4,282 matches
-
gâtului, cu capul sus, ca la defilare, cu urechile drepte, cu ochii lucitori, cu nările roșii, mari cât pumnul, fornăind continuu, cu coada ușor arcuită în sus, cu o piele lucitoare de parcă era dată cu cremă! În șaua neagră o siluetă de aceeași culoare, cizme din iuft, prăfuite, pantaloni bufanți din postav negru, o tunică militară vopsită în negru pe care luceau bumbii de lamă, încheiați până sub bărbie, o pălărie arsă de soare, cu boruri mari, sub care se adânceau
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
a mai primit fără să se întâmple nimic, la urma urmei Nicu nu a fost primul și nici nu o să fie ultimul copil încins cu năpârca! Doar oamnii de prin curți au rămas stană de piatră, înghețați și de fiorul siluetei negre și de vorbele auzite, care s-au înălțat în văzduh și au coborât ca niște ace de gheață pe sub gulere... Într-una din zilele următoare tata stătea pe o buturugă, lângă porumbar, cu capul gol, cu cârlionții cenușii ai
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
albastre, tata a rămas nemișcat, cu toporașul sprijinit pe butuc și cu mâna încleștată pe coada lui, lângă mașină a oprit și o șaretă din care milițianul a rostit tare: - El este! Tata nu a mișcat, parcă nu înțelegea nimic, siluetele albastre l-au luat de brațe, toporașul a căzut în țărână, mama a țipat ca la mort, „Vasileeeee”, găinile au început să cârâie, lume la poartă, lângă gardul lui Stănescu, de peste drum, țipa o femeie înaltă și slabă, cu o
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
Nici nu am atins clanța rece și infestată cu bacteriile fiecărui bolnav nou, că am fost chemată de urgență în sala 20. Înainte de a-mi auzi numele strigat de doctorul Iacob, am văzut un bărbat în negru, elegant, dar acea siluetă și imagine de gentleman era stricată de poziția anormală de pe banca spitalului; stătea cu mâinile sprijinite de frunte, se freca cu pumnii la ochii, puțin aplecat în față. Am fugit în sala de urgență, unde am fost chemată, lăsându-l
UN BĂRBAT DISCRET (ROMAN) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352712_a_354041]
-
roșu foarte intens”, a mai spus el. Noi eram cu toții în degringoladă, pitiți pe după stâlpii de beton, însă Pleată cu curajul său de nebun de legat a ridicat dala de tot și a început să tragă proiectile dublu explozive spre silueta care se întrezărea printre stâlpii imenși. În viața mea n-am văzut ceva mai negru! Iar proiectilele n-au nici un efect parcă. N-am văzut pe nimeni căzând”. Iar apoi m-a strigat pe mine prin radio: ,, Silan! Silan! ”. ,,Ce
FORTĂREAȚA V de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352708_a_354037]
-
mai mică, pe gura lansatorului. ,, La pământ toată lumea!” a strigat Loverture cu puțin timp înainte de lovitură și toți care mai erau în picioare prin spate s-au aruncat pe beton. Parcă văd și-acum mingea incandescentă izbind undeva lateral față de silueta noastră. ,,Silan ești chior? Sau ai înebunit de-a binelea? ”a strigat Pleată când și-a dat seama că ratasem. Micul soare a lovit un perete gros de câțiva metri explodând în mii de jerbe incandescente și născând o undă
FORTĂREAȚA V de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352708_a_354037]
-
clasic care lovea înaintea plasmei. Zguduitura a prăbușit niște nivele mai sus în clădire însă în subsol lucrurile n-au fost foarte serioase printre zecile de mii de metri cub de beton de cea mai bună calitate turnate acolo. În spatele siluetei întunecate se căsca acum un gol cu diametrul cam de zece metri iar din ruptura peretelui ieșeau barele de fier din armătură care în locul în care erau rupte, metalul era încă topit la roșu. În urma șocului și a exploziei, binențeles
FORTĂREAȚA V de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352708_a_354037]
-
nimic electronic. Când ajunge aproape de țintă racheta se armează datorită acestui mic mecanism și nu mai ai cum s-o interceptezi prin sisteme de operare fiind prea târziu. Cunosc trucul. -Iat-o ! spuse Lup arătând o imagine luată din dronă. O siluetă neagră fără nici un însemn pe ea se deplasa cu mare viteză către ei. În partea frontală se puteau zări două protuberanțe în vârful cărora pâlpâiau alternativ două lumini roșii. Era înfricoșătoarea Beel Zebul. -Nimeni n-a mai scris nimic pe
FORTĂREAȚA VI- DANSUL COCORULUI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352713_a_354042]
-
atunci fusese turnat. Și totul s-a petrecut în câteva secunde! Atunci a văzut Pleată ceva care l-a făcut să apese pe trăgaci. Stătea așa în mijlocul sălii aceleia imense cu picioarele în beton până la glezne și trăgea într-o siluetă pe care spunea că a văzut-o furișându-se după stâlpi. Țin minte că dintr-un stâlp gros cam de un metru în diametru a mai rămas în locul în care Pleată își îndreptase tirul, doar fierul beton, bare groase cât
FORTĂREAȚA ( PARTEA A IV-A) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352693_a_354022]
-
al brațului a invitat-o să privească: - Acolo, draga mea, la etajul doi, în a treia cameră de la colț, în aripa stângă, sunt lucrurile mele... - Aaa! Hotel New Montana! Aproape de teleferic, la o aruncătură de băț, exclamă Laura privind încântată silueta impunătoare a edificiului. Patru stele... Cred că aici sunt cele mai mari prețuri. - Nu, nu sunt cele mai mari. Sunt și alte..., dar ce sens are să facem comparații? Eu l-am arătat din reflex, trecând pe aici... Mă gândeam, dacă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353613_a_354942]
-
destul de difuz, nu o recunoscuse pe Iuliana ori ea era prea ascunsă de celelalte persoane. Luminița de dincolo de rețină a funcționat și de data aceasta. A țintit atent în direcția pe care aceasta i-a indicat-o și a distins silueta Iuliei. - Vino, surioara! Te văd, sora mea dragă... S-au îmbrățișat lung. Iuliana plângea înăbușit. Nu se putea abține. A venit lângă ea Lăură și a cuprins-o pe după umeri, șoptindu-i: - Nu trebuie, te rog mult! Curaj! Tinu nu
UN ALT FRAGMENT DIN ROMANUL AFLAT ÎN LUCRU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354065_a_355394]
-
începător în meșteșugul picturii . Nici prea multe nu am reușit să remarc în atelier, în afară de câteva tablouri expuse pe pereți, reviste și foarte multe cărți așezate pe o masă...iarăși pe un dulap care era într-un colț, se vedeau siluetele aplecate ale unor * bostani * misterioși ca forme. Am simțit nevoia să vorbesc în șoapte, ca într-o biserică : nu voiam să stingheresc ritmul în care dânsa lucra. M-a impresionat enorm ! Tonul cu care mi-a vorbit,mi-a dat
EMILIA, PRIETENA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354599_a_355928]
-
și sfială, care-l făcea imposibil de refuzat. Anul trecut a împlinit 75 de ani. Și-a intitulat, mucalit, cartea „M-am îndrăgostit de Mona Lisa”..., în conformitate cu vârsta. Corina i-a comandat un tort imens pe care era desenată o siluetă de femeie ce simboliza zodia Fecioarei. Ne-am strâns în jurul tortului să îl vedem cum suflă în lumânări, ca să se ducă-n vânt cei 75 de ani pe care i-a avut. Prietenul său Neguț îl oprește: - Recunoști că toată
EMIL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347217_a_348546]
-
timp de noapte în serviciu de pază. Pompierii trebăluiau în viteză pe lângă mașina lor. Ordine scurte și mișcări rapide, exacte era tot ce vedeam și auzeam. Au dispărut în apropierea rezervoarelor de benzină. Din acea direcție s-a desprins o siluetă și s-a apropiat de mine, în același timp cu alta dinspre garaje. - Tovarășe locotenent major, în timpul serviciului meu... - Lasă-l naiba de raport! l-am întrerupt eu pe plutonierul Oprea. Spune-mi repede de ce sunt pompierii aici, băiete! - Ne-
PRIMEJDIA NAŞTE EROI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357111_a_358440]
-
și-a amintit de petala dăruită de vultur, a scos-o din batista de borangic și a mirosit-o, petala încă avea parfum de brad. Ținând-o în palmă a ieșit pe balcon să privească marea și ce a văzut? Silueta unui pescar care zăcea pe mal, iar lângă el valurile îi legănau barca. Ridicându-și colțul rochiei cu o mișcare bruscă, alerga pe scările în jos, să-l poată salva la timp pe străin. L-a tras pe nisipul cald
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
2014 Toate Articolele Autorului O frunză în vânt, acesta sunt eu, O carte deschisă către alt tărâm, Uitat de timpul nemilos și dur Care ma schimba și mă face să tresar... Când, umbre din jurul casei se schimbă Și îmi arată silueta subțire, prelunga de femeie, Ce-mi bântuie prezentul și-așteaptă un moment, Că ușa casei, cea cu prispa și pridvor, Să se deschidă și să intre, Miresme de parfum, de drag și dor. Un murmur rece de izvor, acesta sunt
UMBRE de COSTI POP în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357347_a_358676]
-
atingere și imaginea ta care mă reflectă... mă tragi ușor spre ființa ta care se încolăcește în imaginația mea în jurul meu, iar eu îi răspund, rotindu-mă în jurul trupului masculin care îți aparține... mă ridic pe genunchii tăi îndepărtați, cu silueta dizolvată în sublim, nu știi ce să faci cu mine, doar să amețești în parfumul mișcărilor care te înconjoară dezinvolt... îmbrățișează-mă să-mi treacă mușcătura singurătății, cuprinde-mă să nu simt că viitorul te va cerne din mine... absoarbă
UN DANS VIOLET de SUZANA DEAC în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357350_a_358679]
-
Acasa > Impact > Pamflet > POTAIA CU OCHII BULBUCAȚI Autor: Liviu Gogu Publicat în: Ediția nr. 319 din 15 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Titlul are iz macabru de film horror. Te face să vezi, pentru o clipă, imaginea înfricoșătoare, a unei siluete-n plonjon, având dinții rânjiți, ochii roșii ieșiți din orbite și pârul țepos, murdar și zbârlit. Cu toate acestea, scrierea de față nu are nimic sângeros în ea, rămânând totuși înspăimântătoare, prin prisma realității odioase pe care, vrând-nevrând, o pune
POTAIA CU OCHII BULBUCAŢI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357358_a_358687]
-
nr. 1304 din 27 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Pașii amazoanelor se auzeau puternic pe lespezile de piatră ale portului din Histria. Talestri ronțăia de zor o bucată de pesmet din tărâțe, păstrat cu grijă de Aela, în coșul prințesei. Siluetele lor atrăgeau privirile trecătorilor, unii uimiți de urâțenia amazoanelor-soldat, iar alții fascinați de frumusețea amazoanelor-fruntaș. De departe însă, deosebită rămânea Talestri, cu părul ei albăstrui-violet, prins de-a lungul cozii, în trei locuri, cu legături din cânepă împletită. Aela o
CARTINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357484_a_358813]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > ÎN CONSTELAȚIA UMBREI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Îmbrăcată-n hainele nopții devii înaltă și transparentă, siluetă visătoare a lămpii pe fața oglinzii prin care tăcerile trec în constelația umbrei. Cuvintele au litere sonore numai de inimă auzite. Răpitoare dezlegând aripi, ochii în ochi se pierd și abisul naște frunzișul de unde răspunde ecoul. O voce șoptită tresare
ÎN CONSTELAŢIA UMBREI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357528_a_358857]
-
acelor ținuturi. Urca fără grabă, privind mai mult cu admirație decât cu atenție în jos, de-a lungul versantului, până la poale. Dinspre stratul de verdeață, un glob strălucitor ce părea că se destramă și se transformă încet, încet, până devine siluetă de femeie, venea spre el, plutind. Lumina continua să fie vizibilă și răspândea raze multicolore ce izvorau chiar din părul acelei femei, fără să-i deranjeze lui vederea. A tresărit, fixându-și privirea spre acea imagine. Uluit de ceea ce i
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
mult datorită refacerii dificile ale corpului cauzată conștient sau nu de reținerea de la un surplus alimentar. - Ai formulat foarte corect ceea ce am intuit și eu. De ce nu se supune acestei teorii generale și distinsa mea pacientă care, bineînțeles ține la „silueta” sa? - Ai atins o problemă care, de regulă, este separat studiată de preoții medici. Aceea de corelare a conștientului cu subconștientul. Nu tot ce zboară se și mănâncă. Tot astfel nu tot ce ai învățat formează conștientul. Omul are două
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
medical intră într-una din aceste categorii potrivit cu înclinările omului. Medicul, de regulă, exagerează deoarece este conștient că sfaturile sale deranjează tabieturile instalate. Pacientul, de bună credință, preia „sfatul” drept o recomandare ocazionată de trecătoarea boală. Sunt cazuri, precum „întreținerea siluetei” care, în conștient devin prioritare și estompează semnalele subconștientului menit să aducă echilibrul energetic în corp. Ca să retez coada vulpii deoarece simt că devin plictisitor, după o „operație” direct pe creier în sensul predării acestuia a frâielor, memoria de scurtă
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
albastru viețuind. Sferele se luminează Pe un cer albastru pur, Reflectând lumina lunii Pân’ la marea de azur. Cercurile se afundă În vârtej de-albastru pur, Sorbind raza de lumină Răsărită din azur. Geana cerului coboară Peste ochiul de azur, Silueta se-nfășoară În albastrul cel mai pur. Gândurile se adapă Din al cerului azur, Marea vieții se-nfioară De albastrul dimprejur. Elena Trifan Referință Bibliografică: MONOCROMATICĂ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1416, Anul IV, 16 noiembrie 2014. Drepturi
MONOCROMATICĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358540_a_359869]
-
strop de veșnicie, Titina Nica Țene îmi dă senzația unei voci lirice tinere, mereu proaspete, care și-a câștigat, în fața trecerii timpului, din dragoste pentru Cuvânt și pentru Frumos, dreptul la imunitate. Iar faptul că, în răstimpul de care vorbesc, silueta i-a rămas neschimbată, iar tâmplele de-abia i-au prins o părere de brumă nu face decât să ateste că tinerețea este o stare de spirit, iar poezia izvorul hrănitor la care Doamna Țene se întoarce în fiecare zi
IMUNITATE ABSOLUTĂ SUB CUPOLA TIMPULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358062_a_359391]