1,807 matches
-
lumea aceasta, din „temnița Demiurgului” (haec cellula creatoris)24? Doar ascetistul riguros, incluzînd encratismul (respingerea căsătoriei), poate ajuta la o asemenea evadare 25, motiv pentru care Tertulian, care nu era partizan al căsătoriei 26, va ajunge totuși să apere matrimoniul sfințit 27. Polemistul va insinua chiar că marcioniții se lasă să moară prin Înfometare (apocarteresis) pentru a-și arăta disprețul față de Demiurg 28. Aici se află, potrivit lui Tertulian, esența Însăși a doctrinei lui Marcion, expusă În lucrarea bine intitulată Antiteze, care
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pură (5); suc (5); vie (5); a bea (4); nevoie (4); ploaie (4); sănătate (4); sursa vieții (4); umed (4); val (4); bea (3); cristalină (3); curge (3); existență (3); limpezime (3); liniște (3); necesitate (3); pește (3); pur (3); sfințită (3); adîncă (2); aer (2); agheasmă (2); albastru (2); chioară (2); claritate (2); cristal (2); curățenie (2); curgătoare (2); Dorna (2); esența vieții (2); fericire (2); înviorare (2); mîncare (2); multă (2); necesar (2); ocean (2); pahar (2); pîine (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); copil mic (2); cruce (2); curățare (2); emoție (2); etapă (2); iertare (2); Iisus (2); mir (2); oală (2); puritate (2); sacru (2); scump (2); sfințire (2); tradiție (2); act spiritual; adevăr; Adi Minune; adult; agheasmă; alb; alinare; apă sfințită; apă sfîntă; ateu; baie; bani; bani pierduți; băiețel; Bobotează; de la botez; bunică; cadă; cană; capul; catolic; cazan; Cătălin; chef; colac; a creștina; creștinătate; creștinesc; creștinizare; cumătru; cumetri; cununa; a da un nume; datină; dedicare; degeaba; divin; divinitate; drăgălășenie; duminica; eliberare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înșelătorie; întoarsă; întuneric; jertfire; joc; lanț; latină; lucru sfînt; marmură; masă; mănăstire; minune; muritor; neplăcere; ortodox; părăsită; părinte; păzitor; piatră; de piatră; pierdere; pompe funebre; popă; protecție; război; rece; mă rog; roșu; scîrbă; seara; semn bisericesc; semn religios; senin; sfinți; sfințită; sfinx; ceva sfînt; slab; smerenie; sobru; stîlp; stop; supărare; talisman; teamă; temelie; tradiție; trei; sf. Treime; trist; trup; țuică; unică; veșnicie; viață; voință (1); 790/167/62/105/1 cu: împreună (182); fără (37); și (37); mine (35); el (28
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
biserică (67); sfîntă (60); rugăciune (59); religie (41); tablou (21); sfințenie (13); idol (11); Isus (10); pictură (10); divinitate (7); Maica Domnului (5); rugă (5); sfinți (5); suflet (5); cruce (4); Fecioara Maria (4); frumoasă (4); imagine (4); iubire (4); sfințită (4); divin (3); închinare (3); ortodox (3); chip (2); creștin (2); Hristos (2); Isus Hristos (2); închinat (2); mare (2); Maria (2); perete (2); portret (2); preot (2); ramă (2); respect (2); sacru (2); spirit (2); viață (2); accentuat; alune; apreciere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mama coace; margarină; maro; miere; mîine; mîncare de bază; morar; mucegăită; muștar; necesar; necesitate; nefeliată; nisip; a noastră; noastră; nucă; nu-mi place; ouă; pateu; patrie; pămînt; părintesc; piță; pîine; plictiseală; prostie; roadă; sabia; sațietate; sănătate; sărăcie; sătulă; scorțișoară; sec; sfințită; smîntînă; tare; tărîță; trăire; trup; umplute; veche; veșnicie; vitamina B(1); 795/178/70/108/0 plăcut: frumos (175); drăguț (42); dulce (22); drag (20); bun (19); agreabil (17); neplăcut (17); miros (14); plăcere (10); zîmbet (10); fericire (8); iubit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
femeia care a născut într-o apă în care s-au pus diferite plante mintă neagră, mărar, romaniță, gălbinele, tămâiță, zmeurică, sulfină, nalbă, poala Sântă-Măriei, calapăr, lemnul Domnului, strohuri de fân. Apoi, moașa îi toarnă în vârful capului femeii apă sfințită și o spală pe tot corpul, iar "nepoata" (femeia) spală, apoi, mâinile moașei tot cu apă sfințită 207. După ce spală și cămașa femeii în aceeași apă, moașa ia "scăldătoarea" și o aruncă într-un loc retras, "pe unde nu umblă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
romaniță, gălbinele, tămâiță, zmeurică, sulfină, nalbă, poala Sântă-Măriei, calapăr, lemnul Domnului, strohuri de fân. Apoi, moașa îi toarnă în vârful capului femeii apă sfințită și o spală pe tot corpul, iar "nepoata" (femeia) spală, apoi, mâinile moașei tot cu apă sfințită 207. După ce spală și cămașa femeii în aceeași apă, moașa ia "scăldătoarea" și o aruncă într-un loc retras, "pe unde nu umblă nici oamenii, nici vitele, anume ca să nu calce într-însa și să se bolnăvească" 208. Dacă se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
12 judecători (ursitori) nevăzuți, aflați lângă fereastră, "urzesc"soarta copilului, decisivă fiind predestinarea celui de-al 12 judecător. În acest timp, "baba" (moașa) scaldă copilul, zicând: "Finul / fina vei scălda / Cu aur vei stropi". Apoi, "baba" stropea copilul cu apă sfințită, dându-i și mamei să bea. Tot cu acea apă, stropea casa și odaia pentru a-l feri pe copil de șerpoaică. Când avea loc "colocăria" (masa închinată nașilor), mama punea în fața fiecărui mesean o ulcică (cană) cu apă care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
argintul strecurat, / Ca maica ce te-a dat, / Ca soarele când răsare, / Ca busuiocul cu floare..."368 În ziua de Bobotează, când se sfințește apa, "toate apele, atât cele curgătoare, cât și cele stătătoare, atât izvoarele, cât și fântânele, rămân sfințite, după unii, în decurs de două săptămâni, iar după alții, chiar șase săptămâni."369 În cele mai multe părți ale Bucovinei, în ziua de Sân-Toader, femeile se scoală dis-de-dimineață, până la răsăritul soarelui, înainte "de a-și scoate Sân-Toader caii săi la pășune
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
proaspătă, împodobite cu flori, mai ales cu busuioc, legate la torți cu ață (strămătură) roșie, împreună cu o lumânare.389 În a doua zi de Duminica Mare, în Bucovina, întreaga comunitate, împreună cu preotul, merg la câmp ca să stropească holdele cu apă sfințită pentru a fi rod bogat în anul respectiv.390 De Rusalii, apa are puteri apotropaice și este utilizată în descântecele de iele: "...Voi, șoimanelor! / De-ți fi / Din miez de noapte, / De-ți fi / Din răsăritul zorilor, / De-ți fi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
exterioare la devenire. În mitologia românească, aerul a fost asociat cu vântul, cu pomul vieții sau cu pasărea, elemente care fac posibilă continua relaționare dintre planul cosmic și planul terestru. În mentalitatea țăranului român, aerul, stricto sensu, reprezintă o pânză sfințită care înfățișează chipul lui Isus Hristos și care este așezată în mijlocul bisericii, în Vinerea Mare. După scoaterea "aerului", în unele părți din Bucovina, toți oamenii trebuie să treacă pe sub această icoană de pânză pentru a fi sănătoși. Lumânarea de la aer se folosește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la lune de la boiteuse) OCTOMBRIE DES VOYAGES WYN MANOTH (luna de cules viile) KOSO-PERSK (la lune de l`accouplement des chèvres) NOIEMBRIE DU CASTOR WIND-MANOTH (luna cu vânt) LISTOVGNOI (la lune de la chutte des feuilles) DECEMBRIE DE LA CHASSE HEILIG-MANOTH (luna sfințită) GRUELEN (la lune dévorante) În concepția tradițională a satului românesc, fiecare anotimp începe cu o sărbătoare:primăvara își are începutul la Dragobete (24 februarie), vara își are obârșia la Sfinții Constantin și Elena (21 mai), e toamnă începând cu Ziua
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
liliacul este o încarnare a sufletelor morților, dar are și rol apotropaic, aducând noroc, fiind răstignit pe porțile caselor sau îngropat sub pragurile caselor 276: "Liliacul e făcut din șoarece. Șoarecele ce stă în biserică și roade din nafăra cea sfințită capătă aripi și se face liliac. (...) se face și din nafăra de la Paști, adică din pasca cea sfințită, care e tot nafără...de-a mânca vreun șoarece din casă. Liliacul e bun de dragoste. În Bucovina se spune că e
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
caselor sau îngropat sub pragurile caselor 276: "Liliacul e făcut din șoarece. Șoarecele ce stă în biserică și roade din nafăra cea sfințită capătă aripi și se face liliac. (...) se face și din nafăra de la Paști, adică din pasca cea sfințită, care e tot nafără...de-a mânca vreun șoarece din casă. Liliacul e bun de dragoste. În Bucovina se spune că e bun pentru negustorie. Când mergi cu marfa la târg, tragi cu grebluța și o mulțime de cumpărători vin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Se poate vorbi despre "dimensiunea imaginii" mișcată de timp de un anumit sentiment al suspendării în afara trecerii, sau inclus în el. "Ciudat, această toamnă e ca o ctitorie/ De doamnă și domnițe subțiri sosind din fum/ Se deslușesc în aer sfințite patrafire/ Și bântuie o legendă din cum în nu știu cum/ De unde, nu știu unde și încotro. Latin/ și georgic se aude un cântec peste toate". O contopire a cerului cu pământul își face loc: ("Și seara-i spovedită cum n-a fost nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mort se varsă într-un loc retras, ca să nu umble cineva în ea, fiind un mare păcat. Ciubărul în care s-au spălat hainele mortului, dacă se spală în nouă ape, e ca și cum s-ar fi turnat în el apă sfințită. Dacă un mort se trece peste o apă, una din rudele lui aruncă în acea apă un ban, plata podului. Cei care petrec pe un mort pînă la mormînt se spală pe mîni cu apă cînd se întorc acasă, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bete lungi, că nu se mai însoară ori mărită finul ori fina. Biserică Biserica e un întreg atelier de duhuri rele. Aici se nasc liliecii, care mănîncă din nafură; aici își fac plan strigoii, care în special o stăpînesc de după sfințitul soarelui pînă în cîntători*. Cine cade în biserică în anul acela moare. Bîrnă Cînd trosnesc bîrnele de la casă e semn rău. Blagoveștenie A doua zi de Blagoveștenie [Bunavestire] nu se lucrează, că sînt părinții blagoveștenilor și e rău de lingoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să-ți scoată cloșca mai mulți cocoși printre pui, să ți-o așeze pe ouă un băiet în norocul lui; dacă vrei să-ți scoată puice, să ți-o puie o fată. Cînd pui cloșcă, să stropești ouăle cu apă sfințită și să pui cîteva fire de iarbă verde peste ele, ca să atragă puii, să iasă toți din ouă. Cînd femeia pune cloșcă pe ouă, să nu meargă nimeni la casă, că va duce cioara puii. După ce cloșca a scos puii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la gît sau cîte-o cruciuliță; cailor li se împletește fir roșu la coamă sau în coadă. Cînd se pornește primăvara plugul la arat, se înconjoară el de trei ori, mai înainte de a ieși pe poartă, cu tămîie, busuioc și apă sfințită, cu care se stropește el și vitele, ca să nu se prindă deochiul de vite. Copilul mic să nu se arate în oglindă pînă nu împlinește anul, căci se deoache singur, văzîndu și chipul. Cînd vezi ceva frumos - vită ori ființă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i semn de mare primejdie. Să nu miroși de pe mormînturi, că nu-ți merge bine. Florii (sărbătoare) în ziua de Florii se înghițesc mîțișoare* sfinte spre a fi scutit de durerea de grumaz. Tot atunci se ating vitele cu mîțișoare sfințite, ca vitele peste an să fie înflorite, adică frumoase. Mîțișoarele se păstrează și vara; la vreme de zloată, trăsnete și grindină, se pune o crenguță din ele pe foc și se crede că fumul lor împrăștie zloata, trăsnetele și grindina
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
adică se usucă pe picioare și moare. (Gh.F.C.) Lene Să ieși pînă la poartă după cel ce-ți vine în casă, că numai așa iese lenea din tine ori dintr-ai tăi. Liliac (arbust) Poporul îngroapă la Paști ciolanele purcelului sfințit și crede că din ele va răsări un liliac. Liliac (animal) Se crede că șoarecele care a ros nafura se preface în liliac. Liliacul prevestește moarte. Dacă-i dai cuiva liliac pisat în mîncare, îl faci să-și piardă cumpătul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
femeia se scaldă într-o apă în care au fost fierte hămei, căpușnic* și floare de romaniță. Dacă vreo femeie n-are prunci și vrea să aibă, atunci, la Bobotează, cînd sfințește preotul apa, ea să ieie mai întîi apă sfințită; acasă să și facă pogace* cu apă sfințită și să o mă nînce cu bărbatul. Femeia îngreunată trebuie să guste din tot ce vede, să-și aducă aminte că-i îngreunată la vederea tuturor lucrurilor urîte și să nu ție
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
au fost fierte hămei, căpușnic* și floare de romaniță. Dacă vreo femeie n-are prunci și vrea să aibă, atunci, la Bobotează, cînd sfințește preotul apa, ea să ieie mai întîi apă sfințită; acasă să și facă pogace* cu apă sfințită și să o mă nînce cu bărbatul. Femeia îngreunată trebuie să guste din tot ce vede, să-și aducă aminte că-i îngreunată la vederea tuturor lucrurilor urîte și să nu ție mînile în cruciș pe pîntece. Femeii împovărate să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să i se dea de mă-sa țîță pe pragul ușii, ca să nu capete la plîns arțag. Cînd copilul plînge prea mult, își face de cap. Cînd se pun cîrpele unui copil afară să se usuce, să nu le apuce sfințitul soarelui, căci capă tă copilul plîns prea mult; dacă însă le apucă afară, să le scuture pe foc, apoi să le aducă în casă. Cînd copiii mici plîng noaptea, se face „sara de muma-pădurii“. Se ține copilul în brațe și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]