3,671 matches
-
de pe hornul sobei, așa colora ceara într-o nuanță de negru. Apoi dintr-un lemn moale pregătea chișița, unealta cu care se încodeiază ouăle. Învăța-se de la mama ei această tehnică veche de încondeiere. În vârful chișiței lega cu o sfoară subtire firele din păr de porc ațezate într-un orificiu de tablă meșterit cu grijă dintr-o conservă, această tablă era preferata ei, putea să o taie ușor cu o foarfecă de grădină cu care curăța primăvara via. Odată ce chișița
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
streașina lui, iar sub ea se-ntorc sub formă de amor fără ființă dragii oameni pe care i-am pierdut o singură dată și îi găsim în toate clipele de dor! Putem cresta pe tocul ferestrei toate întoarcerile rândunelelor, pentru că sfoara vieții noastre nu e mai lungă decât o fereastră, dar nu putem cresta dorurile pentru că au numărul atomilor sforii! Dorul de Aurelian Andreescu nu e numai un dor, e de o mie de ori dor, și mai mult, pentru că Aurelian
AURELIAN ANDREESCU. PRINŢUL UNEI GENERAŢII CU LUCEFERI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374037_a_375366]
-
pierdut o singură dată și îi găsim în toate clipele de dor! Putem cresta pe tocul ferestrei toate întoarcerile rândunelelor, pentru că sfoara vieții noastre nu e mai lungă decât o fereastră, dar nu putem cresta dorurile pentru că au numărul atomilor sforii! Dorul de Aurelian Andreescu nu e numai un dor, e de o mie de ori dor, și mai mult, pentru că Aurelian Andreescu a topit și ultimele sale clipe, ca să cânte! De numai patruzeci și patru de ori i-a fost
AURELIAN ANDREESCU. PRINŢUL UNEI GENERAŢII CU LUCEFERI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374037_a_375366]
-
accelerat moartea. Iată în ce a constat acel accident. Într-o zi, pe când se preumbla în ograda institutului, Eminescu primește în regiunea parietală stângă a capului o mică piatră cu care un bolnav se juca, învârtind-o legată de o sfoară. Aceasta i-a produs o plagă de câțiva milimetri care interesa numai pielea și care s-ar fi cicatrizat repede dacă Eminescu, în obiceiurile sale de necurățenie, n-ar fi ridicat de mai multe ori pansamentul și nu și-ar
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
singur! - N-am vrut să zic asta! Tace. Lumina laternei dezvăluie o ușă metalică uriașă. Annike o împinge cu amândouă mâinile, ignorând scârțâitul jalnic al balamalelor. Este un fel de depozit sau dormitor comun, mă gândesc, judecând după hamacurile din sfoară ( ca niște plase pescărești ), prinse cu frânghii și cârlige de tavan. - Aici își ascundeau traficanții de carne vie „marfa”! îmi explică, văzând expresia uimită de pe fața mea. Vasul acesta este mai vechi decât pare! - Pirații din Caraibe mai lipsesc!! Izbucnește
DRUMUL APELOR, 21 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375467_a_376796]
-
făcea. Împletea îmbrăcăminte de lână alături de alte soții de senatori dacă trebuia, sau mergea prin școli și o făcea pe ,,Mama Națiuniiˮ după cum o porecliseră romanii în bătaie de joc...arătându-se grijulie față de studenți. Însă Livia Drusilla trăgea adeseori sforile amestecându-se în politică, sărind peste capul lui Octavian, iar dacă nu putea și nu putea, folosea fără rețineri și metode nedemne față de ceea ce dorea ea să pară, modesta și virtuoasa împărăteasă, și în anumite cazuri nu se sfia să
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
d. Aș fi stupid ca să prezint chiar și rezumativ cele mai „convingătoare detalii” despre hoțiile lui Iohannios și Ponta odată ce ne-am obișnuit ca ele să fie cât mai bine create, alimentate și prezentate de cei mai talentați fabricanți de sfori din Țară și din străinătate. Totuși, românii noștri franțuji, ne pot explica de ce și cum au stat ei atât de cuminți în urmă cu câțiva ani când, pe o ploaie torențială care i-a determinat pe români să abandoneze orice
A TRECUT ŞI ZIUA ROMÂNIEI... (SCRISOARE ADRESATĂ UNUI PRIETEN DE LA ANTIPOZI) de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371894_a_373223]
-
cât el turna cu banița în sac grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă împletită de bunica pe vârtelniță . Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
prilejul să se cunoască. » Amețesc. Pereții fântânii se învârt că un carusel. Iar eu mă izbesc de ei cu putere. E adevărat. Nu mai simt. Parcă mâinile mi-ar fi amorțite și încleștate cu putere într-un mod inseparabil, de sfoară. Nici loviturile nu reușesc să le despartă. Nu am puterea de a face povestea să se oprească. Nu mai pot nici să mă ridic singură la suprafață. Oare chiar voi fi blocată aici ? Cât timp ?...o lună, un an, doi
O NOUA SANSA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372025_a_373354]
-
lui , eu, în timp ce vorbesc cu ai mei. El, dintr-un capăt , eu, din celălalt. Eu, dintr-o lume , el, din altă... Ploaia s-a oprit , dar apă încă curge șiroaie peste mine. Încerc cu greu să îmi desprind mâna de pe sfoară. Are urme roșii și tăieturi însângerate, de la puterea cu care am strâns de ea. Îmi storc apă de pe haine, ca să îmi spăl rănile. Mă doare mai rau ce simt în acest moment, decât ce am pe mâini. Mă agat cu
O NOUA SANSA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372025_a_373354]
-
fata mamii, să nu te îndepărtezi prea mult, știi că sunt duhuri rele care bântuie pădurea și îți pot face rău sau, Doamne ferește, te poți rătăci. - Da, mamă, merg, nu mă îndepărtez! strigă fata. Zis și făcut. Își luă niște sfoară să poată lega lemnele și se porni la drum. Cântecul păsărilor și foșnetul frunzelor bătute de un vânticel cald, de primăvară, o făceau să cânte, zburdând pe poteca ce se afunda în inima pădurii. Totul era ca-n basm, iar
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
și mărimi. Groaznic! Poporul se scarpină, cam nedumerit... Savanții însă, că de aia-s savanți, vin cu o propunere de evitare a catastrofei! Se recomandă trecerea din nou la mai vechea și prietenoasa pungă din hârtie, la tradiționala țoșcă din sfoară, sau chiar la batista înnodată la capete. De spaimă, poporul muțește! Bine, unii muțiseră în scop de protecție încă de la prânz, dar erau totuși mai puțini decât acei care cască gura neîntrerupt la cel mai bun prieten al omului, televizorul
PUNGA DE PLASTIC-EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372331_a_373660]
-
încă o dată corectitudinea acelui dicton străvechi care spune: “non idem est si duo discunt idem”. ”Idem” este aici antisentimentalismul care înseamnă la mulți poeți tineri refuzul absolutismului afectelor, chiar al lirismului dar și al poeziei languroase înălțate la cer pe sforile melodicității și ... Citește mai mult PRIMA VERBA. DIFERENȚEAngela Nache: Miraculum (Ed. Dacia)” Întristări aburind fără rost/ Agonic prin ierburi prin stele ori lună/ Poezia nu-i acest paradis languros”... iată aici sugerata o poetica antisentimentală, apropiată principial de felul în
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
încă o dată corectitudinea acelui dicton străvechi care spune: “non idem est si duo discunt idem”. ”Idem” este aici antisentimentalismul care înseamnă la mulți poeți tineri refuzul absolutismului afectelor, chiar al lirismului dar și al poeziei languroase înălțate la cer pe sforile melodicității și ... XVII. VICTOR FELEA. JUBILAȚIA TRĂIRII, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 337 din 03 decembrie 2011. Între numeroșii poeți debutanți din ultima vreme Angela Nache e o figură aparte, aș spune chiar o singuratică, atât prin
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
mai bună învățătoare din Pitești mă avertizase că directorul cu pricina este un versat afacerist, pentru că odinioară când era șef în teritoriu detașarea acesteia în Pitești (lângă soțul funcționar) a costat-o două covoare ... persane ! Așa am fost tras pe sfoară de colegul pedagog și “educator”, prof.univ. I.T.R., care a devenit coauthor al cărții la care am trudit de unul singur zeci de zile și nopți de-a rândul, fără să pună o virgulă din cele câteva sute de pagini ale
BUNA CREDINŢĂ ESTE ADESEA COMPLICEA IMPOSTURII !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371222_a_372551]
-
în care adusese și el ce putuse: ceva de-ale gurii, câteva vechituri, și nu mare i-ar fi fost mirarea ca s-o vadă cum plânge... drăguța de ea. Portița de la tindă era dechisă. O legase Leana cu o sfoară să n-o-nchidă vântul și să facă zgomot în plină noapte. A pășit în tindă în vârful picioarelor, ca să nu fie auzit de Leana. A pus valiza lână ușă, a scos cureaua armei de pe umăr. A rezimat pușca de
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
toate de dor. Mă doare această risipă de zbucium, de zgomot, de timp și zborul tardiv cu-o aripă prin cel mai ciudat anotimp ce are și iarnă și vară și toamnă-n același buchet legate cu-o umbră de sfoară. Mă doare-acest cerc incomplet... Referință Bibliografică: Cântec (7) / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1762, Anul V, 28 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CÂNTEC (7) de AURA POPA în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344797_a_346126]
-
pe tânărul amorez să nu vină acasă decât în zori. Abia atunci, alarmat de cățelușa Nadia, a găsit-o...aproape moartă. Ani de zile a avut femeia coșmaruri cu noaptea aceea. Și acum i se văd pe încheieturi tăieturile de la sforile cu care a fost legată...ca și cum și-ar fi tăiat venele. Atunci a înțeles că nu poate rămâne în breaslă, decât dacă-și găsește un bărbat puternic...tot așa, fără frică...ca să se simtă apărată, protejată. Făptașii au fost prinși
O POARTA SPRE CER ... de CORINA-LUCIA COSTEA în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344945_a_346274]
-
pricepută la afaceri. Ca mai toate cătanele și el a băut...cât a putut să-ncapă în el...dar, nu la birt. Pe balcon. Și, ca să aibă o ocupație, moața l-a lăsat să-și dezvolte un hobby...împletituri din sfoară (știe peste 100 de feluri de noduri). Așa a făcut, zeci de ani, pe balcon, între sticle de votcă...apoi de gyn...coșulețe de atârnat flori, peretare (ca și covorașele...de pus pe perete, pornind de la o bara de lemn
CUM TREC ANII ... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344950_a_346279]
-
TALENT Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 895 din 13 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Ca un pamflet... da, nu e ! La început... sunt ei, căutătorii... Sau... ca să fie așa, ca-n occident (Find primii care trag de capul sforii) Mai nou, sunt... „vânătorii de talent” Din „vânători” în faza următoare (Așa e rolul, sigur, ați ghicit) Nu mai aleg... ci trec la prezentare Urmându-și rolul până la sfârșit. Vorbim de Pavel, cu publicitatea Și Smiley (cel cu y-grecul la
ROMÂNII AU TALENT de MARIN BUNGET în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346028_a_347357]
-
pentru ea și pentru ce va urma. - Bună ziua Ștefan. Am auzit că trebuia să fii la Mamaia. - Cine te-a și informat? răspunse el pe un ton arțăgos. - Recepționerul, acum când veneam spre tine. - Paștele mă-si. Trebuia să dea sfoară în țară unde pleacă patronul, continuă el pe același ton inflexibil. - Omul nu are nicio vină. Nici el nu știa că ești în cameră. M-a întrebat ce am uitat de m-am întors din drumul spre casă și eu
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347793_a_349122]
-
a vieții în piciorul căreia s-a ascuns talpa de sidef a scoicii nenăscute apare în vreme ce trupul în odihnă întinde inima să cuprindă viitorul inexistent hotar inexistent areal al ființei care nu uită că prezentul a fost prins demult pe sfoara abstractă a vieții cu cârligele metaforelor scrise răscrise de autorul poemelor străzii uită-mă să te uit - strigă la mine actorul numit Prezent de după cortina lăsată înainte de actul însingurării te uit dar uite cum reinventezi povești în care angajezi actori
PRAG PUTREZIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347399_a_348728]
-
curaj. Matei avea o sarcină de îndeplinit aici la Cluj. Un coleg de cameră îi dăduse pentru reparație un aparat de radio portabil, și nu cunoștea orașul să ducă acest aparat la reparat. Din vorbă în vorbă s-a dat sfoară-n lume și s-a găsit un atelier al cooperației meșteșugărești unde avea să fie reparat radioul cu pricina. Atât i-a fost lui Matei, căci nu mai scăpa de ascultătorii ocazionali, care îi indicau pe ce posturi să dea
3 ZMEURICA POVESTEA UNEI INSTRUCTOARE UTM de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347435_a_348764]
-
obișnuită cu banii de la alde Bercea! Cei nouă, de la CCR, s-au făcut arheologi! Pe zi ce trece descoperă ceea ce noi, oameni simpli din popor, am descoperit de ani buni. Băsescu nu are imunitate! Sau Moraru ne-a tras pe sfoară, ca, între timp, să se prescrie potlogăriile prezidentului? E clar! În cazul Bercea Mondial, șeful de stat/Demisul național, e complice. Știa. Nu există niciun dubiu. A declarat-o cu propria-i guriță. Geaba lepădarea de frate! Nu are decât
TABLETA DE WEEKEND (69): E MARE JALE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347474_a_348803]
-
primul meu an de carieră profesorală tot la țară, undeva în zona Bacăului. Abia după doi ani am reușit să mă transfer la oraș, când a ajuns bunică-tu director la fabrica de avioane și a tras și el niște sfori cum am încercat să facem și noi cu tine. - Da mamă, însă tu erai femeie, era greu cu naveta și nu te comparai cu mine ca bărbat. - Dragul meu, ascultă la mine. De la viață trebuie să iei ce-i mai
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]