerii (foamea, frigul, promiscuitatea fizică) sunt percepute ca rețetă ascetică; în locul urii pe care regimul o cultivă cu asiduitate se naște iubirea, înțelegerea, toleranța; suferința - scară spre ceruri - devine generatoare de sfințenie. Din punct de vedere creștin, singurul răspuns care îi poate fi dat comunismului este afirmarea a tot ceea ce el neagă: afirmarea libertății, a spiritualității, a existenței lui Dumnezeu și, prin această afirmare, intrarea în conflict direct cu comunismul. Omul creștin
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
nu este sfânt decât Unul Sfânt Iisus Hristos. Și în acest fel, la nivelul jalnicei "vrednicii"omenești, ușa este încuiată; nu există nimic ce putem oferi și care ne-ar face "vrednici"de acest Dar Sfânt. Într-adevăr nimic, cu excepția Sfințeniei lui Iisus Hristos însuși pe care El în nesfârșita Sa dragoste și milostivire ne-a împărtășit-o și nouă, făcându-ne "seminție aleasă, preoție împărătească, neam sfânt"(I Petru II, 9). Sfințenia Sa și nu a noastră este aceea care
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341755_a_343084]
-
de acest Dar Sfânt. Într-adevăr nimic, cu excepția Sfințeniei lui Iisus Hristos însuși pe care El în nesfârșita Sa dragoste și milostivire ne-a împărtășit-o și nouă, făcându-ne "seminție aleasă, preoție împărătească, neam sfânt"(I Petru II, 9). Sfințenia Sa și nu a noastră este aceea care ne face sfinți și astfel "vrednici"a ne apropia și a primi Sfintele Daruri. Căci așa cum Nicolae Cabasila spune în comentariul său asupra acestor cuvinte: "nimeni nu are de la sine însuși sfințenia
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341755_a_343084]
-
Sfințenia Sa și nu a noastră este aceea care ne face sfinți și astfel "vrednici"a ne apropia și a primi Sfintele Daruri. Căci așa cum Nicolae Cabasila spune în comentariul său asupra acestor cuvinte: "nimeni nu are de la sine însuși sfințenia, deoarece aceasta este rezultat al virtuții omenești, ci toți o avem de la și prin Iisus Hristos. Atunci când pui sub soare mai multe oglinzi, toate strălucesc și răsfrâng raze de ai crede că se văd mai mulți sori, dar în realitate
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341755_a_343084]